Mi-e dor
de dorul tău
nebun.
Mă legăn
și m-adun,
mă-ndoi ca salcia,
mă plâng
și mă ofer...
Mi-e dor
de dorul tău
nebun,
Iubite.
Mă susur,
mă prefir,
mă scurg
și mă compun.
La pieptul tău
mă pierd,
mă uit
și mă supun,
când spaime neințelese
răpui c-un simplu gest.