Dresorii de nenorociri (de Traian Ungureanu)

Tocmai pentru ca inundatiile sunt grave, nu are rost sa ne jucam cu ele. A vorbi fara incetare despre lucruri pe care nu le leaga decat pasiunea noastra pentru rime usoare, barfa fara frontiere si stricaciune imediata e o pacoste, nu o dovada de istetime. Ce au in comun inundatiile si anticipatele? De unde ideea ca apele revarsate impun anularea alegerilor?

Mircea Geoana a aflat, sfatuindu-se cu propria imaginatie, ca din pricina alegerilor tara va ramane neguvernata pe timpul inundatiilor. Mircea Geoana! Cine e Mircea Geoana? Liderul unui partid care si-a castigat locul inlaturandu-l pe primul hidrolog al tarii. Dupa anticipate, cand PSD va deveni un partid mic si cochet, razbunarea hidrologului il va ajunge pe Geoana.

Va fi, atunci, mai usor de inteles de unde izvoraste disperarea patriotica pe care o expune, azi, liderul PSD. Insa indemnul la stingerea anticipatelor sub pretextul inundatiilor nu e un tril singuratic. Ideea a devenit refren mediatic. Inca inainte de amfibiile armatei, napastuitii loviti de ape au fost vizitati de profesionistii parerilor si de campionii tristului umor public romanesc.

Recomandarea lor: un farmec politic de rau. Continutul: strapungeti anticipatele cu o tepusa! Apele vor da inapoi, ploaia se va opri, casele se vor recladi. Semnat: noi, continuatorii superstitiilor antipolitice romanesti.

Nimic nu e nou sau intamplator in campania de discreditare a alegerilor anticipate! In spatele acestei idei se afla o tehnica veche: chemarea la solidaritatea cu propria mizerie. Aceasta manevra a fost adusa la desavarsire, in ultimii 50 de ani, tocmai pentru a descuraja autonomia de gandire si pentru a inregimenta multimile in tarcul patriotismului pasiv.

Va aduceti aminte? Ori de cate ori regimul comunist avea o problema si ori de cate ori ceva ii deranja obisnuintele, izbucnea solidaritatea. Poporul era chemat sa faca roata in jurul propriei mizerii si sa simta ca, pana la urma, in ceasul greu, suntem toti la fel.

A fost cutremur? Sa tinem aproape si sa nu ne injuram conducatorii! Au facut taranistii o demonstratie? Avem nevoie de liniste, nu ne trebuie mai multe partide, in definitiv suntem toti romani, de ce sa ne dusmanim?! Sa strangem randurile, hai, vecine, sa ne impacam, ca suntem oameni seriosi, nu ca aia care se cearta in parlament!

Acest instrument de control in masa lucreaza bine pazit. El se prezinta infasurat in omenie si largeste inima spre a ingusta judecata. Fiind o forma de santaj sufletesc, lucratura e greu de dejucat. Cine se pune contra e o bestie straina de neam. Solidaritatea prin mizerie are o singura menire.

Ea intareste puterea celor ce stiu sa conduca doar peste multimi inerte si se tem de confruntarea cu minti lucide, in competitia politica deschisa. Dresorii de nenorociri stiu bine ce fac. Chemarea la bucuriile primitive ale inapoierii egale a lovit mereu, cu precizie, in tot ce era diferit sau rival. In schimb, ea i-a scutit, cu aceeasi precizie, pe aliati.

Daca anticipatele din octombrie au provocat inundatiile din iulie, atunci ar mai trebui notat ceva: tot in iulie, Curtea Constitutionala a decis sa aseze pensiile magistratilor mai presus de orice si sa declare sanatatea legilor un pericol public. Oare atunci nu aveam inundatii?

Traian Ungureanu, 16 iul 2005