E târziu...și gândul,
Îmi zboară din nou la tine.
În suflet e viscol, plouă, ninge
Că nu ești lângă mine.
Acum, o lacrimă mi se prelinge
Pe obrazul meu, înecat cu mii se sărutări
De la tine.
Aștept...dar nimic
Așteptarea tinde la infinit pentru tine
Tu, înger sălbatic
Și plin de venin
După care plâng cu lacrimi de gheață
Vino de dezgheață
Trupul meu în care plouă.
Dintr-o dată, viscolul din mine
A încetat.
Nu eu am încercat
Să-l opresc, ci tu.
Ai venit!
Ești lângă mine, ești fericit
Sunt fericită!
Îmbrățișați vom sta
Până la imensul infinit.