stau noaptea la lumina sfeșnicului
și nu vorbesc
cand marea se aude fremătând ;
cântă sirena verde a undei,
susură trupul ei
în palmele tale,
arată-ți fața și ochii iubito, arată
ceea ce poți da
o dată, numai o dată,
gândindu-ne că numai
o dată fericirea
e soră cu ploaia de toamnă
susurată de teama, înțeleasă
pentru Dumnezeu !