cu buzele sângerânde și limbi ciopârțite
incercăm să sugem știința
din sfârcurile de oțel ale rațiunii
soția noastră intunecată
fecioara noastră de fier
tânarul și răcorosul mormânt al iubirii noastre

gândurile ne apasă ca un deget divin
care strivește gândaci
nu simți și tu această presiune pe
tâmplele noastre netede
creierele noastre netede
aceasta bilă de viermi inutili?

undeva in spațiul intunecat bate o inimă
trebuie doar sa o regăsim
sa asmuțim simțurile ca lupi infometați pe
pulsarea noastră liniștită
adevărul nostru firesc
vibrația neschimbabilă a ființei noastre!