era timpul unei revelații...
tremurici minusculi, instabili,
născuți străvezii
de nicăieri,
se încurcau îngemănați
în ochi și sprâncene

iubeam în necuvinte,
în strângeri înfometate de mână
solz lângă solz
scânteind în triunghiuri
catharsis
forte

era timpul candid
al unei sinapse nocturne
în care împărțeam sâmbăta la "noi",
pierduți în gânduri
amețitor,
întâmplător,
și tot nu mă credeai...


copyright foto: http://www.zurbarangaleria.com.ar