Cu alaiul tău de flori
Ai venit, vară-nsorită
Pe-o alee răvășită
Ce n-a mai văzut splendori!

Tu, ce ștergi din amintirea
Noastră și pe cele ierni
Iară visele le cerni
Și-mbărbătezi toată firea,

Simt că ai adus stihii:
Flori uscate-amintiri
Flori de ceară-iluzii

Flori de gheață-ntrezărind
Poezia bătrâneții;
Pentru mine: floarea vieții!