Două steaguri făceau dragoste
În vântul ce rece le lovea.
Un balaur cu un ego amputat
Se ascunde în umbră
Și privește steagurile ce se sărută.
Își amintește de ceea ce simțea
Când, pe vremuri, călătorea
Și cu prințese se contopea.
Acum a rămas uitat de vreme,
Se ascunde după case
Și urmărește fericirea altora
Pe care el nu o va afla.