Amintirea palmelor tale calde
mi se prelinge neîncetat
din creștet până în tălpi.
Și, deodată,
tigroaica din mine atacă,
lovindu-te,
doar pentru a putea apoi
să-ți lingă rănile.
Mă visez liană,
încolăcindu-te,
mângâindu-te,
căci amintirea buzelor tale
îmi cutreieră nopțile albe.