de vag ascuns ce-i pragul iscoadelor solare
pe unde viermii nopții lungiți se-nfig în glod
cad acele-n pătratul din limfa crescătoare
verzuiul ochi terestru să-l mântuie de rod

sonare-n cartilagii lăptoase de lumină
în unghiuri drepte sfarmă și bântuie silit
fântânile-n plutire de alveolă plină
cu-albastru-n împrejurul și-n sinele cioplit

se rupe coaja neagră în albele ovale
odată cu pereții mai grei ce se închid
prin peceți rod iar pașii adâncurilor goale
nuntite-n prăbușirea aripilor de vid

oglinzi topite veșted se-amestecă în rame
de magma ruginie jilavului cuptor
abulic se rasfiră deasupra holograme
șuvoaiele placentei de timp nemișcător

verzuiul ochi terestru iscoadelor solare
se mântuie-n dospire cu-al cețurilor nod
de vag ascuns ce-i pragul din limfa născatoare
prin galbene ovale curgând se crește pod