erai prea frumoasă ca să nu mori
rănită de aripa unui fluture

instigată de morbul nimicului
clipa sparse oglinda veșniciei

cu un ciob al icoanei tale
am scrijelat chipul pe care îl beam
din căușul palmelor

mi-am deschis venele
cu lama unui rictus

decesul meu momentan
te-a răzbunat
prin tot ce viu în noi va rămâne