Hey, Nikita, este frig
În colțu-ți singuratic de pămînt
Un glob întreg de ți-ai roti în axă
Tot n-ai găsi un suflet cald și sfînt.

Oh, eu te-am văzut stînd lîngă zid
Comandînd zece soldăței de tablă
Cu ochii grei de gheață și de liniști
Cu inima-ngețată-n mări de iarnă.

Oh, Nikita, tu nu vei afla, niciodată ceva despre mine,
Nici nu vei putea ști cît te-as dori,
Poate eu, de asemeni nu voi ști vreodată
Cît de mult mi-ai lipsit și-mi vei lipsi.

Oh, Nikita, visezi depre mine
Dar nu poți primi veste sau scrisoare
Privești necontenit sîrme ghimpate
Și numeri stele-n noaptea care doare.

Dacă timpul care trece
Arme, porți, temnițe, vor opri
Și vei avea deplină libertate
Atunci, la un amic din vest te vei gîndi.