Mi-am dat seama că unii oameni au un simț al umorului cel puțin îndoielnic. Spre exemplu azi noapte pe când mă întorceam de la club, trecând pe lângă o farmacie am obsevat un afiș pe ușa: "vă rugăm sunați la sonerie". Eu, cetățean cu spirit civic, am sunat. După câteva momente a apărut o mătușă cu ochii cârpiți de somn, a deschis plictisită gemulețul și m-a întrebat:
-ce doriți?
-eu? păi eu nu doresc nimic. Dumneavoastră m-ați rugat să sun iar eu am sunat. Că așa am fost învățat de mic - când te roagă cineva ceva îl ajuți pe om...
Duduia a făcut niște ochi cât cepele și s-a apucat să tipe ca apucată de streche.
-dom'le ești nebun? îți arde de glume la ora asta? Fugi de aici până nu dau cu ceva după tine. Și zicând asta s-a apucat să caute în jur ceva cu ce să arunce în mine.
Eu văzând că n-am cu cine discuta am luat-o la sănătoasa fără să mă mai uit în spate. M-am oprit doar la shaormeria de pe colț. Fericit că am scăpat de nebună mi-am zis în sinea mea că pănă la urma a fost bun jogging-ul ăsta matinal că mi-a facut poftă de mâncare. Așa că mi-am comandat o shaorma mare cu o porție dublă de cartofi pai și o cola. Apoi pe drumul spre casă mi-am mai luat niste gogoși cu ciocolată. Savurând gogoșile n-am putut să nu mă gândesc ce s-ar fi întamplat dacă în loc să sun la o farmacie aș fi sunat la o plăcintărie. Sau la vreo carmangerie. Probabil aș fi economisit niște bani.
Da, știu la ce vă ganditi acum: "shaorma și cartofi pai? gogosi?! la 3 dimineața?!" cred că sunt în faza aceea în care nu mai îmi pasă de silueta. De ce atâta stres? Pentru ce? Mi-am dat seama că ori n-am eu noroc, ori femeile au gusturi foarte ciudate când vine vorba de bărbați. Spre exemplu zilele trecute iau loc la o terasă ca să mă mai răcoresc și tocmai mă dregeam cu o bere când au apărut patru tipe superbe. M-am uitat în jurul meu și am observat că în afară de mine mai sunt doar doi moșnegi rahitici. Automat m-am gândit că acum e șansa mea așa că, plin de încredere, le-am abordat pe domnișoare. N-a fost să fie. Două dintre ele mi-au spus că au o relație serioasă, împreună, iar celelalte două s-au declarat gerontofile. Întâmplarea asta mi-a zdruncinat serios încrederea în mine. Asta și multe altele.
Ultima fată căreia i-am cerut numărul de telefon mi-a dat numarul de la informații CFR. Îl păstrez și acum că nu se știe când o să am nevoie. Mă consolez cu faptul că măcar nu sunt "cel mai prost din curtea școlii". Am râs cu poftă când am auzit de tipul pe care l-a chemat o fată la ea acasă zicându-i "hai la mine că nu-i nimeni acasă", omul s-a dus și, într-adevăr, nu era nimeni acasă. I-am auzit pe unii zicând că ăsta e doar un banc dar nu mă incred eu în gura lumii.
Acum să nu credeți că toate fetele mi-au zis "nu". Odată aproape am avut o prietenă. De trei ori ne-am dat întâlnire și de fiecare dată soarta a stat în calea iubirii noastre. Ce soartă pe săraca fată! I-au murit doi bunici și o mătușă în decurs de o lună. Și cu toate că trecea prin momente grele și-a găsit de fiecare dată timp să mă sune să-mi comunice că nu mai poate ajunge la întâlnire. Am inteles-o. Tocmai de aceea i-am respectat decizia de a se dedica vieții monahale, pe care, cu inima grea, mi-a comunicat-o printr-un sms foarte emotionant.
Oricum dacă stau bine și mă gândesc mai bine mă lipsesc. Mai bine singur decât să mă stresez să-i fac toate mofturile cine știe cărei domnișoare. Unele sunt de-a dreptul ciudate. Bunăoară nu mai departe de ieri hălăduiam fără o țintă anume, când dau peste fata asta pe care o simpatizam de ceva vreme. Studentă la medicină, fată serioasă, "cu toate țiglele pe casă"- credeam eu. Din vorbă în vorbă ajungem să discutăm despre igiena corporală la care ea, fără nici o legătură cu subiectul, îmi spune: "știi, azi mi-am epilat veverița". Am rămas blocat!
-cum adică ai epilat-o?! de ce ai făcut asta?
-cum de ce? Păi așa se poartă în ziua de azi. Ce, n-ai mai văzut?
-nuuu! Chiar ai putea să-i faci niște poze să le pui pe facebook să văd și eu!
-esti nebun!? Dacă vrei să o vezi vino diseară la mine. Vorbesc eu cu portarul să te lase să urci.
-nu, mulțumesc! De parcă eu nu știu cum te îmbrobodesc fetele. Te cheamă la ele, mai un pahar de vin, o poveste, apoi te trezesti că te trimit să le iei tampoane sau te pun chiar să le epilezi veverița! Totuși nu eram sigur că am înțeles bine așa că am insistat:
-dar totuși colega ta de cameră ce părere are, îi place cum arată așa?
-cum să nu-i placă!? Chiar ea insistă și de multe ori ne certăm care să o facă. Spune ca o excită teribil.
În momentul acela am spus stop! Dacă nu mi-ar fi fost dragă fata asta aș fi mers direct la protecția animalelor. Sau la conducerea facultații. Dar am zis "lasa. Dumnezeu e sus si vede".

(Parte din întâmplările povestite aici sunt inventate însă sunt unele și adevarate. Trăite de mine sau de alții)