la umbra ciresului galben
visam
la ziua cind voi trece strada
sa trag cu ochiul la vecini
printre sindrile inecate in motorina rinceda
sa facem schimb de creioane colorate


la umbra ultimului salcim uitat de baietii
de la spatii verzi
faceam schimb de carti interzise si
nici ca-mi trecea prin minte sa intreb pe cineva
cum il cheama


sub acoperisul de imprumut al unui batrin econom
care a stiut din timp ca banii
nu se impart dupa nici o lege matematica

cu nimeni

visez

de cireste galbene si
ma intreb de ce
nu mai exista carti interzise
si daca oare locuieste cineva
in spatele gardului-zid
care creste si creste
peste case inecate in umbra
de piatra