la început nu erau deloc
apoi au apărut
unul cîte unul
pe rînd
și au devenit din ce în ce mai clare
mai puternice
mai seducătoare

prima dată am ascuns în spatele lor frica
nu a fost ușor
dar am reușit
apoi într-o bună zi am făcut gestul acela important
de neimaginat
am ascuns în spatele lor adevărul
a luat ceva timp
a trebuit destul de mult curaj
sau poate altceva
pînă la urmă însă am reușit
apoi am ascuns în spatele lor
alte lucruri importante
căldura urii
siguranța necredinței
dulceața invidiei
uneori chiar și disprețul
chiar dacă el poate nu ar fi vrut
am ascuns și iubirea
poate și bucuria (la început mai mult în glumă)
o da, și ignoranța și frustrările le-am ascuns acolo
și mai ales trecutul cu toate drumurile
neîncepute și neterminate
viitorul speranța

foarte multe lucruri am ascuns acolo
le căram cum puteam
uneori în văzul tuturor
alteori în taină
și în fiecare zi
ele deveneau tot mai mari
tot mai importante
și era tot mai mult loc
în spatele lor

într-un tîrziu am descoperit
că nu mai aveam nimic al nostru
că devenisem goi
atunci treptat
ne-am retras și noi încet
ne-am ascuns în spatele lor
ca și cum ar fi fost
niște frunze de smochin

astăzi n-au mai rămas decît ele
singure
omniprezente
cuvintele...