nimic

Sursa de caldura e toamna cu gand liber cazator de muguri negri
Ce picoteala se produce pe banca , ce fosnete de brad vopsit si impletit
Si cata lumina creponata ca o zebra din cer in fundul iadului cade
Si-mi vine sa tai o felie de aer rece cu pai dulce din pahare sa culeg
Nu cotropeste prin parcuri decat inchipuirea absenta si imposibila
Leacul sec nu mai este, in valul din vara a ramas si in spume albe, reci
Hai pe campuri libere de ipocriti, cu ierburi si alean si uitare
Fara conian si gustari, terase rase de buldozer, sa iasa ciment si iarba
Fara cuvantari , vata in urechi, scobitori cazute in saci de nylon
Doar liniste si paranteze cu afaceri nechibzuite, si branza cu ardei, minunata
Stopare de idei si calm dupa ceai , alerta minima, maxima si de grad mare
Numai toamna se strica ca o zacusca neetansa si mugurii se zbat in borcan
Toate cele bune, pupatura pe guler si un roi de ganduri pe asfalt spre casa
Ziua de horit si de zeama de os de vita vine din belsug si din oceanul gri
Nimic,nu - nimic,da – poate : si iar nimic, un s. o. s. din tomate si zori.