Îți mai aduci aminte de "Când mă privești"?
-Demult
Demult
Acea poveste s-a răsculat în...
"când nu mă privești și mă uiți"
Acolo
eu mă topesc în nimic:
nu doare, nu trece, nu există,
doar se simte,
sentiment unilateral al meu.
Mă uiți de multă vreme,
mă transcrii în incolor, inodor și insipid.
Privești o alta
și uiți să mă aduci aminte
pe mine
și felul în care eu te-am exprimat atunci
și felul în care eu te-am exprimat atunci
rămâne pe foaia
pe care nici măcar nu știi că eu te-am scris!
Așa e.
Așa e.