S-au așezat în jurul meu, turcește,
Din π în π, pe cercuri luminoase,
Două duzini de gânduri mătăsoase
Prinzându-mă-ntre ele ca-ntr-un clește.

Fumându-și narghileaua temporală
Mă strâng între tentaculele suple
Și siluindu-mă, vor să-mi insufle
Minciuni despre plecarea siderală.

Iar eu nu pot să fac nici o mișcare,
Stau țintuită-n umbra lor, fecundă,
Prizând ușor secundă cu secundă
Și, în sevraj, respir la întâmplare.

„- Hei, gânduri lunecoase și rebele
Degeaba mă constrângeți la tăcere!
E prea devreme, deci la revedere!
Mi-au fost de-ajuns, cu voi, trei ceasuri. Rele!”





19 noiembrie 2003