Soarele alb prin pacla si nor
orbeste-n lumina ochiului meu.
Ma dizolv in decor,
m-asimilez cu miile de frunze ude.
Copacii ca o zgarietura uriasa
pe cerul curat.
Rad imbecil la o raza alba de soare-
nu simt nimic.Am amortit.
In toamna asta -
nimic nu mai doare.