agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-06-22 | [This text should be read in romana] |
În sfârșit, pot să-mi împărtășesc bucuria cu voi, iubitorii de poezie, în legătură cu apariția cărții mele de debut „Minunea va veni mai târziu”, la editura Feed-Back din Iași, în iunie 2011. Cartea are 204 pagini și este împărțită în 6 cicluri, iar imaginea de pe copertă este o lucrare a artistului plastic Florin Buciuleac.
Profundă, muzicală, topind de multe ori metafora în viziune, poezia Silviei Goteanschii propune, prin volumul său de debut „Minunea va veni mai târziu”, un mod original de a-și asuma realitatea, etalând existența ca sfâșiere orfică. În cele șase cicluri ale cărții ( La micul meu spectacol, Iubesc din adâncuri, Certificat antenatal, Lipici pentru umbre, Preoteasa de lut și Războiul icoanelor ), stăpână pe mijloacele compoziției poemului, pe arta textuării cu idei clare, tânăra poetă atacă temele mari ( Nașterea, Iubirea, Libertatea, Moartea ) în forță, fără prejudecăți, cu multă luciditate, bucurându-ne cu imagineria proaspătă și surpriza asociațiilor lexicale, condiție sine qua non a paradoxismului poetic de azi. „Am brațe de fier, ochi de piatră, ficat de bronz, sunt șarpe au cerboaică și vin să vă spun adevărul”, spune poeta în Sângele gintei. Cartea de față conține toate datele pentru ca poezia scrisă de tânăra basarabeancă Silvia Goteanschii să se așeze în matca unei prestante opere lirice. În ultimii aninu am parcurs o carte mai originală, mai profundă și mai tonifiantă a unui poet aparținând generației laptopice ca această „Minunea va veni mai târziu”. ( Daniel Corbu ) http://www.dailymotion.com/video/xjecul_despre-silvia-goteanschii-si-volumul-ei-minunea-va-veni-mai-tarziu_creation# la micul meu spectacol Din lemnul tău, amice, eu voi crea satana și voi lăsa în urmă vedenii cu sandale îți voi lăsa pe buze călăi cu gust de pâine spinările de bice se vor opri,bătrâne, să stoarcă portocale, pe plajă la Bahamas mă voi aprinde toată în razele de soare să îmi răsfrâng splendoarea eu voi cânta în ștreang, tu netezește-mi blana, vopsește-mă cu smoală să fiu întunecată apoi, sărută-mi fruntea și leapădă sutana. Eu nu mă tem de nimeni chiar dacă îmi vor rupe albeața de pe ochi toți stâlpii de pe stradă eu voi vedea prin tine, voi zgâria cu limba faianța de la baie, voi strangula toți plopii cu dinți și intestine, voi mirosi a pradă… atunci, vor plânge popii. Umblând prin măruntaie la micul meu spectacol de uter să te-apropii pe vrejuri subterane și vei găsi acolo femei de chiparoase, amprente digitale jucându-se cu ploaia, făptura mea secundă reconstruind cu pana în vechiul tău oracol organe genitale. minunea va veni mai târziu să ne atingem îndelung răscolind cu degetele arse carnea parfumată ca într-o rugăciune indiană meteoritul se aprinde în pământul acesta nu va mai crește nimic tălpile au prins rădăcini în aer singurătatea e un fel de dragoste dezechilibrată de care avem nevoie amândoi pentru a putea visa la o îmbrățișare în gândul meu tandrețea e sepia e destul să-mi plec capul pe umărul tău ca să aud muzica sferelor ridicăm mâinile în sus de parcă am aștepta o minune așteptăm o înmormântare niciodată auzi niciodată nu am să regret această moarte
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy