România literară nr. 19 din 17 mai 2000


Bianca Marcovici


ochiul cuvântului



"neînduplecarea timpului
arată trei flori sângerânde"
Al.Lungu


neiertător e
limbajul umbrelor
pestrițe flori
poartă stigma sfârșitului
diagnostic edilitar
determinat de omul lumii

credincioasă mentorului
ce se îndreaptă spre lumină
căutând ochiul de rouă
care să-l supună

ametită îmi fac bilantul
udând florile cu ulciorul
afară niciodată nu ninge



&


reactualizarea ceasului lui Salvador Dali

O clipă care s-a scurs
mi-a întins gândul de pe urmă
mi-a surâs
până s-a stins tot calvarul.
Mai târziu mi-am luat
inima în dinți
și am spus tot adevărul
de pe urmă ...
clipa m-a asteptat supusă
până la ultimul cuvânt.
Lipseau de pe ceasul-mercur
ora 5 si ora 11,
lipsea
preatârziul.
ceasul lui Dali
se scurgea din capul
lui Venus
se scurgea de pe masă
de pe copaci... din vis.
numai oul e viu e întreg
în pântecul lui Venus
e mare e lucitor
e prins definitiv
mă reflectă acum privindu-l
elixirul vieții se divide...


Doar sertarele deschise
blocate de timp
din bronzul modelat
ca trup uman cuprindea
interferențele lumii
al alergărilor fără finiș!

undele realității
îmi explodează gândul:
adevărații artiști văd viitorul...
și apoi calculatorul -
doar vântul seducător
mătură cuvântul... Șalom!

(repostare)
CULTURA - Miercuri, 8 septembrie 2004

Autorii israelieni de limba romana intalniti frecvent pe piata de carte
Emigrati, unii cu zeci de ani in urma, multi scriitori evrei, si-au luat cu ei - ca melcul - casa limbii romane; poeti semanatoristi sau nichitastanescieni, prozatori sentimentali sau din spita aspra a lui Liviu Rebreanu, critici si eseisti de toate nuantele ideologice, memorialisti etc. Locuiesc la Tel Aviv, Ierusalim, Haifa sau Beersheva, dar nazuiesc la faima Bucurestiului literar. Primul care a spart gheata a fost poetul Shaul Carmel, care si-a tiparit versurile, in urma cu cativa ani, volum gratificat de o prefata semnata de acad. Eugen Simion si distins cu premiul "Mihail Eminescu" pentru poezie al Academiei Romane. Autorul, fost ziarist la "Clopotul" din Botosani, traieste de aproape 40 de ani la Tel Aviv si este presedintele Asociatiei scriitorilor israelieni de limba romana. Cultiva psalmul à la Arghezi, poezia de dragoste si versul polemic. Mirel Brates, si el fost ziarist la o publicatie provinciala, a publicat anul acesta, la Bucuresti, un roman dens, proza premiata la Tel Aviv cu prestigiosul "Premiu Sion". Prefata semnata de George Balaita il prezinta ca pe un prozator matur, cu un loc firesc in literatura romana. Printre cartile valoroase publicate la Bucuresti se numara editia antologica a lui Sesto Pals, o figura emblematica a avangardei literare romanesti interbelice, poet care si-a consumat ultimele cinci decenii de viata in Israel, si o antologie din eseurile si criticile literare ale unui apreciat critic si istoric literar, Iosif Eugen Campus, apreciat in presa literara antebelica si in primul deceniu post-belic. Si Campus traieste de aproape jumatate de secol in Israel. Romane importante au publicat la Bucuresti scriitorii israelieni de limba romana Al. Sever, Virgil Duda, Tania Lovinescu si Gina Alcalay. Si un fenomen de longevitate literara: la 96 de ani, Marius Mircu, decanul de varsta al scriitorilor de limba romana, a trimis din Bat Yam, unde locuieste, manuscrisul unei noi carti ("Oameni de omenie"). Recent, a aparut o carte iesita din comun: "Biografia unui evreu" de I. Schechter. Autorul, care semna candva in presa romaneasca, cu pseudonimul Igor Serbu, poseda o puternica vena satirica. Intre poezie si proza, trebuie remarcata cartea-document "Evrei treceti Nistru", impresionanta marturie auto-biografica a Soniei Palti (supravietuitoare a ororilor din Transnistria). Sirul scriitorilor israelieni de limba romana publicati de editurile din Bucuresti, Cluj, Tg. Mures, Iasi e destul de impresionant: poetii Andrei Fishoff, BIANCA MARCOVICI, Solo Herescu, Sandu David si Mariana Iuster, Leon Volovici si Costel Safirman (autorii unei antologii de exceptie "Intalnirile de la Ierusalim" cu inalte personalitati ale culturii romanesti care au vizitat Tara Sfanta), Victor Rusu, Rodica Grindea, Tesu Solomovici, Eugen Iacob, Madeleine Davidsohn, Baruch Terkatin, Carol Feldman, actorii Constantin Anatol si Moscu Alcalay etc. Cei omisi sa-mi ierte amnezia nedeliberata. Si sa nu uit: vineri, la pranz, la Casa Scriitorilor, va fi lansata cartea cineastului si scriitorului Zoltan Terner, azi cetatean israelian. (Tesu SOLOMOVICI)

ziua literară