agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-27 | [This text should be read in romana] |
D
Da Doamne tot sarbatori si numai o zi de lucru si atunci sa fie nunta. Zicala asta vorbeste despre melita. In caz ca nu stiti ce-i melita, va spun ca este unealta care zdrobeste canepa si inul ca sa rezulte calti. Caltii se folosesc pentru nevestele vorbarete, care nu te iarta nici in timpul meciului de duminica. De aceea, in fiecare casa trebuie sa existe macar o melita. Daca te insori intr-o zi lucratoare, sigur vei lua nevasta cu deficienta auditiva si aparat dentar. Casatorindu-te din dragoste c-o surda, vei cumpara in schimb dormitor in rate si vei castiga la 6 din 49. Din banii de loterie vei achizitiona doua instalatii de aer conditionat de ultima generatie care te vor imbolnavi de astm bronsic. Cu alte cuvinte, mai bine o melita in sufragerie decat un dormitor in rate si-o nevasta surda. La asta se refera zicatoarea. E E tare ca baliga dupa ploaie. Am neplacerea sa va enunt o zicala confuza. Si asta pentru ca nu se specifica nicaieri despre ce baliga vorbim. Vara trecuta am vazut la Cota 2000 un magar care producea baliga tare indiferent de vreme. Atunci l-am intrebat pe cabanier daca magarul din curte e cel original, acela din Ierusalim, sau doar o clona. Nu m-a inteles si m-a sfatuit sa ma lungesc jumatate de ora in camera lui. Convins ca-i vorba de-o neintelegere, i-am spus zicatoarea. In cinci minute ma aflam deja in telecabina care cobora in Sinaia, fara sa fi stat la coada si condus de trei salvamontisti care ma bateau amical pe umeri. A fost ziua cand am inteles ca baliga de munte nu se inmoaie cu una cu doua. Asadar zicatoare-i defecta. Si daca tot mai aveti dubii, urcati singurei la Cota 2000 sa vedeti cu ochii vostri ce baliga au magarii de-acolo. F Fugi de cel ce pupa in bot, ca iti ia din punga tot. Intr-o luni dimineata am ajuns la serviciu cu doua minute dupa sef. De bucurie m-a luat in brate si-a vrut sa ma pupe. Lipsit de inspiratie, am rasucit capul si el m-a nimerit direct pe buze. Asta a fost primul si ultimul semn ca n-o sa iau prima de Paste, iar banii mei vor fi impartiti intre tanti Mariana si tanti Flori, de la administrativ. Clar! Cand va saruta seful pe buze, sigur nu primiti parale pentru miel. G Gaina vecinului totdeauna-i curca. Invidia a aparut pe vremea lui Scaraoschi. Chestiunea e certa: daca sare la mine vecinul din Poenari c-o furculita din tabla zincata, cu gand sa-mi scoata ochiul cu care o privesc prin gard pe nevasta-sa, inseamna ca are in ograda lui sapte curci grase fara curcan. Dar daca-i invers, eu sar la el c-o furculita din alama, atunci sigur ma voi trezi in sufragerie cu trei curci plouate si-n dormitor c-o rata blonda. H Hainele nu-l fac pe om de treaba. Zicatoarea a fost creeata, de unchiul Ionel din Moldova Noua, pe-un servetel curat, la carciuma lui Raduca. Si asta pentru c-a fost avansat, sef de tura la Scularie, in mijlocul saptamanii. Astfel, intr-o miercure nefasta, afland vestea buna, a plecat mai devreme de la serviciu si-a cumparat din bazar camasa de matase, cravata cu Donald si-o pereche de pantaloni din velur. Intolit ca un ginere, s-a dus acasa fericit peste masura, dar mare i-a fost uimirea cand a gasit-o pe nevasta-sa jucand popa-prostu’ cu instalatorul, care culmea! ii purta si papucii de pasla. In seara aceea, unchiul Ionel a nascocit zicala chiar pe masa de langa soba carciumei si, intorcandu-se la domiciliu in miez de noapte, si-a dat jos hainele noi, cu caracter cu tot, si-a tapitat recarmierul din sufragerie. I Inalt ca bradul si prost ca gardul. Acum multi ani, pe vremea cand romanul era inca taran, a poposit intr-un sat din Ardeal un stripper blond, imbracat sumar dar dotat cu topor cu coada de frasin. Nici n-ajunge el bine la cea mai instarita gospodarie din Bucium, ca se si apuca sa loveasca ulucile din gardul notarului (caci a lui era gospodaria). Taranul ramane mut de uimire vreme de cinci uluci, apoi se apropie domol si intreaba cu glas scazut: - Mo, unde ai gasit coada asta cu ghivent pe stanga? Raspunsul strainului a venit doar din consoane, astfel incat notarul a trebuit sa se trateze cu un extraveral si-o cana cu tuica. Imbunat de propria-i bautura, l-a imbiat pe strain sa manance varza calita si papanasi cu smantana. Stripperul a ramas atat de impresionat de ospitalitatea romaneasca, incat nu s-a mai imbolnavit niciodata de lumbago si-a plecat in tari straine cu nevasta functionarului cu tot. J Judecatorul e ca osia de car: cum o ungi nu mai scartaie. In orasul unde ai mata’, cititorule, garsoniera proprietate personala, e bine sa fii prieten cu judecatorul, groparul si primarul. De aceea trebuie sa le raspunzi intotdeauna monosilabic si sa-i cinstesti c-o bere in fiecare seara. Iar daca, prin absurd, judecatorul, groparul si primarul n-au termopane in dormitor, este vital sa le ungi balamale in fiecare duminica dimineata si numai cu ulei de maslin. Daca nu ai nici ulei de maslin, foloseste o suta de Euro impaturita-n batista judecatorului si-o sa fie bine. L Limba boului e mare, dar nu poate grai. In vara cand am cumparat casa de la Poenari m-a parasit motanul Alintaroma care teoretic era boem si practic, cotoi. Crezand ca-l duc la tara si-l uit pe-acolo, si-a luat lumea in cap si dus a fost. Odata cu casa mi-am luat si-un pat pliant. Pe vremea aceea, la tara, n-aveam nici apa, nici garduri si nici flori. Din plictiseala, m-am lungit lenes sub corcodus, am lasat Patul lui Procust pe piept si-am asteptat noaptea. A sosit punctuala, fix la doua ore dupa apus si, odata cu ea, a venit si protagonista filmului Undeva Candva. Tam – nesam, a inceput sa-mi mangaie fruntea, sa-mi sarute obrajii si sa se joace cu parul meu. Am intrebat-o cum de m-a gasit tocmai aici, la Poenari, si ea a oftat suflandu-si delicat nasul. Am intrebat-o atunci daca plange sau e doar nitel racita si iar am simtit ceva umezindu-mi fata. Dragalasa artista s-a pornit deodata sa ma linga cu limba ei mare si aspra. - Ce-ai mancat, tu, de-ai limba ca o scoarta? Nu mi-a raspuns, isi vedea mai departe de treaba si ma spala dietetic si naturist pe toata fata, iar cand tandretea atinsese punctul G, l-am auzit pe nea Ion strigand din curtea lui: - Bucurestene! Bre, bucurestene! Trimite-mi, bre, boul acasa! C-a nimerit in curtea lu’ mata. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy