Gerul desenează vitralii pe geamuri,
Năprasnicul frig suflarea îngheață,
Păsările cad moarte de pe ramuri,
Pare că-n oraș nu mai este viață.

Focurile-n vetre nu mai au putere,
Tremuri și afară, tremuri și în casă,
Cu așa o iarnă nu-i nici o plăcere,
Până și copiii jocurile lasă.

Ca să mergi pe stradă e o aventură,
Oricine-i afară începe să geamă,
Chiar și răsuflarea ce-ți iese pe gură,
Vrea să stea-năuntru, parcă-i este teamă.

Copii-s gripați, nu se duc la școală,
Stând cuminți în casă-și iau medicamentul.
Soarele și-a luat concediu de boală,
Natura întreagă-și face testamentul.

Chiar și îngerașii tremură în ceruri,
Își-ncălzesc la aură mâinile de jad,
De când este Raiul, n-au fost așa geruri,
Jinduiesc cu toții căldura din Iad.