Aseară a plouat și încă se aud
Cum stropii mari alene se preling
Cu pocnet surd lovind pământul ud
Cazând ușor crenguțe verzi ating

ÃŽn vale-nvolburat s-aude un izvor
Planând puțin deasupra neclintirii,
Ducându-se cu glas clocotitor
Și cântător ca vocile pieirii .

Din loc în loc prin creștete de brad
Se văd cum nori se plimbă-agale ,calculând
Când sa deschidă porțile la iad
Lăsând să cadă apa în aer șuerând.

O veveriță mică și parcă ireală
Se mișcă ageră peste frunziș
Vântul împinge o searbădă rafală
Ce se abate peste pomi pieziÈ™.

Iar eu atârn de apă și de vânt
Dar stropii curg și apa curge ,vântul trece
Doar urma lor rămâne pe pământ
În pas de timp însă și ea se va petrece.