ce-ai vrea?!
ai știut dintotdeauna cum speranța moare ultima
și nu se predă

motive ar fi destule să te îneci în apa sâmbetei
însă ochii
ți-au învățat de timpuriu să înoate,
ce-ți mai trebuie acum umărul acela străin
rece colac de salvare?

desigur, imprevizibil de vizibilă inima ta
ar putea-o lua oricând razna
în lume,
jumătatea goală a paharului tău se cicatrizează
și jumătatea plină se ridică încet deasupra
liniei orizontului organic

lasă!
la radio s-au anunțat scăderi la bursa lacrimilor
și vremuri bune


pe alocuri