cu buricele degetelor
mă îndrept spre lună
oare-s eu sau trăiesc
în lume nebună

albastrul dinspre cer
încearcă obrazul
domnul psihiatru
îmi închide cazul

mint în continuare
și privesc senine
ferestre cu gratii
și spun că mi-e bine

știu că m-ai ascuns
în dosarul gri
ți se pare-s palid
tu n-ai ce să-mi fii

lumea mă îndeamnă
ia un somnifer
pentru mine toate
zidurile pier

ochii smulși din ceafă
mă privesc pe mine
văd ascuns în foaie
negrul iar cum vine

plâng ca un cadavru
răstignit pe rug
viermi din lumea asta
cerebelu'mi sug

flacăra se urcă
și coboară iară
simt un junghi în țeastă
hai de mă omoară

amețesc cu lauri
timpul mi se scurge
contemplarea cheamă
cheaguri vechi de sânge

întrebarea-i mare
știu c-am să mă nasc
când mă uit spre soare
nu surâd ci casc

revelații palme
cu descânt le-aștept
un cuțit în venă
știe drumul drept

stai să mă acopăr
vrei să vii la mine
patul mi se-ndoaie
peste flori puține

spăl în cada plină
masca ta de bronz
mi-a crescut sub fustă
rana și un solz

joc de-a baba oarba
joc cu dumnezeu
zăvorâtă-n lada
numelor de eu

respirația doare
ca și gândul meu
mă ascund de mine
te caut mereu

da-da nu-da
tot îmi caut tzara
bezna îmi e luminată
cu țigara