Cu ceva întârziere postez anunțul legat de poeții români publicați în Atlas Poetica. Acest anunț a apărut pe mai multe site-uri literare fiind postat și pe Haiku and Tanka News pentru cei abonați la newsletter, fiind interesați de noutățile legate de lirica niponă. Eu l-am postat și pe varianta în engleză a site-ului literar agonia și vreau să vă spun că M. Kei a fost atât de amabil încât în anul 2010 în antologia pe care o realizează cu cele mai bune poeme tanka scrise in limba engleză publicate în lume varianta în engleză a agoniei a fost luată în considerație. Sunt bucuroasă și recunoscătoare deoarece în acest fel străinii vor vedea că avem un site demn de luat în considerație. Poate nu este lipsit de interes să pun în continuare și introducerea scrisă de Vasile Moldovan deoarece este prezentată o scurtă istorie a poemului tanka în România. Am să mai pun încă o dată link-ul pentru pagina de web unde apar cei 25 de poeți romîni de tanka. .


http://atlaspoetica.org/?page_id=141



24 Aprilie 2010 – Perryville, Maryland, USA

Atlas Poetica: o revistă poetică a locurilor în tanka contemporană este mândră să prezinte ”Caracteristici Speciale” secțiune a site-ului său complet reproiectat. Noul site, proiectat de Alex von Vaupel, directorul tehnic pentru Atlas Poetica, găzduiește informații despre revistă, ghidul pentru trimiterea poemelor pentru a fi publicate, informații despre cum poate fi comandată revista și acum o secțiune cu ”features special” (este un pic intraductibil acest termen care desemnează un articol important, ceva care atrage atenția). Locația pentru această nouă secțiune este la

http://AtlasPoetica. org.

Atlas Poetica este o revistă internațională de tanka care publică literatură tanka în multe limbi. Cu toate acestea poate fi dificil pentru cititori și poeți să găsească locuri unde să se bucure de caracteristicile poemului tanka în limbi și culturi diferite. Prin urmare Atlas Poetica a înființat secțiunea ”Special Features” cu focus pe diferite aspecte ale comunității internaționale de tanka.
Prima secțiune ”Special Features” este ”25 de poeți români de tanka” editată de Magdalena Dale și Vasile Moldovan cu o introducere de Moldovan si tradusă de Dale și alții. Introducerea este o privire de ansamblu a istoriei poemului tanka în România din 1878 până în prezent și evidențiază realizările câtorva poeți români de tanka în țară și în restul lumii.

Introducerea este urmată de douăzeci și cinci poeme tanka originale în română acompaniate de traducerea în engleză. Câțiva dintre lucrările poeților sunt bine cunoscute în comunitatea internațională de tanka, dar alți poeți sunt traduși în engleză pentru prima dată. ”25 de poeți români de tanka” este un instantaneu seducător de poeme tanka în română și furnizează o înșiruire de poeme pentru cititorii interesați să citească mai mult.

Secțiunea ”Special Features” va cuprinde mai mult în curând, incluzând ”25 de poeți de tanka canadieni în franceză și engleză editată de Aurora Antonovic și traduse de Huguette Duchame. Se intenționează să apară în prima săptămână din mai. Va fi urmată de ”25 poeți de tanka din Noua Zeelandă” editată de Patricia Prime. Va apărea în prima săptămână din iunie.

A patra secțiune ”Special Feature”, ”25 de poeme scrise de lesbiene, gay, bisexuali și transsexuali. Tema este în etapele de planificare. Va fi editată de Alex von Vaupel. Întrebări despre LGBT „Special Feature” pot fi trimise la [email protected] cu subiectul ”LGBT tanka feature”.
Oricine dorește să fie un editor oaspete pentru ”Special Feature” pe site-ul Atlas Poetica va găsi lămuririle pe pagina principală de la „Special Features” dedesubtul fluturelui de la Atlas care este simbolul revistei. Oricine este interesat să fie editor oaspete va trebui să se familiarizeze el însuși cu proiectul citind secțiunea ”Special Futures” și de asemenea revista în sine arhivată pe site. Atlas Poetica’s Special Features este publicat după un program neregulat.

Despre Keibooks:
Keibooks este o micropresă localizată în Perryville, Maryland, USA, fondată de poetul și marinarul la nivel înalt, M. Kei. Keibooks publică proiecte de elită reflectând interesul său în ceea ce privește poemul tanka și marea.


POEMUL TANKA ÎN ROMÂNIA

de Vasile MOLDOVAN

În România poemul tanka a pătruns chiar în perioada constituirii statului modern.În 1878, la numai un an de la proclamarea Independenței, domnitorul Carol I a primit din partea unui prinț japonez două documente, unul cu litere latine (romanji), altul cu ideograme. Cele două documente conțineau, pe lângă alte texte, poeme tanka. Pentru traducerea lor, tânărul suveran a apelat la serviciile lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, savant de renume mondial, pe atunci director al arhivelor statului. Astfel, domnitorul României, proclamat ulterior rege (1881), a fost primul cititor de poeme tanka traduse în românește direct din japoneză.
După stabilirea, în 1902, de relații diplomatice între Romania și Japonia, au avut loc numeroase conferințe despre civilizația japoneză în care oratorii făceau referiri substanțiale și la poezia tradițională japoneză, îndeosebi la tanka. De asemenea, în prima parte a secolului XX, mai exact spus în anii 1902-1944 au apărut câteva zeci de cărți de călătorie scrise de români care au vizitat Japonia. În unele din aceste cărți se află capitole întregi dedicate poeziei tanka, al căror conținut se citește și azi cu un interes nealterat de patina vremii.
În anul 1904, revista “Evenimentul literar” din Iași publică primul eseu despre poezia tanka. În același an apare cartea “La gura sobei” de Al. Vlahuță, unul din cei mai populari poeți ai epocii. Cartea cuprinde un studio amplu intitulat “Poezia și picture japoneză”, în care sunt citate numeroase poeme tanka, traduse de autor din limba franceză. Câțiva ani mai tîrziu, în 1819, revista “Bucovina literară” din Cernăuți publică un ciclu de poeme tanka sub titlul “Flori orientale”, transpuse în românește din limba germană. Traducătorul, George Voevdica, el însuși poet adaptează poezia japoneză la poetica occidentală. Astfel, poemele tanka au în traducerea sa ritm, rimă și titluri: Clouds, Smiling Death, Life, In vain, A girl say.
Dar prima antologie de tanka , “Cântecul curtezanelor nipone” apare abia în 1942. Apariția sa în vreme de război a fost posibilă datorită faptului că România și Japonia făceau parte din aceeași alianță. Selecția și traducerea din franceză îi aparțin lui Al. T. Stamatiad, cunoscut poet simbolist, care avea să primească pentru traducerile din liteartura japoneză Premiul Academiei Române. Un an mai târziu, Stamatiad va publica o amplă antologie a poeziei japoneze, “Eșarfe de mătase”, cele mai representative poeme tanka din 22 de antologii imperiale, precum și poeme haiku scrise de clasicii genului – Basho, Busson, Issa și Shiki.
După un hiatus provocat de ambianța politică din România, în deceniul 1970-1980 apar trei antologii ample, traduse din limba germană. Principalul traducător, Ion Acsan este în present președinte de onoare al Societății Române de haiku.
Dacă haiku se scrie în țara noastră din anul 1970, grație apariției antologiilor amintite, tanka se scrie din anul 1990, când a apărut revista de interferențe culturale româno-japoneze “Haiku”. Editorul acestuia, Florin Vasiliu a promovat deopotrivă haiku-ul, tanka și poemul într-un vers, acesta din urmă fiind creație exclusiv românească. De fapt, prima carte de tanka în limba română - Dar în silaba luminii plângeam orfan și greier - a publicat-o unul din colaboratorii revistei Haiku, Dumitru Ichim, rezident în Kitchener, Ontario, Canada. Cartea a apărut în regia autorului în 1987 la Munchen, in Germania. Cartea a fost reeditată la București, în 1993 la editura APOLO, pe când poemul tanka apărea din ce în ce mai frecvent în revistele “Haiku” și “Albatros’.
În jurul revistei “Haiku” s-au format format primii poeți de tanka. Aici au publicat în anii ‘ 90 poetele Manuela Miga și Emilia Dumitrescu, poeții Dumitru Ifrim, Jules Cohn Botea și Vasile Smărăndescu. După o experiență revuistică îndelungată ei și-au publicat poemele tanka în volum. Cel mai valoros dintr ei rămâne Vasile Smărăndescu (1932-2008), care a publicat trei cărți de tanka, toate bilingv, română și engleză: "Între lumină și umbră/ Twixt light and shade" (Editura “Viitorul românesc”, București, 1998); “Luna ca o iscoadă”/The Moon like a Spy(Editura ORION, București, 1999); ”Cerul cu tot albastrul/ The sky filled with Blue” (Editura SEMNE, București, 2000). Spre sfârșitul vieții, Vasile Smărăndescu a trăit bucuria de a-și vedea poeme tanka publicate în ”FIRE PEARLS - the masterpieces of human heart”. În ultimul timp revista “Haiku” a promovat noi autori de tanka – Vali Iancu, Adina Enăchescu, Ecaterina Neagoe.
Și Ion Codrescu, fondatorul Societății de Haiku din Constanța și președinte al acesteia (1992-2001) a promovat poemul tanka în revistele Albatros și Hermitage. Succesoarea sa, Laura Văceanu susține în continuare promovarea poeziei tanka. De remarcat că, încă din 1992 poeții constănțeni își publică poemele în reviste și volume atât în română cât și în engleză. Dintre autorii de tanka ai Societății de Haiku din Constanța se remarcă în mod deosebit Radu Patrichi, Stela Moise, Alexandra Flora Munteanu și Ana Ruse.
La 1 mai 1995, poetul Șerban Codrin a înființat Școala de tanka și renku din Slobozia. Până în present e singura instituție din România care conține în denumirea ei cuvântul . În decurs de câțiva ani, fondatorul acestei cărți devine cel mai cunoscut poet de tanka și renku în limba română. El publică o amplă culegere ”O sărbătoare a felinarelor stinse” (Editura STARTIPP, Slobozia, 1997), pe care o reeditează ulterior, mult îmbunătățită, sub numele ”Marea tăcere” (Editura STARTTIP, Slobozia, 2001). În opinia mea cea mai valoroasă secvență tanka este ”Grădina zen”, apărută inițial în plachetă de sine stătoare, ca supliment al revistei “Orion”. De mare originalitate este și secvența ”Missa Requiem”. Inspirându-se , probabil, de la poeta americană Jane Reichold, care a transpus Psalmii lui David în poeme tanka, Șerban Codrin a scris primele poeme tanka creștine din literatura română. Apreciate la superlativ cărțile de tanka ale lui Șerban Codrin, din păcate nu au avut și peste hotare ecoul pe care îl meritau, deoarece numai o mică parte au fost traduse în limba engleză.
În ultimii ani, poeții români de tanka au început să fie cunoscuți și peste hotare. Începutul îl face Eduard Țară, care în anul 2003 a primit mențiune de onoare pentru un poem tanka la The 4th Nihon Kajin Club International. Peste trei ani, la a cincea ediție a acestei prestigioase competiții, autorul român primește premiul întâi pentru următorul poem tanka:

The birds of passage
in this rainy afternoon
full of memories-
just an old toy boomerang
the last thing from my mother

În total, Eduard Tară, a primit 8 premii pentru tanka la concursuri internationale, in medie unul pe an. Poemele premiate au fost scrise de autor direct în engleză sau în catalană.
Exemplul său este urmat și de alți români. În anul 2007 Magdalena Dale publică , alături de Vasile Smărăndescu în ”Fire Pearls - the masterpieces of human heart”. Întâmplător sau nu, volumul său de debut poartă titlul ”Dew Pearls”. În același an, toate cele trei poeme prezentate de Magdalena Dale sunt premiate în cadrul concursului Tanka Splendor. Un alt merit al poetei românce este acela că a promovat peste hotare un simbol poetic românesc, și anume teiul.
După ce a publicat în colaborare un volum de renku intitulat ”Fragrance of Lime”, ea scrie o secvență tanka dedicată arborelui național românesc pe care o include în ”Dew Pearls”.

Si alți autori români au început să fie cunoscuți pe plan internațional: Maria Tirenescu, prin intermediul francezei, precum și Dana Maria Onica și Sonia Coman, indeosebi prin poeme scrise direct engleză.
Câteva concluzii se pot desprinde de pe acum. Toți autorii de tanka au început prin a scrie haiku. Secondând-o pe poeta Magdalena Dale la întocmirea unei microantologii de 25 de poeți, am ajuns la concluzia că circa 40 de poeți publică tanka în limba română. Adică 10 la sută dintre haijini sunt și autori de tanka. Pe site-urile literare românești interesul pentru poemul tanka este în creștere. Tot mai mulți poeți scriu poeme tanka, chiar dacă o fac doar în românește.