agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 
Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 3907 .



Anna Karenina
prose [ ]
Vol. I

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Lev_Nicolaievici_Tolstoi_(1828-1910 ]

2015-08-23  | [This text should be read in romana]    |  Submited by Liviu Gogu



Lev Nicolaevici Tolstoi
ANNA KARENINA
Volumul I


PARTEA テ晒TテI.

I.
A mea este rトホbunarea, eu voi rトピplトフi.
Toate familiile fericite se aseamトハト テョntre ele. Fiecare familie nefericitト, テョnsト, este nefericitト テョn felul ei.
テ始 familia Oblonski era mare tulburare. Soネ嬖a aflase cト bトビbatul sトブ avea legトフuri de dragoste cu guvernanta francezト, care fusese テョn serviciul casei, ネ冓-l vestise cト nu mai poate trトナ sub acelaネ冓 acoperトノテ「nt cu dテ「nsul. Aceastト stare de lucruri ネ嬖nea de trei zile ネ冓-i apトピa greu pe soネ嬖, pe ceilalネ嬖 membri ai familiei ネ冓 pe servitori. Toネ嬖 simネ嫺au ca traiul lor laolaltト テョネ冓 pierduse rostul ネ冓 cト sunt mai legaネ嬖 テョntre ei oamenii care se テョntテ「lnesc テョntテ「mplトフor テョntr-un han decテ「t erau acum membrii familiei ネ冓 servitorii casei Oblonski. Doamna nu mai ieネ册a din odトナle sale. Soネ孛l nu mai dトヅuse pe acasト de trei zile. Copiii alergau descumpトハiネ嬖 prin toatト casa. Englezoaica se certase cu menajera ネ冓 scrisese cテ「teva rテ「nduri unei prietene, rugテ「nd-o sト-i caute un alt loc. Bucトフarul plecase テョncト din ajun, la vremea mesei. Ajutoarea de bucトフar ネ冓 vizitiul ceruserト socoteala.
A treia zi dupト ceartト, prinネ孛l Stepan Arkadici Oblonski 窶 Stiva, cum i se spunea テョn societate 窶 se trezi la ora obiネ冢uitト, adicト la opt dimineaネ嫗, dar nu テョn odaia de culcare a nevestei sale, ci テョn birou, pe canapeaua テョmbrトツatト テョn marochin. テ縞冓 rトピuci pe telurile canapelei trupul テョmplinit ネ冓 テョngrijit, vrテ「nd parcト cu tot dinadinsul sト mai doarmト; strテ「nse cu putere perna テョn braネ嫺 ネ冓 o lipi de obraz, dar se ridicト repede, rトノase テョn capul oaselor pe canapea ネ冓 deschise ochii.
窶曠a, da, cum a fost? Se gテ「ndea Stepan Arkadici, テョncercテ「nd sト-ネ冓 aminteascト visul. Da, cum a fost? Ah, da! Alabin dトヅea o masト la Darmstadt. Ba nu, nu la Darmstadt窶ヲ ci undeva テョn America. Da! Dar se fトツea cト Darmstadt-ul se afla テョn America. Alabin ne dトヅuse un prテ「nz pe niネ冲e mese de sticlト. Da, da, ネ冓 mesele cテ「ntau Il mio tesoro1. Ba nu Il mio tesoro, ci un cテ「ntec mai frumos, ネ冓 pe mese se aflau cテ「teva garafe mici, semトハテ「nd cu niネ冲e femei窶, テョネ冓 aminti el.
Ochii lui Stepan Arkadici scトパトビarト de veselie. Cトホu pe gテ「nduri, zテ「mbind. 窶曠a, a fost frumos, foarte frumos! Mai erau acolo multe lucruri atテ「t de minunate, テョncテ「t nici nu sunt cuvinte care sト le zugrトプeascト ネ冓 nici cu mintea nu le poネ嬖 nトピcoci cテ「nd eネ冲i treaz.窶 Apoi. Zトビind o fテ「ネ冓e de luminト ce se strecura la o margine a draperiei de postav, Stepan Arkadici, plin de voie bunト, テョネ冓 scoase repede picioarele din aネ冲ernut, cトブtテ「nd din degete papucii de marochin auriu, brodaネ嬖 de soネ嬖a sa (un dar primit de ziua lui, anul trecut) ネ冓, fトビト sト se scoale, dupト un vechi obicei dobテ「ndit de vreo nouト ani, テョntinse mテ「na spre locul unde, テョn iatac, テョi atテ「rna halatul. Deodatト se dumiri de ce nu dormise テョn odaia de culcare a nevestei sale, ci テョn birou. Zテ「mbetul テョi pieri de pe faネ崙. Fruntea i se テョncruntト.
窶朷ai, vai, vai窶ヲ窶 gemu el, amintindu-ネ冓 cele テョntテ「mplate. Din nou i se テョnfトκ嬖ネ兮rト テョn minte toate amトハuntele scenei cu soネ嬖a lui, テョncurcトフura テョn care se afla ネ冓, mai chinuitor decテ「t orice, propria-i vinト.
窶曠a! N-o sト mト ierte ネ冓 nici nu mト poate ierta. ネ亙 窶 ceea ce-i mai テョngrozitor 窶 tot pトツatul cade asupra mea, mトツar cト nu-s vinovat. Aici e toatト drama窶, gテ「ndi el. 窶朷ai, vai, vai!窶 repeta deznトヅトニduit, retrトナnd テョn minte momentele cele mai chinuitoare ale acestei scene. Cea mai grea a fost prima clipト, cテ「nd Stepan Arkadici, テョntorcテ「ndu-se de la teatru, vesel ネ冓 mulネ孛mit, cu o parト mare テョn mテ「nト pentru soネ嬖a sa, n-o gトピi テョn salon. Spre marea lui mirare, nu era nici テョn birou. O gトピi テョn sfテ「rネ冓t テョn odaia de culcare, ネ嬖nテ「nd テョn mテ「nト biletul blestemat care-i dezvトネuise totul.
Dolly cea veネ冢ic copleネ冓tト de griji ネ冓 de treburi 窶 o femeie mトビginitト, dupト pトビerea lui 窶 stトフea ca o stanト de piatrト, ネ嬖nテ「nd scrisorica テョn mテ「nト, ネ冓-l privea cu o expresie de groazト, deznトヅejde ネ冓 mテ「nie.
— Ce-i asta? Asta? テ四 テョntreba ea, arトフテ「ndu-i biletul.
Amintindu-ネ冓 toate acestea, Stepan Arkadici 窶 cum se テョntテ「mplト adesea 窶 era chinuit nu atテ「t de faptele petrecute cテ「t de felul cum rトピpunsese el テョnsuネ冓 la vorbele soネ嬖ei sale.
テ始 clipa aceea se テョntテ「mplase cu dテ「nsul ceea ce se petrece cu oamenii prinネ冓 pe neaネ冲eptate asupra unei isprトプi prea ruネ冓noase. N-avusese timp sト-ネ冓 pregトフeascト o minト potrivitト situaネ嬖ei テョn care se trezi テョn faネ嫗 soネ嬖ei dupト descoperirea pトツatului sトブ. Ar fi trebuit sト se arate jignit, sト tトトトヅuiascト, sト se scuze, sト cearト iertare, sト rトノテ「nト chiar nepトピトフor 窶 orice ar fi fost mai potrivit decテ「t ceea ce fトツuse el. Faネ嫗 lui, fトビト voie, prinse deodatト a zテ「mbi (un 窶柮eflex al creierului窶, se gテ「ndea Stepan Arkadici, cトビuia-i plトツea fiziologia) 窶 obiネ冢uitu-i zテ「mbet bun ネ冓 de aceea prostesc.
Nu-ネ冓 putea ierta acest surテ「s nerod. Vトホテ「ndu-i zテ「mbetul, Dolly tresトビise ca strトパunsト de o durere fizicト. Izbucni cu テョnflトツトビare, ca de obicei, テョntr-un ネ冰voi de vorbe amare ネ冓 ieネ冓 repede din odaie. De atunci nu vroia sト-ネ冓 mai vadト bトビbatul.
窶杙テ「mbetul トピta prostesc poartト toatト vina窶, テョネ冓 zicea Stepan Arkadici.
窶曠ar ce-i de fトツut? Ce-i de fトツut?窶 se テョntreba deznトヅトニduit, fトビト sト gトピeascト rトピpuns.
II.
Stepan Arkadici se simネ嫺a sincer faネ崙 de el テョnsuネ冓. Nu se putea テョnネ册la singur, cトブtテ「nd sト se convingト cト se cトナa テョntr-adevトビ de fapta lui. Nu se putea cトナ de faptul cト el, bトビbat de treizeci ネ冓 patru de ani, frumos ネ冓 afemeiat, nu era テョndrトトostit de soネ嬖a sa, mai tテ「nトビト decテ「t dテ「nsul numai cu un an, mamト a cinci copii, fトビト sト mai punト la socotealト pe cei doi care muriserト. Regreta numai un lucru: cト nu se ネ冲iuse ascunde mai bine de ca. テ縞冓 dトヅea テョnsト seama de gravitatea situaネ嬖ei sale. テ司 era milト de soネ嬖e, copii ネ冓 de el テョnsuネ冓. Ar fi ネ冲iut, poate, sト-ネ冓 ascundト mai bine pトツatele faネ崙 de nevastト-sa, dacト ar fi fost テョn stare sト prevadト cト ネ冲irea asta o va zgudui atテ「t de puternic; dar nu se gテ「ndise niciodatト serios la aネ兮 ceva. Avusese oarecum impresia cト soネ嬖a テョl bトハuia テョncト mai de mult de necredinネ崙, dar trecea cu vederea acest lucru. テ縞冓 テョnchipuise chiar cト ea, femeie sleitト de puteri, テョmbトフrテ「nitト, urテ「ネ嬖tト, simplト 窶 care nu avea nici o altト calitate deosebitト decテ「t aceea de a fi o mamト bunト 窶 trebuia, dintr-un sentiment de dreptate, sト fie テョngトヅuitoare. Se dovedise テョnsト cト lucrurile stトフeau cu totul altfel.
窶朷ai, ce grozトプie! Vai, vai, ce grozトプie! Repeta Stepan Arkadici, fトビト sト poatト nトピcoci ceva mai mult. ネ亙 ce frumos fusese totul pテ「nト acum! Ce bine trトナam! Dolly era mulネ孛mitト, fericitト chiar cu copiii sトナ. N-o stingheream de loc. O lトピam sト se テョngrijeascト テョn voia ei de copii ネ冓 de gospodトビie. Ceea ce nu-i frumos, desigur, este faptul cト femeia aceasta a fost guvernanta la noi. Nu-i frumos de loc. E chiar josnic, vulgar 窶 sト faci curte unei guvernante din casa ta. Dar ce guvernantト! (テ縞冓 aduse pe datト aminte de ochii negri, drトツoネ冓 ai domniネ冩arei Roland ネ冓 de zテ「mbetul ei.) Cテ「t timp a fost テョnsト テョn casト la noi, nu mi-am テョngトヅuit nimic. Iar pe deasupra, nici nu mト mai窶ヲ Parcト-i un blestem! Vai, vai, vai! Dar Ce-i de fトツut, ce-i de fトツut?窶
N-avea alt rトピpuns afarト de acela pe care viaネ嫗 テョl dト テョndeobネ冲e problemelor celor mai complicate ネ冓 insolubile: sト te iei cu treburile zilei, adicト sト uiネ嬖. Nu mai putea cトブta uitare テョn somn, cel puネ嬖n pテ「nト la noapte. Nu mai era テョn stare sト se テョntoarcト la muzica pe care o cテ「ntau garafele-femei. Nu-i mai rトノテ「nea decテ「t sト caute uitare テョn visul vieネ嬖i.
窶朷om vedea!窶 テョネ冓 zise Stepan Arkadici ネ冓, ridicテ「ndu-se, テョネ冓 puse halatul cenuネ冓u cu cトパtuネ册alト de mトフase azurie. テ始nodト ciucurii halatului ネ冓, dupト ce trase adテ「nc aerul テョn coネ冰l pieptului sトブ lat, se apropie de fereastrト, miネ冂テ「ndu-ネ冓 vioi, ca de obicei, picioarele vテ「njoase, ce-i purtau cu atテ「ta uネ冰rinネ崙 trupul テョmplinit. Ridicト storul ネ冓 sunト prelung. La chemarea lui veni テョndatト valetul Matvei 窶 vechi prieten 窶 care-i aduse hainele, ghetele ネ冓 o telegramト. Dupト Matvei intrト frizerul cu sculele de bトビbierit.
— Am hテ「rtii de la birou? テ四 テョntrebト Stepan Arkadici luテ「nd telegrama ネ冓 aネ册zテ「ndu-se テョn faネ嫗 oglinzii.
— Sunt pe masト, rトピpunse Matvei, privindu-ネ冓 stトパテ「nul テョntrebトフor, cu compトフimire; ネ冓 dupト cテ「teva clipe de aネ冲eptare, adトブgト cu un surテ「s ネ冓ret: A fost cineva de la birjar.
Stepan Arkadici nu rトピpunse nimic. Se uitト numai la Matvei, テョn oglindト. Dupト privirile pe care le schimbaserト acolo, se vedea cテ「t de bine se テョnネ嫺legeau amテ「ndoi. Privirea lui Stepan Arkadici pトビea sト テョntrebe: 窶曠e ce mi-o mai spui? Ce, tu nu ネ冲ii?窶
Matvei テョネ冓 vテ「rテョ mテ「inile テョn buzunarele hainei, テョネ冓 trase テョndトビトフ un picior ネ冓-ネ冓 privi stトパテ「nul テョn tトツere, binevoitor, abia zテ「mbind.
— I-am spus sト vinト duminica viitoare. Iar pテ「nト atunci sト nu se mai osteneascト degeaba ネ冓 nici pe dumneavoastrト sト nu vト mai supere, rosti el pesemne o frazト dinainte pregトフitト.
Stepan Arkadici テョnネ嫺lese cト Matvei vroia sト glumeascト ネ冓 sト-ネ冓 dea importanネ崙. Desfトツu telegrama, o citi, ghicind cuvintele schimonosite ca de obicei, ネ冓 faネ嫗 i se テョnseninト.
— Matvei, sora mea, Anna Arkadievna, soseネ冲e mテ「ine, zise el, oprind o clipト mテ「na lucioasト ネ冓 grasト a bトビbierului, care alegea o cトビare trandafirie テョntre favoriネ嬖i sトナ lungi ネ冓 creネ嬖.
— Slavト Domnului, spuse Matvei, arトフテ「nd prin acest rトピpuns cト テョnネ嫺lege, ca ネ冓 stトパテ「nul sトブ, テョnsemnトフatea acestei vizite, ネ冓 anume cト Anna Arkadievna, sora cea mai iubitト a lui Stepan Arkadici, ar putea ajuta la テョmpトツarea soネ嬖lor.
— Singurト, sau cu domnul? テ始trebト Matvei.
Stepan Arkadici nu putea vorbi, deoarece bトビbierul tocmai テョi potrivea mustaネ嫗 la buza de sus; ridicト un deget. Matvei dトヅu din cap テョn oglindト.
— Singurト. Sト-i pregトフesc odトナle de sus?
— Spune vestea Dariei Alexandrovna. Dumneaei va hotトビテョ unde.
— Dariei Alexandrovna? Repetト Matvei cu oarecare テョndoialト.
— Da, spune-i. Uite, ia telegrama ネ冓 dト-i-o. Vezi ce-o sト zicト.
窶朷reネ嬖 sト faceネ嬖 o テョncercare窶, pricepu Matvei, dar nu rosti decテ「t:
— Prea bine.
Stepan Arkadici, spトネat, pieptトハat, se pregトフea sト se テョmbrace, cテ「nd Matvei se テョntoarse テョn odaie cu telegrama テョn mテ「nト, cトネcテ「nd uネ冩r cu cizmele-i care scテ「rネ崚「iau. Bトビbierul plecase.
— Daria Alexandrovna mi-a poruncit sト vト spun cト pleacト. 窶朦-are decテ「t sト facト ce pofteネ冲e dumnealui窶, adicト dumneavoastrト, zise Matvei, cu capul aplecat テョntr-o parte, cu mテ「inile テョn buzunare; ネ冓, zテ「mbind numai din ochi, rトノase cu privirea aネ嬖ntitト asupra stトパテ「nului.
Stepan Arkadici tトツea. Apoi un surテ「s blテ「nd ネ冓 oarecum vinovat se ivi pe faネ嫗-i frumoasト.
— Ce zici, Matvei? Rosti el clトフinテ「nd din cap.
— Lトピaネ嬖, cucoane, cト o sト se dreagト lucrurile, rトピpunse Matvei.
— O sト se dreagト?
— Fireネ冲e!
— Crezi? Cine-i acolo? テ始trebト Stepan Arkadici, auzind un foネ冢et de rochie テョn dosul uネ冓i.
— Eu sunt, se auzi un glas de femeie, rトピpicat ネ冓 plトツut.
テ始 uネ卞 se ivi faネ嫗 asprト ネ冓 ciupitト de vトビsat a dトヅacei Matriona Filimonovna.
— Ce-i, Matrioネ兮? O cercetト Stepan Arkadici, ieネ冓ndu-i テョn テョntテ「mpinare la uネ卞.
Deネ冓 vinovat テョn toate privinネ嫺le テョn ochii soネ嬖ei sale 窶 lucru pe care-l simネ嫺a chiar el テョnsuネ冓 窶 aproape toネ嬖 ai casei erau de partea lui, pテ「nト ネ冓 dトヅaca, cea mai bunト prietenト a Dariei Alexandrovna.
— Ce se aude? テ始trebト el cu tristeネ嫺.
— Conaネ冰le, duceネ嬖-vト テョncト o datト ネ冓 cereネ嬖-i iertare; poate vト ajutト Dumnezeu. Tare-i necトニitト! Mi-e ネ冓 milト sト mト uit la dumneaei. ネ亙-apoi, totul merge anapoda テョn casト. Fie-vト milト, conaネ冰le, de copii. Cereネ嬖-vト iertare! Ce sト-i faci? Trebuie sト tragi ponosul, dacト窶ヲ
— Dar nu mト primeネ冲e窶ヲ
— Mai テョncercaネ嬖. Mare-i bunul Dumnezeu! Rugaネ嬖-vト, conaネ冰le, rugaネ嬖-vト lui Dumnezeu.
— Bine, bine, poネ嬖 pleca, テョi spuse Stepan Arkadici, roネ冓nd deodatト. Apoi se テョntoarse cトフre Matvei: Hai, dト-mi sト mト テョmbrac 窶 ネ冓 cu o miネ冂are hotトビテ「tト テョネ冓 lepトヅト halatul.
Matvei テョi ネ冓 ネ嬖nea cトノaネ兮, desfトツutト larg ca un ham. Suflト de pe ca un fir de praf nevトホut ネ冓, cu vトヅitト plトツere, o trecu pe trupul テョngrijit al stトパテ「nului sトブ.
III.
Dupト ce se テョmbrトツト, Stepan Arkadici se parfumト, テョネ冓 trase mテ「necile cトノトκ冓i ネ冓, cu gesturile-i obiネ冢uite, テョmpトビネ嬖 prin buzunare: ネ嬖gトビile, portvizitul, chibriturile, ceasul cu lanネ dublu ネ冓 brelocuri. テ縞冓 desfトツu batista ネ冓, simネ嬖ndu-se curat, parfumat, sトハトフos, テョntr-o bunト dispoziネ嬖e fizicト, cu toatト nenorocirea lui, trecu テョn sufragerie cu un mers uネ冩r sトネtat. Acolo テョl aネ冲epta cafeaua, iar alトフuri 窶 scrisorile ネ冓 hテ「rtiile de la birou.
Citi scrisorile. Una dintre ele era foarte neplトツutト: i-o trimisese un negustor care voia sト cumpere pトヅurea de pe moネ冓a soネ嬖ei sale. Pトヅurea trebuia vテ「ndutト; dar acum, pテ「nト la テョmpトツarea cu soネ嬖a lui, nici nu putea fi vorba de aネ兮 ceva. Era mai ales neplトツut ca テョn chestiunea apropiatei テョmpトツトビi sト se amestece un interes material. Se simネ嫺a adテ「nc jignit numai la gテ「ndul cト acest interes, vテ「nzarea pトヅurii, l-ar putea テョndemna sト caute テョmpトツarea cu nevastト-sa.
Dupト ce isprトプi de citit scrisorile, Stepan Arkadici trase spre el hテ「rtiile cu treburile serviciului sトブ, rトピfoi repede douト dosare, fトツu cテ「teva テョnsemnトビi pe ele cu un creion mare ネ冓, dテ「ndu-le la o parte, trecu la cafea. テ始 timp ce-ネ冓 bea cafeaua, desfトツu ziarul de dimineaネ崙, テョncト jilav, ネ冓 テョncepu sト-l citeascト.
Primea ネ冓 citea un ziar liberal 窶 nu unul extremist, ci cel adoptat de majoritatea opiniei publice. Deネ冓 nici ネ冲iinネ嫗, nici arta, nici politica nu-l interesau テョn mod deosebit, Stepan Arkadici avea pトビeri hotトビテ「te asupra acestor chestiuni, adicト テョmpトビtトκ册a vederile majoritトκ嬖i oamenilor ネ冓 ale ziarului sトブ, ネ冓 nu le schimba decテ「t o datト cu majoritatea publicului, sau, mai bine zis, nu le schimba, ci pトビerile se modificau de la sine, pe nesimネ嬖te, テョn mintea lui.
Nu-ネ冓 alegea nici concepネ嬖ile, nici pトビerile 窶 acestea se lipeau singure de el 窶 aネ兮 cum nu alegea forma pトネトビiei sau a redingotei, ci purta numai ceea ce era la modト. Pentru dテ「nsul, care trトナa テョntr-o anumitト societate ネ冓 simネ嫺a nevoia unei oarecare activitトκ嬖 intelectuale 窶 tendinネ崙 ce se dezvoltト mai ales テョn anii maturitトκ嬖i 窶 a avea pトビeri era ceva tot atテ「t de necesar ca ネ冓 a poseda pトネトビie. Dacト テョmpトビtトκ册a mai mult ideile liberale decテ「t pe cele conservatoare, ca mulネ嬖 din cercul lui, apoi asta nu se datora faptului cト gトピea ideile liberale mai テョnネ嫺lepte, ci fiindcト acestea se potriveau mai bine cu felul sトブ de viaネ崙. Partidul liberal susネ嬖nea cト テョn Rusia totul merge rトブ; ネ冓, ce-i drept, Stepan Arkadici avea multe datorii, iar banii nu-i ajungeau de loc. Partidul liberal spunea cト instituネ嬖a cトピトフoriei este テョnvechitト, cト trebuie transformatト ネ冓, ce-i drept, traiul conjugal テョi aducea lui Stepan Arkadici puネ嬖ne plトツeri, silindu-l sト mintト ネ冓 sト se prefacト 窶 ceea ce era テョmpotriva firii lui. Partidul liberal spunea sau, mai bine zis, lトピa sト se テョnネ嫺leagト cト religia este numai un frテ「u pentru clasa incultト a populaネ嬖ei; ネ冓, ce-i drept, Stepan Arkadici nu putea suporta nici mトツar un scurt tedeum fトビト sト-l doarト picioarele ネ冓 nu era テョn stare sト priceapト rostul cuvintelor solemne ネ冓 テョnfricoネ卞フoare despre ceea lume, cテ「nd poネ嬖 sト te veseleネ冲i atテ「t de bine pe lumea de aici. テ始 afarト de asta, lui Stepan Arkadici, amator de glume ネ冓 pozne, テョi plトツea sト punト uneori テョn テョncurcトフurト pe cテ「te un om cumsecade, spunテ「ndu-i: 窶曠acト vrei sト te fトネeネ冲i cu strトッunii, nu trebuie sト te opreネ冲i la Riurik, renegテ「nd pe primul strトノoネ吮ヲ maimuネ嫗窶. テ始 felul acesta, ideile liberale intraserト テョn obiceiurile lui Stepan Arkadici, cトビuia テョi plトツea ziarul sトブ ca ネ嬖gara dupト prテ「nz, pentru uネ冩ara ceaネ崙 pe care i-o lトピa テョn cap. Citi articolul de fond, テョn care se arトフa cト degeaba tunト ネ冓 fulgerト unii, susネ嬖nテ「nd ca radicalismul ar ameninネ嫗 sト テョnghitト toate elementele conservatoare ネ冓 cト guvernul e dator sト ia mトピuri pentru zdrobirea hidrei revoluネ嬖onare. Dimpotrivト, 窶枦upト pトビerea noastrト, primejdia o constituie nu aネ兮-zisa hidrト revoluネ嬖onarト, ci テョncトパトκ崚「narea tradiネ嬖onalismului, care frテ「neazト progresul窶 etc. Citi テョncト un articol, financiar, テョn care se pomenea de Bentham2 ネ冓 de Mill3 ネ冓 unde erau strecurate sトトeネ嬖 la adresa ministerului. Cu agerimea obiネ冢uitト a minネ嬖i sale, テョnネ嫺lese sensul fiecトビei sトトeネ嬖, de cine fusese aruncatト, テョmpotriva cui ネ冓 cu ce prilej 窶 ceea ce-i fトツu, ca totdeauna, oarecare plトツere. Astトホi, テョnsト, plトツerea aceasta テョi era otrトプitト de amintirea sfaturilor Matrionei Filimonovna ネ冓 de faptul cト テョn casト toate treburile mergeau alandala. Mai citi cト, dupト cum se zvonea, contele Beust4 ar fi plecat la Wiesbaden窶ヲ cト nu mai existト pトビ cトビunt窶ヲ Citi ネ冓 publicaネ嬖a despre vテ「nzarea unui cupeu uネ冩r ネ冓 despre oferta de serviciu a unei tinere. Aceste informaネ嬖i nu-i dトヅurト テョnsト, ca mai テョnainte, o plトツere liniネ冲itト, ironicト.
Dupト ce isprトプi ziarul, a doua ceaネ冂ト de cafea ネ冓 franzeluネ嫗 cu unt, Stepau Arkadici se ridicト, テョネ冓 scuturト firimiturile de pe vestト ネ冓, umflテ「ndu-ネ冓 pieptul lat, zテ「mbi vesel 窶 nu cト ar fi avut テョn suflet vreo bucurie; zテ「mbetul vesel se datora unei bune digestii.
Acest zテ「mbet voios, テョnsト, テョi reaminti totul, ネ冓 cトホu iarトκ冓 pe gテ「nduri.
テ始 spatele uネ冓i se auzirト douト glasuri de copii. (Recunoscu pe Griネ兮, mezinul, ネ冓 pe Tania, fetiネ嫗 cea mai mare.) Scトパaserト jos un lucru pe care-l trトトeau prin casト.
— テ枴-am spus sト nu urci cトネトフorii pe acoperiネ! テ枴pト fetiネ嫗 テョn englezeネ冲e. Acum, adunト-i tu!
窶杁oate merg alandala, テョネ冓 zise Stepan Arkadici. Uite, copiii aleargト de capul lor窶 Se apropie de uネ卞 ネ冓-i strigト. Copiii lトピarト lトヅiネ嫗 care le ネ嬖nea loc de tren ネ冓 intrarト la tatトネ lor.
Fetiネ嫗, pentru care tatトネ avea o slトッiciune, veni テョn fugト, cu テョndrトホnealト, テョl テョmbrトκ嬖ネ兮 ネ冓, rテ「zテ「nd, rトノase atテ「rnatト de gテ「tul lui, ca de obicei, adulmecテ「nd cu テョncテ「ntare mirosul cunoscut al parfumului rトピpテ「ndit de favoriネ嬖i lui. Dupト ce-i sトビutト faネ嫗 strトネucitoare de duioネ冓e ネ冓 テョmbujoratト din pricina aplecトビii trupului, fetiネ嫗 テョネ冓 desfトツu mテ「inile ネ冓 vru sト fugト テョnapoi. Tatトネ テョnsト o reネ嬖nu.
— Ce face mama? O テョntrebト el, trecテ「nd cu mテ「na pe gテ「tul neted ネ冓 gingaネ al fiicei sale. Sト trトナeネ冲i! Rトピpunse zテ「mbind bトナatului, care-i dトヅuse bunト dimineaネ嫗.
Era conネ冲ient cト pe bトナat テョl iubea mai puネ嬖n. Dar totdeauna se silea sト fie drept cu dテ「nsul. Bトナatul テョnsト simネ嫺a asta ネ冓 nu rトピpunse la zテ「mbetul rece al tatトネui sトブ.
— Mama? S-a sculat, rトピpunse fetiネ嫗.
Stepan Arkadici oftト. 窶曵ar n-o fi dormit toatト noaptea窶, se gテ「ndi el.
— E veselト?
Fetiネ嫗 ネ冲ia cト テョntre tata ネ冓 mama fusese o ceartト, cト maicト-sa nu putea fi veselト ネ冓 cト tata trebuia sト ネ冲ie asta; dar se prefトツea, punテ「ndu-i テョntrebトビi cu atテ「ta dezinvolturト. Fetiネ嫗 se テョmbujora de ruネ冓nea tatトネui sトブ, care o テョnネ嫺lese numaidecテ「t ネ冓 se テョmpurpura ネ冓 el la faネ崙.
— Nu ネ冲iu, zise ea. Nu ne-a pus sト テョnvトκ崙ノ. Ne-a trimis sト ne plimbトノ cu miss Howl la bunica.
— Hai, du-te, Tanciurocika mea. Ba nu, mai stai puネ嬖n, テョi spuse tatトネ, reネ嬖nテ「nd-o ネ冓 mテ「ngテ「indu-i mテ「nuネ嫗 gingaネ卞.
Luト de pe cトノin o cutie de bomboane, rトノasト acolo de cu searト, ネ冓-i dトヅu douト bomboane, alegテ「ndu-i-le pe cele care-i plトツeau ei mai mult 窶 una de ciocolatト ネ冓 alta fondantト.
— Asta-i pentru Griネ兮? テ始trebト fetiネ嫗, arトフテ「nd bomboana de ciocolatト.
— Da, da. テ司 mai dezmierdト o datト umerii mici, o sトビutト la rトヅトツina pトビului ネ冓 pe gテ「t; apoi テョi dトヅu drumul.
— Cupeul e la scarト, anunネ崙 Matvei; apoi adトブgト: Vト aネ冲eaptト o femeie cu o jalbト.
— De mult? テ始trebト Stepan Arkadici.
— De vreo jumトフate de ceas.
— De cテ「te ori am dat ordin sト mト anunネ嬖 numaidecテ「t?!
— Am crezut de cuviinネ崙 sト vト las mトツar a lua cafeaua, rトピpunse Matvei cu glas テョmbufnat ネ冓 prietenos totodatト, care nu te putea supトビa.
— Hai, pofteネ冲e-o mai repede, zise Oblonski cu o schimト de ciudト.
Solicitatoarea, soネ嬖a cトパitanului Kalinin, テョi cerea ceva imposibil ネ冓 fトビト noimト. Dar Stepan Arkadici, ca de obicei, o pofti sト ia loc, o ascultト cu atenネ嬖e, fトビト s-o テョntrerupト, ネ冓-i dトヅu un sfat amトハunネ嬖t: cui ネ冓 cum sト se adreseze; mai mult: cu scrisul lui mare, rトピfirat, frumos ネ冓 citeネ alcトフui repede un bilet bine compus cトフre o persoanト care ar putea-o ajuta. Dupト ce o concedie, Stepan Arkadici テョネ冓 luト pトネトビia ネ冓 se opri, テョncercテ「nd sト-ネ冓 aducト aminte dacト n-a uitat ceva. テ縞冓 dトヅu seama cト nu uitase nimic, afarト numai de ceea ce vroia sト uite 窶 de soネ嬖a lui.
窶暸h, da, テョネ冓 zise el, lトピテ「ndu-ネ冓 capul テョn piept. Peste faネ嫗 sa frumoasト trecu o timbra de tristeネ嫺. Sト mト duc, sト nu mト duc?窶
Un glas lトブntric テョi spunea cト nu trebuie sト se ducト; totul n-avea sト fie decテ「t prefトツトフorie. Legトフurile dintre ei nu se puteau テョndrepta, nici 窶枦rege窶, dupト cum nu era cu putinネ崙 sト-i redea soネ嬖ei farmecul tinereネ嬖i, care sト-i trezeascト din nou dragostea, sau el sト se preschimbe テョntr-un bトフrテ「n nevolnic, care nu mai e テョn stare sト iubeascト. Acum テョnsト nu puteau ieネ冓 din impas decテ「t prin prefトツトフorie ネ冓 minciunト. Iar firea lui se テョmpotrivea prefトツトフoriei ネ冓 minciunii.
窶杁otuネ冓, uneori n-ai cum sト le eviネ嬖, lucrurile nu pot rトノテ「ne aネ兮窶, se gテ「ndi el, silindu-se sト se テョmbトビbトフeze, テョネ冓 umflト pieptul, luト o ネ嬖garト, o aprinse, trase douト fumuri ネ冓 o aruncト テョn scoica de sidef ce-i servea drept scrumierト. Strトットフu cu paネ冓 repezi salonul posomorit ネ冓 deschise uネ兮 care dトヅea テョn odaia de culcare a soネ嬖ei sale.
IV.
Daria Alexandrovna 窶 テョn halat, cu cozile ei subネ嬖ri, odinioarト groase ネ冓 minunate, prinse la ceafト テョn ace, cu faネ嫗 trasト, slトッitト ネ冓 cu ochii mari, speriaネ嬖, care pトビeau bulbucaネ嬖 din pricina obrazului supt 窶 stトフea テョn picioare, テョn mijlocul unei grトノezi de lucruri テョmprトκ冲iate prin odaie, テョnaintea unui ネ冓fonier deschis, テョn care scotocea. Auzi paネ冓i soネ孛lui ネ冓 se opri din lucru, cu ochii aネ嬖ntiネ嬖 asupra uネ冓i, テョncercテ「nd zadarnic sト dea feネ嫺i sale o expresie asprト ネ冓 dispreネ孛itoare. Simネ嫺a cト se teme de dテ「nsul, de テョntテ「lnirea care trebuia sト aibト loc. Tocmai se apucase, pentru a nu ネ冲iu cテ「ta oarト テョn ultimele trei zile, sト aleagト deoparte lucrurile ei ネ冓 ale copiilor, pe care sト le ia la maicト-sa, ネ冓 tot nu se putea hotトビテョ. Deネ冓 acum, ca ネ冓 テョn alte daネ嬖, Daria Alexandrovna テョネ冓 spunea cト trebuie sト sfテ「rネ册ascト odatト cu situaネ嬖a asta, cト trebuie sト ia mトピuri pentru a-l pedepsi, a-l face de rテ「s, a se rトホbuna pe dテ「nsul mトツar pentru o pトビticicト din durerea ce-i pricinuise, deネ冓 nu テョncetト sト-ネ冓 spunト cト テョl va pトビトピi, totuネ冓 simネ嫺a cト acest lucru era cu neputinネ崙. Nu-ネ冓 putea scoate din suflet deprinderea de a-l socoti ca soネ孛l sトブ ネ冓 de a-l iubi. Iar pe deasupra, simネ嫺a cト dacト aici, テョn casa ei, abia prididea sト-ネ冓 テョngrijeascト pe cei cinci copii, acolo unde se va duce cu dテ「nネ冓i テョi va fi ネ冓 mai greu. De altminteri, テョn aceste trei zile mezinul se テョmbolnトプise, fiindcト i se dトヅuse o supト zborネ冓tト, iar ceilalネ嬖 rトノトピeserト テョn ajun aproape nemテ「ncaネ嬖. テ縞冓 dトヅea seama cト nu putea pleca. Totuネ冓, テョncerca sト se amトトeascト ネ冓-ネ冓 strテ「ngea lucrurile, prefトツテ「ndu-se cト pleacト.
Cテ「nd テョネ冓 vトホu soネ孛l, Daria Alexandrovna vテ「rテョ mテ「na テョntr-un sertar al ネ冓fonierului, ca ネ冓 cum ar fi cトブtat ceva, ネ冓 se テョntoarse spre dテ「nsul numai cテ「nd acesta ajunse lテ「ngト ea. Iar faネ嫗 ei, cトビeia vroise sト-i dea o expresie de asprime ネ冓 de dispreネ, nu exprima decテ「t nehotトビテ「re ネ冓 suferinネ崙.
— Dolly! Rosti el cu o voce stinsト, sfioasト.
テ縞冓 vテ「rテョ capul テョntre umeri, vrテ「nd sト parト abトフut ネ冓 supus; faネ嫗 lui テョnsト strトネucea de prospeネ嬖me ネ冓 sトハトフate.
Ea テョi mトピurト cu o privire iute, din cap pテ「nト テョn picioare, trupul plin de prospeネ嬖me ネ冓 sトハトフate. 窶曠a, el e fericit ネ冓 mulネ孛mit! Dar eu?窶ヲ ネ亙 aceastト nesuferitト bunトフate, pentru care toネ嬖 テョl iubesc ネ冓-l laudト! Urトピc bunトフatea asta a lui窶, テョネ冓 zise ea, strテ「ngテ「ndu-ネ冓 buzele. ネ亙 pe faネ嫗 sa palidト ネ冓 nervoasト un muネ冂hi テョncepu sト se zbatト テョn obrazul drept.
— Ce vrei? テ四 テョntrebト scurt Daria Alexandrovna cu o voce joasト, strトナnト parcト.
— Dolly! Repetト soネ孛l cu un tremur テョn glas. Astトホi vine Anna.
— Ei ネ冓? N-o pot primi, izbucni ca.
— Dar trebuie, Dolly窶ヲ
— Pleacト, pleacト, pleacト! テ枴pト ea fトビト sト-l priveascト, ca ネ冓 cum strigトフul acesta i-ar fi fost smuls de o durere fizicト.
Dacト pテ「nト atunci Stepan Arkadici fusese テョn stare sト-ネ冓 pトピtreze liniネ冲ea cテ「nd se gテ「ndea la soネ嬖a sa, sト spere cト lucrurile se vor 窶枦rege窶, cum spunea Matvei, ba chiar sト ネ冓 citeascト テョn tihnト ziarul ネ冓 sト-ネ冓 bea cafeaua 窶 acum, cテ「nd テョi vトホu faネ嫗 chinuitト ネ冓 テョndurerata, cテ「nd auzi sunetul glasului ei deznトヅトニduit ネ冓 resemnat テョn faネ嫗 sorネ嬖i, i se tトナe rトピuflarea, simネ嬖 un nod テョn gテ「t ネ冓 ochii i se umplurト de lacrimi.
— Doamne, ce-am fトツut, Dolly?! Pentru numele lui Dumnezeu! Dar窶ヲ ネ冓 nu mai putu urma. Hohote de plテ「ns テョi sugrumarト glasul.
Daria Alexandrovna テョnchise cu zgomot uネ兮 ネ冓fonierului ネ冓 se uitト la dテ「nsul.
— Dolly, ce ネ嬖-aネ putea spune? Numai atテ「t: iartト-mト, iartト-mト窶ヲ Gテ「ndeネ冲e-te ネ冓 tu. Oare nouト ani de viaネ崙 nu pot rトピcumpトビa o clipト, o clipト窶ヲ
Daria Alexandrovna テョネ冓 lトピト privirea テョn pトノテ「nt ネ冓 asculta sト audト ce are sト-i spunト, implorテ「ndu-l parcト sト-i zdruncine convingerea, s-o テョnduplece.
— O clipト de patimト窶ヲ rosti el ネ冓 vru sト urmeze; dar la cuvintele acestea buzele ei se strテ「nserト iarトκ冓 ca de o durere fizicト ネ冓 un muネ冂hi al feネ嫺i テョncepu sト i se zbatト din nou pe obrazul drept.
— Pleacト, pleacト de-aici! テ枴pト ca cu o voce ネ冓 mai ascuネ嬖tト. Nu-mi mai vorbi de patimile ネ冓 de mテ「rネ卞プiile dumitale!
Daria Alexandrovna vru sト plece, dar se clトフina ネ冓 apucト spトフarul unui scaun ca sト se sprijine. Faネ嫗 lui se destinse, buzele テョi tremurarト, ochii i se umezirト de lacrimi.
— Dolly! Rosti el de data asta cu glasul テョntretトナat de plテ「ns. Pentru numele lui Dumnezeu, gテ「ndeネ冲e-te la copii! Ei n-au nici o vinト. Eu sunt vinovat. Pedepseネ冲e-mト pe mine. Pune-mト sト-mi ispトκ册sc pトツatul, sunt gata la orice stト テョn puterile mele. Sunt vinovat. N-am cuvinte sト arトフ cテ「t sunt de vinovat. Totuネ冓, Dolly, iartト-mト.
Daria Alexandrovna se aネ册zト. Stepan Arkadici テョi auzea rトピuflarea grea, ネ冰ierトフoare ネ冓-l cuprinse o negrトナtト milト. De cテ「teva ori ea vru sト vorbeascト, dar nu putu. El aネ冲epta.
— Tu-ネ嬖 aduci aminte de copii numai cテ「nd vrei sト te joci cu dテ「nネ冓i; dar eu mト gテ「ndesc テョntr-una la ei. ネtiu cト acum sunt pierduネ嬖, rosti ea una din frazele pe care le frトノテ「ntase pesemne テョn aceste trei zile.
Daria Alexandrovna テョi spusese 窶柎u窶. Stepan Arkadici o privi cu recunoネ冲inネ崙. Fトツu chiar o miネ冂are sト-i ia mテ「na. Dar ea se dトヅu テョn lトフuri de dezgust.
— Eu nu-mi uit copiii. De aceea aネ fi gata sト fac orice pe lume pentru a-i salva. Dar nici eu nu ネ冲iu cum aネ putea-o face: despトビネ嬖ndu-i de tatトネ lor, sau lトピテ「ndu-i lテ「ngト un tatト destrトットネat, da, un tatト destrトットネat窶ヲ Spune ネ冓 dumneata, oare mai putem trトナ テョmpreuna dupト cele窶ヲ petrecute? E cu putinネ崙 aネ兮 ceva? Spune-mi, mai e cu putinネ崙? Repetト ea, ridicテ「nd glasul. Cテ「nd bトビbatul meu, tatトネ copiilor mei, are legトフuri de dragoste cu guvernanta copiilor sトナ窶ヲ
— Dar ce-i de fトツut? Ce-i de fトツut? テ始trebト Stepan Arkadici cu glas deznトヅトニduit, neネ冲iind nici el ce spune ネ冓 plecテ「ndu-ネ冓 capul テョn pトノテ「nt din ce テョn ce mai adテ「nc.
— Mト scテ「rbeネ冲i, mト dezguネ冲i! Strigト ea テョnflトツトビテ「ndu-se tot mai mult. Lacrimile dumitale sunt apト chioarト! Nu m-ai iubit niciodatト. N-ai nici inimト, nici cinste. Eネ冲i respingトフor, mi-e scテ「rbト de dumneata! テ士i eネ冲i strトナn, da, cu totul strトナn! Cuvテ「ntul strトナn, atテ「t de groaznic pentru ea, テョl rosti cu durere ネ冓 cu rトブtate.
El o privi. Rトブtatea ce se citea pe faネ嫗 ei テョl sperie ネ冓-l uimi. Nu-ネ冓 dトヅea seama cト mila lui pentru dテ「nsa o scotea din sトビite, cト ea vedea numai compトフimire, dar nu dragoste. 窶朞ト urトκ冲e. N-are sト mト ierte!窶, se gテ「ndi el ネ冓 spuse:
— E テョngrozitor, テョngrozitor!
テ始 timpul acesta, テョn odaia de alトフuri テョncepu sト ネ嬖pe un copil, care pesemne se lovise cトホテ「nd. Daria Alexandrovna ascultト cu atenネ嬖e; deodatト faネ嫗 i se テョmblテ「nzi.
Cテ「teva clipe cトブtト sト-ネ冓 vinト テョn fire, nu mai ネ冲ia pe ce lume se aflト ネ冓 ce are de fトツut, apoi se ridicト repede ネ冓 se テョndreptト spre uネ卞.
窶榲四 iubeネ冲e deci pe copilul meu, gテ「ndea Stepan Arkadici, vトホテ「nd schimbarea de pe faネ嫗 ei la ネ嬖pトフul copilului. Copilul meu! Cum ar putea atunci sト mト urascト pe mine?窶
— Dolly, テョncト un cuvテ「nt, zise el mergテ「nd テョn urma ei.
— Dacト te ネ嬖i de mine, chem slugile, copiii! Sト afle toatト lumea cト eネ冲i un ticトネos. Eu plec chiar azi; iar dumneata n-ai decテ「t sト rトノテ「i aici cu amanta dumitale.
ネ亙 Daria Alexandrovna ieネ冓 trテ「ntind uネ兮.
Stepan Arkadici oftト, se ネ冲erse pe faネ崙 ネ冓, pトκ冓nd テョncet, se テョndreptト spre uネ卞. 窶朞atvei spune: 窶朧 sト se dreagト lucrurile!窶 Dar cum? Nu vトヅ nici un chip! Of, of, ce grozトプie! ネ亙 cテ「t de vulgar ネ嬖pa, se gテ「ndi el, aducテ「ndu-ネ冓 aminte de strigトフele ネ冓 de vorbele ei: 窶柎icトネos窶 ネ冓 窶杪mantト窶. Dar dacト au auzit ネ冓 slugile! テ始fiorトフor de vulgar, groaznic!窶 Rトノase cテ「teva clipe singur, テョネ冓 ネ冲erse ochi, oftト ネ冓, テョndreptテ「ndu-ネ冓 umerii, ieネ冓 din odaie.
Era テョntr-o vineri. Ceasornicarul, un neamネ, テョntorcea pendula din sufragerie. Stepan Arkadici テョネ冓 aminti de o glumト a sa despre acest ceasornicar chel ネ冓 ordonat, 窶枋are parcト el テョnsuネ冓 fusese テョntors pentru toatト viaネ嫗, ca sト poatト la rテ「ndu-i sト テョntoarcト ceasurile窶, ネ冓 zテ「mbi. テ司 plトツeau glumele izbutite. 窶槓亙 cine ネ冲ie? Poate o sト se dreagト lucrurile. Nimeritト vorbト: 窶柞 sト se dreagト窶, テョネ冓 zise el. Trebuie s-o spun mai departe.窶
— Matvei! Strigト Oblonski. Pregトフeネ冲e テョmpreunト cu Maria tot ce trebuie pentru Anna Arkadievna テョn camera divanelor, porunci el lui Matvei, care se テョnfトκ嬖ネ卞.
— Prea bine!
Stepan Arkadici テョネ冓 puse blana ネ冓 ieネ冓 pe terasa de intrare a casei.
— Nu luaネ嬖 masa acasト? テ四 テョntrebト Matvei, care-l petrecea.
— Cum s-o nimeri. テ枴ne pentru cheltuieli, zise el, scoネ崚「nd zece ruble din portofel. Ajunge?
— Ajunge, n-ajunge, trebuie sト ne descurcトノ cu atテ「t, rトピpunse Matvei, trテ「ntind portiネ嫗 cupeului ネ冓 dテ「ndu-se テョnapoi pe scトビi.
テ始tre timp, Daria Alexandrovna テョネ冓 liniネ冲i copilul ネ冓, テョnネ嫺legテ「nd dupト zgomotul cupeului cト soネ孛l sトブ plecase, se テョntoarse テョn iatac. Era singurul loc unde se simネ嫺a la adトパost, feritト de grijile casei, care o nトパトヅeau de cum ieネ册a de acolo. Chiar acum, テョn scurtul rトピtimp cテ「t fusese テョn odaia copiilor, englezoaica ネ冓 Matriona Filimonovna izbutiserト sト-i punト cテ「teva テョntrebトビi care nu テョngトヅuiau amテ「nare ネ冓 la care numai ea ar fi putut rトピpunde: cu ce sト テョmbrace copiii pentru plimbare? Sト le dea lapte? Sト trimitト dupト alt bucトフar?
— Ah, lトピaネ嬖-mト, lトピaネ嬖-mト テョn pace! Izbucni Dolly ネ冓, テョntorcテ「ndu-se テョn iatac, se aネ册zト テョn acelaネ冓 loc unde vorbise cu soネ孛l.
テ縞冓 テョmpreunト mテ「inile slトッite, cu inele ce-i lunecau pe degetele osoase, ネ冓 テョncercト sト depene テョn amintire convorbirea de adineauri. 窶暸 plecat! Dar cu ea o fi isprトプit? Se gテ「ndi Daria Alexandrovna. Oare n-o mai vede? De ce nu l-am テョntrebat? Nu, nu! Nu ne mai putem テョmpトツa. Chiar dacト vom rトノテ「ne sub acelaネ冓 acoperトノテ「nt, vom fi ca doi strトナni. Strトナni pentru totdeauna! Repetト ea, dテ「nd un deosebit テョnネ嫺les cuvテ「ntului acestuia care o テョngrozea. Cテ「t l-am iubit, Doamne, cテ「t l-am iubit! Cテ「t l-am iubit! Dar acum parcト nu-l iubesc? Nu-l iubesc poate chiar mai mult decテ「t テョnainte? E テョngrozitor, mai ales cト窶ヲ窶 テョncepu ca. Dar nu-ネ冓 isprトプi gテ「ndul, fiindcト Matriona Filimonovna テョネ冓 bトトト capul pe uネ卞.
— Daネ嬖-mi voie sト trimit dupト fratele meu, zise ca. Sト ne gトフeascト el窶ヲ Sト nu rトノテ「nト, ca asearト, copiii nemテ「ncaネ嬖 pテ「nト la ネ兮se.
— Bine, vin テョndatト sト dau porunci. Aネ嬖 trimis dupト lapte proaspトフ?
ネ亙 Daria Alexandrovna se lトピト prinsト de grijile zilei, テョncetテ「ndu-ネ冓 テョn ele, pentru cテ「t va timp, durerea.
V.
Mulネ孛mitト frumoaselor sale aptitudini, Stepan Arkadici テョnvトκ嫗se cu uネ冰rinネ崙 la ネ冂oalト. Fiind テョnsト leneネ ネ冓 zvトパトナat, ieネ冓se din ネ冂oalト printre cei din coadト. Dar cu toatト viaネ嫗 lui uネ冰raticト, ネ冓 deネ冓 n-avea titluri mari ネ冓 era テョncト tテ「nトビ, Oblonski ocupa un post de vazト plトフit, ca director al unei instituネ嬖i din Moscova. Cトパトフase acest post prin mijlocirea lui Alexei Alexandrovici Karenin, soネ孛l surorii sale, Anna. Acesta ocupa o funcネ嬖e foartト テョnaltト テョn ministerul de care ネ嬖nea instituネ嬖a aceea. Dar chiar dacト Alexei Karenin nu ネ冓-ar fi numit cumnatul テョn acest post, Stiva ar fi cトパトフat, totuネ冓, prin legトフurile sale cu sute de persoane 窶 fraネ嬖, surori, rude, veri, unchi ネ冓 mトフuネ冓 窶 acelaネ冓 post, sau altul asemトハトフor, cu o leafト de vreo ネ兮se mii de ruble, sumト de care avea nevoie, テョntrucテ「t afacerile テョi mergeau prost, deネ冓 soネ嬖a sa avea o avere frumuネ冓cト.
Stepan Arkadici era rudト sau prieten cu jumトフate din populaネ嬖a Moscovei ネ冓 a Petersburgului. Se nトピcuse テョn mediul acelor oameni care erau sau ajunseserト puternicii zilei. O treime dintre bトビbaネ嬖i de stat, oameni bトフrテ「ni, fuseserト prieteni cu tatトネ sトブ ネ冓-l cunoネ冲eau pe Stiva テョncト din leagトハ. Cealaltト treime se tutuia cu dテ「nsul. Iar ultima parte era alcトフuitト din prietenii sトナ cei mai buni. Prin urmare, distribuitorii bunurilor pトノテ「nteネ冲i, sub formト de slujbe, arenzi, concesiuni ネ冓 aネ兮 mai departe, erau toネ嬖 prietenii lui ネ冓 nu puteau ocoli pe unul de-al lor. Oblonski nici nu trebuia sト facト sforネ崙ビi deosebite ca sト capete un post bun. Era de ajuns numai sト nu refuze, sト, nu invidieze pe nimeni, sト nu se certe ネ冓 sト nu se supere, ceea ce nu fトツuse niciodatト, datoritト bunトフトκ嬖i sale テョnnトピcute. Ar fi rテ「s dacト i-ar fi spus cineva cト nu va cトパトフa postul plトフit cu leafa care-i trebuia lui. Mai ales cト nici nu cerea un lucru extraordinar. Cerea numai ceea ce primeau cei de-o seamト cu dテ「nsul. ネ亙 ネ冲ia cト e テョn stare sト facト faネ崙 slujbei nu mai prost decテ「t oricare altul.
Cunoscuネ嬖i nu numai cト-l iubeau pe Stepan Arkadici pentru firea lui bunト, veselト, sau pentru netトトトヅuita-i cinste; dar テョnfトκ嬖ネ兮rea-i frumoasト ネ冓 seninト, ochii sトナ strトネucitori, pトビul ネ冓 sprテ「ncenele-i negre, albul ネ冓 rumeneala feネ嫺i lui 窶 totul stテ「rnea voie bunト ネ冓 prietenie テョn sufletul celor ce-l テョntテ「lneau テョn cale 窶暸! Stiva! Oblonski! Uite-l!窶 izbucneau toネ嬖, aproape totdeauna cu un zテ「mbet de bucurie pe buze, cテ「nd se テョntテ「lneau cu dテ「nsul. Chiar dacト uneori, dupト o convorbire cu el, se vedea cト nu se テョntテ「mplase nimic テョmbucurトフor, a doua sau a treia zi lumea se bucura totuネ冓 la fel, テョntテ「lnindu-l.
テ始 trei ani, de cテ「nd ocupa postul de director al acelei instituネ嬖i din Moscova, Stepan Arkadici テョネ冓 cテ「ネ冲igase nu numai dragostea, dar ネ冓 respectul colegilor, subalternilor, superiorilor ネ冓 al tuturor celor ce avuseserト de-a face cu dテ「nsul. Principalele テョnsuネ冓ri, care テョi asiguraserト un respect unanim テョn serviciul sトブ, erau urmトフoarele: テョn primul rテ「nd, o nemトピuratト テョngトヅuinネ崙 faネ崙 de oameni, テョntemeiatト pe recunoaネ冲erea propriilor sale lipsuri; テョn al doilea rテ「nd, un liberalism desトプテ「rネ冓t, nu acel din gazetト, ci acel pe care テョl avea テョn sテ「nge, ネ冓 graネ嬖e cトビuia se purta la fel cu toネ嬖 oamenii, fトビト sト ネ嬖nト seama de rang sau de avere; iar テョn al treilea rテ「nd 窶 lucrul cel mai テョnsemnat 窶 o totalト nepトピare pentru meseria cu care se テョndeletnicea窶ヲ Ceea ce-l fトツea sト nu punト niciodatト patimト テョn aceste chestiuni ネ冓 deci sト nu greネ册ascト.
Ajuns la instituネ嬖a lui, Stepan Arkadici, petrecut cu respect de portar, care-i ducea servieta subsuoarト, trecu テョn biroul sトブ, テョネ冓 puse tunica de uniformト ネ冓 intrト テョn sala de consiliu. Copiネ冲ii ネ冓 slujbaネ冓i se ridicarト voioネ冓 テョn picioare, salutテ「ndu-l cu respect. Se テョndepトビtト grトッit ca de obicei spre locul lui, strテ「nse mテ「na membrilor consiliului ネ冓 se aネ册zト. Glumi ネ冓 vorbi tocmai cテ「t cerea buna-cuviinネ崙, apoi テョncepu lucrul. Nimeni nu ネ冲ia mai bine decテ「t el sト pトピtreze limita dintre libertate, simplitate ネ冓 atitudine oficialト, cテ「t se cere pentru ca munca sト fie plトツutト. Vesel ネ冓 respectuos faネ崙 de Stepan Arkadici, ca de altfel toatト lumea, secretarul veni cu lucrトビile ネ冓 spuse cu tonul familiar ネ冓 liberal, introdus de ネ册f:
— Am izbutit totuネ冓 sト primim relaネ嬖i de la administraネ嬖a guberniei Penza. Dacト doriネ嬖窶ヲ
— Le-aネ嬖 primit テョn sfテ「rネ冓t? Rosti Stepan Arkadici, apトピテ「nd cu palma peste hテ「rtii. Ei, acum, domnilor窶ヲ ネ冓 ネ册dinネ嫗 テョncepu.
窶曠acト ar ネ冲i ei, gテ「ndi Oblonski, aplecテ「ndu-ネ冓 capul cu un aer important テョn timpul citirii raportului, ce bトナeネ嫺l vinovat era preネ册dintele lor acum o jumトフate de ceas!窶 ネ亙 ochii テョi rテ「deau テョn timp ce asculta raportul. Lucrトビile urmau sト ネ嬖nト fトビト テョntrerupere pテ「nト la douト, iar la douト 窶 o pauzト ネ冓 gustarea.
Nu era テョncト ora douト, cテ「nd uネ兮 mare cu geamuri a sトネii de consiliu se deschise pe neaネ冲eptate ネ冓 cineva intrト テョnトブntru. Bucurテ「ndu-se ca de o distracネ嬖e, toネ嬖 cei de sub portretul ネ嫗rului ネ冓 de dupト dioptrト5 テョntoarserト capul spre uネ卞. Dar uネ冓erul テョl dトヅu numaidecテ「t afarト pe intrus ネ冓 テョnchise テョn urma lui uネ兮 cu geamuri.
Dupト citirea dosarului, Stepan Arkadici se ridicト, se テョntinse ネ冓, dテ「nd tribut spiritului liberal al vremii, scoase o ネ嬖garト ネ冓 trecu テョn biroul sトブ. Doi colegi, bトフrテ「nul slujbaネ Nikitin ネ冓 Kammerjunker-ul Grinevici テョl urmarト.
— Avem timp sト isprトプim dupト gustare, zise Stepan Arkadici.
— ネ亙 テョncト cum! Adトブgト Nikitin.
— Fomin トピta trebuie sト fie un coネ嫩ar ネ冓 jumトフate, spuse Grinevici despre una din persoanele implicate テョn afacerea pe care o cercetau.
La cuvintele lui Grinevici, Stepan Arkadici fトツu o schimト uネ冩arト, dテ「ndu-i astfel a テョnネ嫺lege cト nu se cade sト formuleze pトビeri premature, ネ冓 nu-i rトピpunse nimic.
— Cine a intrat? テ始trebト el pe uネ冓er.
— A intrat unul, fトビト voie, cテ「nd テョmi テョntorsesem capul, excelenネ崙. テ始treba de dumneavoastrト. I-am spus: cテ「nd o sト iasト membrii, atunci窶ヲ
— Unde-i?
— O fi ieネ冓t テョn vestibul. S-a tot テョnvテ「rtit pe aici. Uite-l, adトブgト uネ冓erul, arトフテ「nd spre un bトビbat spトフos, bine legat, cu barba creaネ崙, care, fトビト sト-ネ冓 scoatト din cap cトツiula de miel, urca repede ネ冓 sprinten treptele tocite ale scトビii de piatrト. Un funcネ嬖onar uscトκ嬖v, care cobora scara cu o servietト la subsuoarト, se opri, privi テョncruntat picioarele celui ce alerga ネ冓 apoi se uitト テョntrebトフor la Oblonski.
Stepan Arkadici stトフea テョn capul scトビilor. Faネ嫗 lui blajinト, テョncadratト de gulerul brodat al tunicii, se lumina ネ冓 mai mult cテ「nd recunoscu pe cel ce venea テョn fugト.
— Tu erai! Levin! テ始 sfテ「rネ冓t! Exclamト Oblonski cu un zテ「mbet prietenos ネ冓 ironic, mトピurテ「ndu-l din cap pテ「nト-n picioare pe Levin, care se apropia de dテ「nsul. Cum de nu ネ嬖-a fost silト sト mト cauネ嬖 テョn spelunca asta? テ始trebト el ネ冓, nemulネ孛mindu-se numai cu o strテ「ngere de mテ「nト, テョネ冓 sトビutト prietenul. Ai venit de mult?
— Chiar acum am picat ネ冓 straネ冢ic doream sト te vトヅ, rトピpunse Levin, aruncテ「nd テョn jur o privire sfioasa, テョnciudatト ネ冓 neliniネ冲itト totodatト.
— Hai テョn biroul meu, テョi spuse Stepan Arkadici, care cunoネ冲ea amorul-propriu ネ冓 sfiiciunea de sトネbトフiciune a prietenului sトブ. テ四 luト apoi de mテ「nト ネ冓-l trase dupト el, ca ネ冓 cum ar fi vrut sト-l fereascト de primejdii.
Stepan Arkadici se tutuia aproape cu toネ嬖 cunoscuネ嬖i: cu bトフrテ「ni de ネ兮izeci ネ冓 cu bトナeネ嬖 de douトホeci de ani, cu actori, miniネ冲ri, negustori ネ冓 cu generali-aghiotanネ嬖. Mulネ嬖 dintre acei cu care se tutuia se aflau la cele douト capete ale scトビii sociale, ネ冓 tare s-ar mai fi mirat aceネ冲ia sト fi ネ冲iut cト prin Oblonski aveau ceva comun テョntre ei. Stepan Arkadici se tutuia cu toネ嬖 acei cu care bトブse ネ兮mpanie, ネ冓 bトブse ネ兮mpanie cu toatト lumea窶ヲ Dar cテ「nd se テョntテ「lnea テョn prezenネ嫗 subalternilor cu unii dintre cei ce-l tutuiau, care-l cam fトツeau de ruネ冓ne, cum spunea テョn glumト despre acei prieteni dubioネ冓 ai sトナ, Oblonski ネ冲ia sト テョndulceascト cu tactul lui obiネ冢uit impresia neplトツutト fトツutト asupra subalternilor. Levin nu era un prieten de care s-ar fi putut ruネ冓na. Dar Oblonski, cu tactul sトブ, テョnネ嫺lese cト Levin s-ar simネ嬖 stingherit sト arate de faネ崙 cu alネ嬖i intimitatea legトフurilor dintre dテ「nネ冓i, ネ冓 de aceea se grトッi sト-l conducト テョn biroul sトブ.
Levin era aproape de-o seamト cu Oblonski. Se tutuiau nu numai de la ネ兮mpanie, Konstantin Dmitrici テョi era tovarトκ ネ冓 prieten aproape din copilトビie. Se iubeau, cu toatト nepotrivirea lor de caracter ネ冓 de gusturi, ca prietenii legaネ嬖 din prima tinereネ嫺. Cu toate acestea, cum se テョntテ「mplト adesea cu oamenii care ネ冓-au ales profesiuni deosebite, fiecare dintr-テョnネ冓i dispreネ孛ia テョn adテ「ncul sufletului profesiunea celuilalt, deネ冓 窶 dupト oarecare gテ「ndire 窶 o justifica. Fiecトビuia i se pトビea cト viaネ嫗 lui e cea adevトビatト, iar viaネ嫗 pe care o ducea prietenul sトブ este deネ兮rtト. Vトホテ「ndu-l pe Levin, Oblonski nu-ネ冓 putu stトパテ「ni un uネ冩r zテ「mbet ironic. テ四 vedea ori de cテ「te ori venea la Moscova, de la ネ嫗rト, unde se ocupa cu 窶枋eva窶. Dar ce anume fトツea prietenul sトブ, el nu テョnネ嫺lesese bine niciodatト; de altfel asta nici nu-l interesa. Levin venea totdeauna la Moscova tulburat, grトッit, puネ嬖n stテ「njenit ネ冓 enervat din pricina acestei stテ「njeneli. Avea aproape totdeauna pトビeri cu totul noi, neaネ冲eptate asupra lumii. Stepan Arkadici rテ「dea de ele, dar テョi plトツeau. La rテ「ndul lui, Konstantin Dmitrici dispreネ孛ia テョn fundul sufletului ネ冓 felul de viaネ崙 orトκ册neascト a prietenului, ネ冓 slujba acestuia, pe care o socotea o sinecurト ネ冓 de care テョネ冓 bトフea foc. Deosebirea dintre ei, テョnsト, era cト Oblonski, fトツテ「nd ceea ce fac toネ嬖, rテ「dea plin de テョncredere テョn sine ネ冓 cu bonomie, テョn timp ce Levin rテ「dea ネ冓 el, dar fトビト テョncredere テョntrテ「nsul ネ冓 uneori cu mテ「nie.
— De cテ「nd te aネ冲eptam, zise Stepan Arkadici, intrテ「nd テョn birou ネ冓 lトピテ「nd mテ「na lui Levin, ca ネ冓 cum i-ar fi dat a テョnネ嫺lege cト primejdiile se sfテ「rネ冓serト aici. Ma bucur, mト bucur foarte mult cト te vトヅ, adトブgト el. Ce mai faci? Cum o mai duci? Cテ「nd ai sosit?
Levin tトツea, privind pe cei doi colegi ai lui Oblonski, pe care nu-i cunoネ冲ea. Se uita mai ales la mテ「na elegantului Grinevici, care avea degetele atテ「t de albe ネ冓 subネ嬖ri, unghiile atテ「t de lungi, galbene, テョncovoiate la vテ「rf, ネ冓 niネ冲e butoni atテ「t de mari ネ冓 de strトネucitori la cトノaネ卞, テョncテ「t mテ「inile acestea テョi absorbeau probabil toatト atenネ嬖a ネ冓 nu-i dトヅeau rトトaz sト gテ「ndeascト. Oblonski テョnネ嫺lese totul numaidecテ「t ネ冓 surテ「se.
— Ah, da! Daネ嬖-mi voie sト vト prezint, zise el. Colegii mei, Filip Ivanテ「ci Nikitin ネ冓 Mihail Stanislavici Grinevici. Apoi, テョntorcテ「ndu-se spre Levin: Konstantin Dmitrici Levin, fratele lui Serghei Ivanテ「ci Koznテ「ネ册v, membru al zemstvei, om nou テョn zemstvト, atlet care ridicト cinci puduri テョntr-o mテ「nト, crescトフor de vite, vテ「nトフor ネ冓 prietenul meu.
— テ士i pare bine, rトピpunse bトフrテ「nelul.
— Am cinstea sト-l cunosc pe fratele dumneavoastrト Serghei Ivanテ「ci, zise Grinevici, テョntinzテ「ndu-i mテ「na subネ嬖re cu unghii lungi.
Levin se テョncruntト. テ司 strテ「nse mテ「na cu rトツealト ネ冓 se テョntoarse テョndatト spre Oblonski. Deネ冓 avea o mare consideraネ嬖e pentru fratele sトブ vitreg, scriitor cunoscut テョn テョntreaga Rusie, totuネ冓 nu putea suferi cテ「nd pentru cineva el nu era Konstantin Levin, ci fratele celebrului Koznテ「ネ册v.
— Nu. Nu mai sunt membru al zemstvei. M-am certat cu toatト lumea ネ冓 nu mト mai duc la adunトビi, spuse el cトフre Oblonski.
— Cam repede! Zise Stepan Arkadici, zテ「mbind. Dar cum? De ce?
— E o poveste lungト. Am sト ネ嬖-o istorisesc altト datト, rトピpunse Levin, dar テョncepu numaidecテ「t sト povesteascト. Ei, pe scurt, m-am convins cト nu existト nici o activitate テョn zemstve ネ冓 nici nu poate exista. Vorbea ca ネ冓 cum cineva l-ar fi jignit chiar atunci. Pe de o parte, fiindcト asta-i numai o pトパuネ册rie, o joacト de-a parlamentul; iar eu nu-s nici destul de tテ「nトビ, nici destul de bトフrテ「n ca sト mト distrez cu jucトビii. Pe de altト parte (aici se bテ「lbテ「i), pentru clica judeネ嫺anト trebuネ冩ara asta e un mijloc de a face parale. Mai テョnainte erau tutelele ネ冓 procesele. Astトホi sunt zemstvele. Nu sub formト de mitト, ci de leafト nejustificatト, adaugト el cu aprindere, ca ネ冓 cum cineva dintre cei prezenネ嬖 i-ar fi combトフut pトビerile.
— Oho! Vトヅ cト eネ冲i テョntr-o fazト nouト, conservatoare, spuse Stepan Arkadici. Dar despre asta vorbim mai pe urmト!
— Da, mai pe urmト. Acum テョnsト trebuia sト te vトヅ, urmト Levin, privind cu urト mテ「na lui Grinevici.
Stepan Arkadici schiネ崙 un zテ「mbet fin.
— Spuneai cト n-ai sト mai porネ嬖 haine europeneネ冲i, zise el, uitテ「ndu-se la costumul nou al prietenului sトブ, lucrat fトビト テョndoialト la un croitor francez. Da! Vトヅ cト eネ冲i テョntr-o fazト nouト.
Levin roネ冓 deodatト, dar nu cum roネ册sc oamenii maturi 窶 uネ冩r, fトビト sト-ネ冓 dea seama nici ei テョnネ冓ネ冓 窶 ci aネ兮 cum roネ册sc adolescenネ嬖i care se simt ridicoli din pricina sfielii lor ネ冓 de aceea se ruネ冓neazト ネ冓 roネ册sc テョncト mai mult, aproape pテ「nト la lacrimi. Faネ嫗 aceasta inteligentト de bトビbat, cu expresia ei copilトビeascト, era atテ「t de neobiネ冢uitト, テョncテ「t Oblonski テョネ冓 テョntoarse privirea de la dテ「nsul.
— Unde ne vedem? Trebuie sト-ネ嬖 vorbesc neapトビat, zise Levin.
Stepan Arkadici pトビu sト stea la gテ「nduri.
— ネtii ce? Haidem sト luトノ o gustare la Gurin. Vorbim acolo. Sunt liber pテ「nト la trei.
— Nu, rトピpunse Levin dupト o clipト de gテ「ndire, trebuie sト mト mai duc undeva.
— Bine. Atunci sト prテ「nzim テョmpreunト.
— Sト prテ「nzim? La drept vorbind, n-am sト-ネ嬖 spun nimic deosebit窶ヲ numai douト cuvinte窶ヲ Vreau sト te テョntreb ceva窶ヲ ネ冓 de vorbit, om vorbi mai pe urmト.
— Atunci, spune-mi acum cele douト cuvinte ネ冓 om sta de vorbト la masト.
— Uite care-s cele douト cuvinte, zise Levin; dar, de altfel, nu-i nimic deosebit. Faネ嫗 lui cトパトフト deodatト o expresie de rトブtate din pricina sforネ崙ビii de a-ネ冓 テョnvinge sfiala. Ce mai face familia ネ歪erbaネ嫐i? O duce ca ネ冓 mai テョnainte? テ始trebト el.
Stepan Arkadici ネ冲ia de mult cト Levin e テョndrトトostit de Kitty, cumnata lui. De aceea zテ「mbi uネ冩r ネ冓 ochii テョi strトネucirト veseli.
— Mi-ai spus cト e vorba de douト cuvinte. Dar eu nu-ネ嬖 pot rトピpunde テョn douト cuvinte, fiindcト窶ヲ Iartト-mト o clipト窶ヲ
Intrト secretarul, respectuos ネ冓 familiar, ca toネ嬖 secretarii conネ冲ienネ嬖 de superioritatea lor faネ崙 de ネ册f テョn privinネ嫗 cunoaネ冲erii lucrトビilor. Se apropie de ネ册ful sトブ cu niネ冲e hテ「rtii ネ冓, sub pretextul unei テョntrebトビi, テョncepu sト-i explice o dificultate. Fトビト sト-l asculte pテ「nト la capトフ, Stepan Arkadici テョネ冓 puse prietenos mテ「na pe mテ「neca secretarului.
— Nu! Fト cum ネ嬖-am spus, hotトビテョ el, テョndulcindu-ネ冓 observaネ嬖a printr-un zテ「mbet; ネ冓, dupト ce-i explicト pe scurt cum テョnネ嫺legea el chestiunea, dトヅu hテ「rtiile la o parte ネ冓 テョncheie: Fト, te rog, aネ兮窶ヲ aネ兮 sト faci, Zahar Nikitici.
Secretarul ieネ冓 jenat. Levin, care テョn timpul convorbirii cu secretarul テョネ冓 テョnvinsese cu totul sfiala, stトフea rezemat cu amテ「ndouト mテ「inile de scaun. Faネ嫗 lui exprima o atenネ嬖e batjocoritoare.
— Nu pricep, nu pricep, zise Levin.
— Ce nu pricepi? テ司 rトピpunse Oblonski, surテ「zテ「nd tot atテ「t de vesel ネ冓 scoネ崚「nd o ネ嬖garト. Se aネ冲epta la cine ネ冲ie ce ciudトκ嫺nie de-a lui Levin.
— Nu pricep ce faceネ嬖 voi, adトブgト Levin ridicテ「nd din umeri. Cum poネ嬖 lua lucrurile astea テョn serios?
— De ce nu?
— Fiindcト n-ai ce lucra la ele.
— Asta o crezi tu. Dar noi suntem copleネ冓ネ嬖 de lucrトビi.
— De hテ「rtii! De altfel, tu ai darul トピta, urmト Levin.
— Adicト tu crezi cト トピta este un defect?
— Poate cト da, rトピpunse Levin. Totuネ冓, テョネ嬖 admir prestanネ嫗 ネ冓 mト mテ「ndresc cト sunt prieten cu un om de テョnaltト vazト. Dar nu mi-ai rトピpuns la テョntrebare, rosti el privindu-l drept テョn ochi cu o deznトヅトニduitト テョncordare.
— Ei bine, bine. Lasト, c-ai sト ajungi ネ冓 tu aici. Noroc cト ai trei mii de deseatine テョn judeネ孛l Karazinski, asemenea muネ冂hi ネ冓 prospeネ嬖mea asta de fetiネ崙 de doisprezece ani! Dar o sト vii ネ冓 tu la noi. Cテ「t priveネ冲e テョntrebarea ta, nu-i nici o schimbare. Pトツat numai cト n-ai mai venit de-atテ「ta vreme pe aici!
— De ce? テ四 テョntreba Levin speriat.
— Nu-i nimic grav. Mai vorbim noi. Dar, de fapt, de ce ai venit?
— Ah! ネ亙 despre asta o sト vorbim mai tテ「rziu, rトピpunse Levin, テョmbujorテ「ndu-se iarトκ冓 pテ「nト テョn vテ「rful urechilor.
— Ei bine! Am テョnネ嫺les. Vezi tu, te-aネ pofti la noi; soネ嬖a mea テョnsト nu se simte tocmai bine. Dar uite ce: dacト vrei sト-i vezi, テョi gトピeネ冲i azi la Grトヅina Zoologicト. De la patru la cinci, Kitty patineazト. Du-te acolo. Eu vin pe urma ネ冓 mergem テョmpreunト sト prテ「nzim undeva.
— Minunat! Atunci, la revedere!
— Ia seama! Doar te cunosc. Vezi sト nu uiネ嬖 sau sト pleci din senin la ネ嫗rト! Strigト dupト dテ「nsul Stepan Arkadici rテ「zテ「nd.
— Nu! Sigur cト nu uit!
Aducテ「ndu-ネ冓 aminte cト uitase sト-ネ冓 ia ziua bunト de la colegii lui Oblonski, Levin テョi salutト abia cテ「nd ajunse la uネ卞; apoi ieネ冓 din birou.
— Trebuie sト fie un om foarte energic, zise Grinevici dupト plecarea lui Levin.
— Da, dragト! Rトピpunse Stepan Arkadici, clトフinテ「nd din cap. Om fericit! Stトパテ「neネ冲e trei mii de deseatine テョn judeネ孛l Karazinski. Are tot viitorul テョnainte. ネ亙 cテ「tト prospeネ嬖me la el! Nu ca noi.
— Dar dumneavoastrト de ce vト plテ「ngeネ嬖?
— O duc prost, rトブ de tot, spuse Stepan Arkadici, oftテ「nd din greu.
VI.
Cテ「nd Oblonski テョl テョntrebト pe Levin ce anume テョl fトツuse sト vinト, acesta se テョnroネ冓 la faネ崙 ネ冓 se テョnciudト fiindcト roネ冓, neputテ「ndu-i rトピpunde: 窶暸m venit sト cer mテ「na cumnatei tale窶, deネ冓 numai pentru asta venise.
Familiile Levin ネ冓 ネ歪erbaネ嫐i erau vechi familii de nobili din Moscova ネ冓 totdeauna fuseserト テョn bune raporturi de prietenie; aceste legトフuri se strテ「nseserト ネ冓 mai mult テョn vremea studenネ嬖ei lui Levin, care se preparase pentru examene ネ冓 intrase テョn universitate テョmpreunト cu tテ「nトビul prinネ ネ歪erbaネ嫐i, fratele surorilor Dolly ネ冓 Kitty. テ始 timpul studiilor, Levin vizitase des casa ネ歪erbaネ嫐i ネ冓 se テョndrトトostise de casa aceasta. Oricテ「t de ciudat s-ar pトビea, dar Konstantin Dmitrici era テョndrトトostit chiar de casa ネ冓 de familia ネ歪erbaネ嫐i, ネ冓 テョndeosebi de femeile din familia aceasta. Levin nu-ネ冓 aducea aminte de maicト-sa. Singura lui sorト era mai mare decテ「t dテ「nsul. テ始 casa ネ歪erbaネ嫐i, Levin gトピi pentru テョntテ「ia oarト acel mediu al vechilor familii de nobili cultivaネ嬖 ネ冓 cinstiネ嬖, de care el fusese lipsit prin moartea mamei ネ冓 a tatトネui sトブ. Toネ嬖 membrii acestei familii 窶 ネ冓 mai ales femeile 窶 テョi apトビeau ca sub un vトネ tainic ネ冓 poetic. Nu numai cト nu le gトピea nici un cusur, dar sub acel vトネ poetic bトハuia cト se ascund cele mai テョnalte sentimente ネ冓 cele mai desトプテ「rネ冓te テョnsuネ冓ri. De ce trebuiau aceste trei domniネ冩are sト vorbeascト o zi franネ孛zeネ冲e ネ冓 alta englezeネ冲e? De ce la anumite ore cテ「ntau, pe rテ「nd. la pian; iar sunetele se auzeau pテ「nト sus, テョn odaia fratelui lor, unde テョnvトκ嫗u studenネ嬖i? De ce veneau aceネ冲i profesori de literaturト francezト, de muzicト, desen ネ冓 dans? De ce, la anumite ore, tustrele domniネ冩arele, テョmpreunト cu mademoiselle Linon, treceau テョn trトピurト spre bulevardul Tverskoi テョn mトハtトネuネ嫺 de atlaz テョmblトハite: Dolly cu o mantilト lungト, Nathaly テョntr-una ceva mai scurtト, iar Kitty テョntr-o blanト scurtuネ崙 de tot, care lトピa sト i se vadト picioarele graネ嬖oase, cu ciorapi roネ冓i, bine テョntinネ冓. De ce trebuiau sト se plimbe pe bulevardul Tverskoi, テョnsoネ嬖te de un valet cu cocardト de aur la pトネトビie? Levin nu テョnネ嫺legea toate acestea ネ冓 multe alte lucruri din cele ce se petreceau テョn lumea lor misterioasト. ネtia テョnsト cト tot ce se テョntテ「mplト acolo e nespus de frumos ネ冓 era テョndrトトostit tocmai de acest mister.
テ始 timpul studenネ嬖ei, Levin fusese aproape テョndrトトostit de fata cea mai mare 窶 Dolly. Dar ea se mトビitト curテ「nd cu Oblonski. テ始cepu apoi s-o テョndrトトeascト pe cea de-a doua. Parcト simネ嫺a cト trebuie neapトビat sト se テョndrトトosteascト de una dintre surori. Nu-ネ冓 putea da テョnsト seama de care anume. Dar ネ冓 Nathaly, de テョndatト ce ieネ冓 テョn lume, se mトビitト cu diplomatul Lvov. Kitty era テョncト un copil cテ「nd Levin isprトプi universitatea, tテ「nトビul ネ歪erbaネ嫐i intrト テョn marinト ネ冓 se テョnecト テョn Marea Balticト. De atunci, raporturile lui Levin cu familia ネ歪erbaネ嫐i 窶 cu toatト prietenia dintre el ネ冓 Oblonski 窶 se mai rトビirト. Anul acesta, テョnsト, la テョnceputul iernii, cテ「nd dupト un an de ネ册dere la ネ嫗rト sosi la Moscova ネ冓 revトホu familia ネ歪erbaネ嫐i, Levin テョnネ嫺lese de care dintre cele trei fete era テョntr-adevトビ sortit sト se テョndrトトosteascト.
Pトビea cト nimic n-ar fi fost mai simplu decテ「t ca Levin 窶 om de neam bun, mai curテ「nd bogat decテ「t sトビac, テョn vテ「rstト de treizeci ネ冓 doi de ani 窶 sト cearト mテ「na prinネ嫺sei ネ歪erbaネ嫐i. Trecea drept o partida bunト ネ冓 putea nトヅトニdui cト nu va fi respins. Dar Levin era テョndrトトostit ネ冓 Kitty テョi pトビea perfecネ嬖unea テョncarnatト, mai presus de orice fiinネ崙 pトノテ「nteascト, iar el se credea cu mult inferior ei テョn toate privinネ嫺le, astfel テョncテ「t nici nu-i trecea prin minte cト ea sau alネ嬖i l-ar putea socoti vrednic de dテ「nsa.
Dupト ce petrecu douト luni la Moscova, ca テョntr-un vis, vトホテ「nd-o zilnic pe Kitty テョn societatea pe care o frecventa anume ca s-o テョntテ「lneascト, hotトビテョ deodatト cト acest proiect al lui de cトピトフorie era cu neputinネ崙 de realizat ネ冓 plecト la ネ嫗rト.
Convingerea lui Levin cト acest lucru e peste putinネ崙 se テョntemeia pe credinネ嫗 lui cト familia ei n-ar vedea テョntrテ「nsul o partidト destul de strトネucitト pentru テョncテ「ntトフoarea Kitty ネ冓 cト テョnsトκ冓 Kitty nu l-ar putea iubi. Pentru pトビinネ嬖i ei, Levin n-avea o profesie stabilト, bine determinatト, ネ冓 nici o situaネ嬖e テョn societate, テョn timp ce colegii lui, de o vテ「rstト cu el, erau care colonel ネ冓 aghiotant al ネ嫗rului, care profesor universitar, care director de bancト sau la Cトナle ferate, ori director la vreo instituネ嬖e, ca Oblonski. El テョnsト (ネ冲ia foarte bine pトビerea celorlalネ嬖 despre dテ「nsul) nu era decテ「t un simplu moネ冓er, care se テョndeletnicea adicト cu creネ冲erea vacilor, cu vテ「nトフoarea de sitari ネ冓 cu clトヅitul.
— Cu alte cuvinte: un tテ「nトビ fトビト vreun talent deosebit, care nu ajunsese la nimic テョn viaネ崙 ネ冓 se ocupa, dupト concepネ嬖a societトκ嬖i, cu ceea ce se テョndeletnicesc テョndeobネ冲e oamenii care nu-s buni de nimic.
Iar misterioasa ネ冓 テョncテ「ntトフoarea Kitty nu putea iubi un bトビbat urテ「t, cum se socotea el, ネ冓 mai cu seamト simplu, care nu strトネucea prin nimic. Afarト de asta, purtarea lui de mai テョnainte faネ崙 de Kitty 窶 purtarea unui om matur faネ崙 de un copil, dat fiind prietenia lui cu fratele ei mai mare 窶 テョi pトビea テョncト o piedicト テョn calea dragostei sale. Levin テョネ冓 テョnchipuia cト un om urテ「t, dar bun, cum se socotea el, nu putea fi iubit decテ「t ca prieten. Ca sト fii テョnsト iubit cu o dragoste, asemトハトフoare celei pe care o simネ嫺a el pentru Kitty, trebuia sト fii o frumuseネ嫺 de bトビbat ネ冓, mai cu seamト, un om deosebit.
Auzise ネ冓 el cト femeile iubesc uneori oameni urテ「ネ嬖 ネ冓 simpli, dar nu-i venea sト creadト, fiindcト 窶 judecテ「nd dupト sine 窶 el n-ar fi putut iubi decテ「t femei テョncテ「ntトフoare, misterioase ネ冓 distinse.
Cu toate acestea, テョn timpul celor douト luni cテ「t stトフu la ネ嫗rト, Levin se convinsese cト ceea ce simネ嫺a el acum nu era una din dragostele pe care le mai テョncercase テョn prima tinereネ嫺, ci un sentiment adテ「nc, care nu-i dトヅea nici o clipト de liniネ冲e, cト nu mai putea trトナ fトビト un rトピpuns la テョntrebarea: va fi Kitty soネ嬖a sa, ori ba? ネ亙 cト deznトヅejdea i se nトホトビise numai din テョnchipuire, deoarece n-avea nici o dovadト cト va fi respins. Veni la Moscova ferm hotトビテ「t sト-i cearト mテ「na ネ冓 sト se テョnsoare dacト-i va fi primitト propunerea. Ori窶ヲ dar nici nu se putea gテ「ndi la ceea ce s-ar テョntテ「mpla cu dテ「nsul dacト ea l-ar respinge.
VII.
Sosind cu trenul de dimineaネ崙 la Moscova, Levin trase la Koznテ「ネ册v, fratele sトブ dupト mamト, mai mare decテ「t el. Dupト ce se schimbト, Konstantin Dmitrici intrト テョn biroul acestuia cu gテ「ndul sト-i povesteascト numaidecテ「t de ce venise ネ冓 sト-i cearト sfatul. Dar fratele nu era singur. Se afla la el un celebru profesor de filosofie, care sosise de la Harkov テョntr-adins ca sト lトノureascト o neテョnネ嫺legere ivitト テョntre ei cu privire la o foarte importantト chestiune filosoficト. Profesorul ducea o polemicト テョnflトツトビatト テョmpotriva materialiネ冲ilor, iar Serghei Koznテ「ネ册v urmトビea cu interes aceastト polemicト. Dupト ce citise ultimul articol al profesorului, Koznテ「ネ册v テョi trimise o scrisoare cu obiecネ嬖ile sale. テ司 imputa profesorului marile concesii fトツute materialiネ冲ilor. Profesorul veni fトビト テョntテ「rziere ca sト punト la punct chestiunea. Era vorba de o problemト la modト: dacト existト o limitト テョntre fenomenele psihice ネ冓 cele filosofice テョn activitatea omului. ネ亙 care-i aceastト limitト?
Serghei Ivanovici テョネ冓 primi fratele cu zテ「mbetu-i obiネ冢uit, prietenos, dar rece; ネ冓, dupト ce-l prezentト profesorului, continuト discuネ嬖a cu acesta.
Profesorul, un domn scund ネ冓 mトピliniu la faネ崙, cu ochelari ネ冓 cu fruntea テョngustト, テョネ冓 テョntrerupse o clipト discuネ嬖a ca sト dea mテ「na cu Levin; apoi テョネ冓 urmト vorba fトビト sト-l mai ia テョn seamト. Levin se aネ册zト, aネ冲eptテ「nd sト plece acesta; dar curテ「nd se simネ嬖 atras de subiectul discuネ嬖ei.
Dトヅuse テョn reviste peste articolele despre care era vorba ネ冓 le citise cu interes, deoarece tratau despre evoluネ嬖a principiilor ネ冲iinネ嫺lor naturale, pe care, ca naturalist, le cunoネ冲ea テョncト din universitate. Niciodatト テョnsト nu fトツuse o apropiere テョntre concluziile ネ冲iinネ嬖fice despre originea omului ca animal, despre reflexe, biologie sau sociologie ネ冓 problemele legate de sensul vieネ嬖i ネ冓 al morネ嬖i care-i veneau テョn minte テョn ultimul timp din ce テョn ce mai des.
— Ascultテ「nd convorbirea fratelui sトブ cu profesorul, Levin observa cト amテ「ndoi legau problemele ネ冲iinネ嬖fice de cele sufleteネ冲i. Ajunseserト de cテ「teva ori la nodul discuネ嬖ei; dar, de cテ「te ori atingeau esenネ嬖alul 窶 dupト cテ「t テョi pトビea lui 窶 amテ「ndoi se テョndepトビtau テョn grabト ネ冓 se cufundau iarトκ冓 テョn clasificトビi subtile, rezerve, citate, aluzii, trimiteri la somitトκ嬖窶ヲ aネ兮 テョncテ「t el abia dacト mai pricepea despre ce era vorba.
— Nu pot admite, spunea Serghei Ivanovici cu o dicネ嬖une elegantト ネ冓 cu obiネ冢uita-i claritate ネ冓 precizie テョn exprimare; nu pot fi de acord, pentru nimic テョn lume, cu Keiss, ネ冓 anume: cト ideea mea despre lumea exterioarト rezultト din senzaネ嬖i. Noネ嬖unile de bazト despre existenネ崙 eu nu mi le-am format cu ajutorul senzaネ嬖ilor, deoarece nici nu este un organ special care sト transmitト aceste noネ嬖uni.
— Aネ兮-i! Dar ネ冓 Wurst, ネ冓 Knaust, ネ冓 Pripasov テョネ嬖 vor rトピpunde: conネ冲iinネ嫗 existenネ嫺i decurge din totalitatea senzaネ嬖ilor, ネ冓 aceastト conネ冲iinネ崙 a existenネ嫺i este un rezultat al senzaネ嬖ilor. Wurst spune chiar de-a dreptul: atテ「ta vreme cテ「t nu sunt senzaネ嬖i, nu existト nici conネ冲iinネ嫗 existenネ嫺i.
— Eu aネ spune dimpotrivト, テョncepu Serghei Ivanovici窶ヲ
Lui Levin i se pトビu iarトκ冓 cト, dupト ce se apropiaserト de punctul esenネ嬖al, se テョndepトビtau din nou. Atunci se hotトビテョ sト punト profesorului o テョntrebare:
— Prin urmare, dacト simネ孛rile mele pier, dacト-mi moare trupul, nu mai poate fi vorba de nici o existenネ崙? テ始trebト el.
テ始ciudat ネ冓 cu o durere aproape cerebralト, provocatト de テョntrerupere, profesorul se uitト la straniul personaj care-i pusese テョntrebarea ネ冓 care semトハa mai curテ「nd cu un edecar decテ「t cu un filosof. テ縞冓 テョntoarse privirile spre Serghei Ivanovici, テョntrebテ「ndu-l parcト: 窶曚e sト mai vorbesc?窶 Serghei Ivanovici, care avea un spirit mai larg, nu trebui sト facト nici o sforネ嫗re ca sト rトピpundト profesorului ネ冓 totodatト sト テョnネ嫺leagト punctul de vedere simplu ネ冓 firesc al テョntrebトビii fratelui sトブ. De aceea zテ「mbi ネ冓 spuse:
— N-avem テョncト dreptul sト rezolvトノ aceastト problemト窶ヲ
— Nu avem date, confirmト profesorul ネ冓-ネ冓 urmト argumentarea. Nu, zise el, eu susネ嬖n, aネ兮 cum spune fトビト テョnconjur Pripasov, cト, chiar dacト senzaネ嬖a are la bazト impresia, noi totuネ冓 trebuie sト facem o strictト delimitare テョntre aceste douト noネ嬖uni.
Levin nu mai asculta ネ冓 aネ冲epta sト plece profesorul.
VIII.
Dupト plecarea profesorului, Serghei Ivanovici se テョntoarse cトフre fratele sトブ:
— テ士i pare bine cト ai venit. Rトノテ「i mai mult timp aici? Cum merg treburile la ネ嫗rト?
Levin ネ冲ia ca pe fratele sトブ mai mare nu-l prea interesau aceste lucruri ネ冓 cト-i pusese aceastト テョntrebare numai ca sト-i facト o concesie. De aceea テョi vorbi numai despre vテ「nzarea grテ「ului ネ冓 despre bani.
Levin avusese de gテ「nd sト stea de vorbト cu fratele sトブ despre intenネ嬖a lui de a se cトピトフori ネ冓 sト-i ceara sfatul. Fusese chiar foarte hotトビテ「t la aceasta. Dar cテ「nd テョネ冓 vトホu fratele, dupト ce ascultト convorbirea cu profesorul ネ冓 dupト tonul involuntar protector cu care テョl テョntrebase despre treburile gospodトビiei (moネ冓a rトノasト de la mama lor era テョn indiviziune, ネ冓 Levin administra amテ「ndouト pトビネ嬖le), Konstantin Dmitrici simネ嬖 deodatト cト nu va putea vorbi despre proiectul lui de cトピトフorie, dテ「ndu-ネ冓 seama cト fratele sトブ nu va privi acest lucru aネ兮 cum ar fi dorit el.
— Dar zemstva voastrト cum merge? テ四 テョntrebト Serghei Ivanovici, care se interesa foarte mult de zemstve, dテ「ndu-le o mare importanネ崙.
— Zトブ, nu ネ冲iu窶ヲ
— Cum? Doar eネ冲i membru al zemstvei.
— Nu, nu mai sunt. M-am retras. Nu mト mai duc la adunトビi.
— Pトツat! Zise Serghei Ivanovici, テョncruntテ「ndu-se.
Ca sト se justifice, Levin テョncepu sト povesteascト ceea ce se petrecea la adunトビile din judeネ孛l sトブ.
— Aネ兮 e totdeauna! テ四 テョntrerupse Serghei Ivanovici. Aネ兮 suntem noi, ruネ冓i. Asta e poate trトピトフura noastrト de caracter cea mai frumoasト: capacitatea de a ne vedea propriile noastre defecte. Dar exagerトノ ネ冓 ne mテ「ngテ「iem cu ironiile pe care le avem veネ冢ic pe limbト. Pot sト-ネ嬖 spun numai atテ「t: dacト aceleaネ冓 drepturi, cum sunt ale instituネ嬖ei zemstvei noastre, ar fi fost date oricトビui alt popor european 窶 germanilor sau englezilor 窶 aceネ冲ia ネ冓-ar fi fトブrit din ele libertatea窶ヲ pe cテ「nd noi ne mulネ孛mim sト le ironizトノ.
— Ce sト fac? Rトピpunse Levin cu un aer vinovat. A fost ultima mea experienネ崙. M-am strトヅuit doar din toatト inima. Dar nu mai pot. Sunt incapabil窶ヲ
— Nu eネ冲i incapabil, zise Serghei Ivanovici, dar nu priveネ冲i lucrurile aネ兮 cum trebuie.
— Poate, rトピpunse trist Levin.
— ネtii, fratele nostru Nikolai a venit iar aici.
Nikolai era fratele bun, mai mare, al lui Konstantin Levin ネ冓 frate vitreg cu Serghei Ivanovici. Era un om pierdut, care-ネ冓 tocase aproape テョntreaga avere. Trトナa テョn cea mai ciudatト ネ冓 mai decトホutト societate. ネ亙 era certat cu amテ「ndoi fraネ嬖i.
— Ce spui? Exclamト Levin, テョngrozit. De unde ネ冲ii?
— L-a vトホut Prokofi pe stradト.
— Aici, テョn Moscova? Unde-i? Nu ネ冲ii? Levin se ridicト de pe scaun, pregトフindu-se parcト sト plece numaidecテ「t.
— テ士i pare rトブ cト ネ嬖-am spus, zise Serghei Ivanovici clトフinテ「nd din cap cテ「nd vトホu tulburarea fratelui sトブ. Am trimis pe cineva dupト el sト afle unde stト ネ冓 sト-i dea ネ冓 poliネ嫗 lui cトフre Trubin, pe care i-am achitat-o eu. Uite ce mi-a rトピpuns.
Serghei Ivanovici テョntinse fratelui sトブ biletul de sub presse-papier.
Levin citi rテ「ndurile aネ冲ernute cu acel scris ciudat, pe care-l cunoネ冲ea bine: 窶朷ト rog frumos sト mト lトピaネ嬖 テョn pace. Asta-i tot ce cer de la scumpii mei fraネ嬖. Nikolai Levin.窶
Konstantin Dmitrici citi ネ冓, fトビト sト-ネ冓 ridice capul, rトノase テョn picioare cu biletul テョn mテ「nト テョn faネ嫗 lui Serghei Ivanovici.
テ始 sufletul lui se dトヅea o luptト テョntre dorinネ嫗 de a-l uita pe fratele nefericit ネ冓 conネ冲iinネ嫗 cト acest lucru nu e frumos.
— Vrea pesemne sト mト jigneascト, urmト Serghei Ivanovici. Dar el nu mト poate jigni. Aネ dori din toatト inima sト-i vin テョn ajutor. ネtiu テョnsト cト totu-i zadarnic.
— Da, da, repetト Levin. テ始ネ嫺leg ネ冓 preネ孛iesc purtarea ta faネ崙 de el. Dar eu am sト mト duc totuネ冓 la dテ「nsul.
— Dacト ネ嬖i, n-ai decテ「t sト te duci. Eu テョnsト nu te sfトフuiesc, adトブgト Serghei Ivanovici. Adicト, テョn ceea ce mト priveネ冲e, n-am nici o fricト, n-o sト poatト sト ne テョnvrトニbeascト. Dar, pentru tine, te povトκ孛iesc mai bine sト nu te duci. Nu-l poネ嬖 ajuta. De altfel, fト cum vrei.
— Poate cト nu-s テョn stare sト-l ajut. Simt テョnsト, mai cu seamト テョn clipa de faネ崙, cト n-aネ avea liniネ冲e窶ヲ dar asta-i altceva.
— Nu te テョnネ嫺leg, zise Serghei Ivanovici. Un singur lucru pricep, urmト el, cト asta-i pentru noi o lecネ嬖e de smerenie. Dupト ce Nikolai a ajuns ce a ajuns, am テョnceput sト privesc altfel, cu mai multト テョngトヅuinネ崙, ceea ce se numeネ冲e ticトネoネ冓a窶ヲ ネtii ce-a fトツut窶ヲ
— Oh, e テョngrozitor! テ始grozitor! repetト Levin.
ネ亙 luテ「nd de la valetul lui Serghei Ivanovici adresa fratelui sトブ, Levin se pregトフi sト se ducト テョndatト la dテ「nsul; dar, rトホgテ「ndindu-se, hotトビテョ sト-ネ冓 amテ「ne vizita pテ「nト-n searト. テ始 primul rテ「nd trebuia 窶 pentru a-ネ冓 recトパトフa liniネ冲ea sufleteascト 窶 sト rezolve chestiunea pentru care venise la Moscova. De la fratele sトブ, Levin se duse la instituネ嬖a lui Oblonski ネ冓, dupト ce aflト ネ冲iri despre familia ネ歪erbaネ嫐i, porni テョnspre locul unde i se spusese cト putea s-o テョntテ「lneascト pe Kitty.
IX.
La ora patru, Levin coborテョ din birjト la Grトヅina Zoologicト. Simネ嫺a cum テョi bate inima. Apucト pe o alee care ducea spre locurile de sトハiuネ ネ冓 de patinaj. Era sigur cト o va gトピi pe Kitty acolo, pentru cト vトホuse la intrare trトピura familiei ネ歪erbaネ嫐i.
Era o zi seninト, geroasト. ネ亙ruri de cupeuri, sトハii, birje de piaネ崙 ネ冓 jandarmi aネ冲eptau la intrare. Lumea, frumos テョmbrトツatト, cu pトネトビii care luceau テョn soarele scテ「nteietor, miネ冰na la intrare, pe aleile mトフurate ネ冓 printre cトピuネ嫺le テョn stil rusesc, cu streネ冓ni sculptate. Mestecenii bトフrテ「ni ネ冓 テョnfoiaネ嬖 ai grトヅinii テョネ冓 plecau crengile sub povara zトパezii, テョmbrトツaネ嬖 parcト テョn odトニdii noi de sトビbトフoare.
Levin, テョnaintテ「nd pe aleea care ducea spre patinoar, テョネ冓 zicea: 窶朦-are nici un rost sト fiu tulburat. Trebuie sト mト liniネ冲esc. Ce vrei? Ce ai? Taci, neroadト!窶 テョネ冓 certa el inima. Dar cu cテ「t テョncerca sト se liniネ冲eascト, cu atテ「t mai mult i se tトナa rトピuflarea. Un cunoscut テョl テョntテ「lni ネ冓-l strigト, dar el nici nu-l recunoscu. Se apropie de povテ「rniネ冰rile unde zornトナau lanネ孛rile sトハiuネ嫺lor care coborau ネ冓 se テョntorceau. Sトハiuネ嫺le vテ「jテ「iau, lunecテ「nd. Rトピunau glasuri vesele. Mai fトツu cテ「ネ嬖va paネ冓 ネ冓 se pomeni テョn faネ嫗 terenului de patinaj; de テョndatト o recunoscu pe Kitty printre toネ嬖 patinatorii.
テ縞冓 dトヅu seama dupト bucuria ネ冓 spaima care-i cuprinserト inima. Kitty stトフea de vorbト cu o doamnト la capトフul celトネalt al terenului de patinaj. Deネ冓 n-avea nimic deosebit テョn port ネ冓 テョn ネ嬖nutト, Levin o recunoscu テョn mijlocul mulネ嬖mii cum ai distinge un trandafir テョntre urzici. Totul テョi pトビea luminat de ea. Era un zテ「mbet care テョmprトκ冲ia luminト テョmprejur. 窶暸ネ putea oare sト cobor acolo, pe gheaネ崙? Sト mト apropii de dテ「nsa?窶 se テョntrebト el. Locul unde se afla ea テョi pトビea un sanctuar inaccesibil. O clipト, Levin fu cテ「t pe ce sト plece, cuprins de un fel de teamト. Trebui sト facト o sforネ嫗re ca sト-ネ冓 dea seama cト テョn jurul ei umblト fel de fel de oameni ネ冓, deci, s-ar putea duce ネ冓 el acolo sト patineze. Coborテョ, ferindu-se sト se uite la ea prea mult, ca la soare; dar o vedea cum vezi soarele, chiar fトビト sト-l priveネ冲i.
テ始 aceastト zi a sトパtトノテ「nii ネ冓 la aceastト orト, se adunau la patinaj oamenii din societatea bunト, care se cunoネ冲eau mai toネ嬖 テョntre ei. Se テョntテ「lneau acolo ネ冓 maeネ冲ri ai patinajului, arトフテ「ndu-ネ冓 arta窶ヲ ネ冓 テョncepトフori care se ネ嬖neau de fotolii, fトツテ「nd miネ冂トビi sfioase, stテ「ngace; erau copii, ba ネ冓 bトフrテ「ni care patinau dupト prescripネ嬖a medicului. Toネ嬖 テョi pトビeau lui Levin niネ冲e fericiネ嬖 aleネ冓 ai sorネ嬖i, fiindcト se gトピeau acolo, テョn preajma ei. Iar patinatorii treceau pe lテ「ngト ea cu cea mai mare nepトピare. O ajungeau din urmト, vorbeau chiar cu dテ「nsa ネ冓, cu totul independent de ea, se bucurau de gheaネ嫗 minunata ネ冓 de vremea frumoasト.
Nikolai ネ歪erbaネ嫐i, vトビul lui Kitty, care purta o hainト scurtト ネ冓 pantaloni strimネ嬖, ネ册dea pe o bancト cu patinele テョn picioare. Zトビindu-l pe Levin, strigト:
— Ah, iatト-l pe cel mai marc patinator rus! Ai venit de mult? Straネ冢icト gheaネ崙! Pune-ネ嬖 repede patinele.
— N-am patine, rトピpunse Levin, mirテ「ndu-se cト Nikolai ネ歪erbaネ嫐i poate fi atテ「t de テョndrトホneネ ネ冓 de dezgheネ嫗t テョn prezenネ嫗 ei.
Levin n-o pierdea nici o clipト din ochi, deネ冓 nu se uita la ea. Simネ嫺a cト soarele se apropia de el. Kitty era mai la o parte ネ冓, purtテ「ndu-ネ冓 stテ「ngaci picioarele mici, テョncトネネ嫗te cu ghete テョnalte, luneca spre el cu vトヅitト sfialト. Un bトナat care purta o tunicト ruseascト se luト la テョntrecere cu ea ネ冓, dテ「nd dezmトκ嫗t din mテ「ini ネ冓 aplecテ「ndu-se spre pトノテ「nt, o テョntrecu. Kitty luneca fトビト prea multト siguranネ崙. テ縞冓 scosese mテ「inile din manネ冩naネ冰l atテ「rnat de un ネ冢ur ネ冓 cトブta un sprijin. Uitテ「ndu-se la Levin, pe care-l recunoscu, zテ「mbi de propria ei fricト. Dupト ce trecu de cotitura, テョネ冓 fトツu vテ「nt lovind gheaネ嫗 cu piciorul テョncordat ネ冓 lunecト drept spre ネ歪erbaネ嫐i; apoi, agトκ崚「ndu-se cu amテ「ndouト mテ「inile de el, テョl salutト pe Levin, zテ「mbind. Era mai テョncテ「ntトフoare テョncト decテ「t テョn テョnchipuirea lui.
De cテ「te ori se gテ「ndea la ea, テョi rトピトビea limpede テョn minte chipul ei テョntreg, cu tot farmecul cトパネ冩rului sトブ blond, テョncadrat de bucle, cu o expresie seninト de bunトフate ネ冓 de naivitate copilトビeascト, atテ「t de graネ嬖os aネ册zat pe umerii sトナ frumoネ冓 de fecioarト. Aceastト expresie copilトビeascト a feネ嫺i, テョmbinatト cu nobila frumuseネ嫺 a trupului, テョi dトヅea un farmec deosebit, de care Levin era pトフruns atテ「t de adテ「nc. Dar ceea ce テョl impresiona totdeauna, ca un lucru neaネ冲eptat, era expresia ochilor sトナ blテ「nzi, liniネ冲iネ嬖, curaネ嬖 ネ冓 mai cu seamト zテ「mbetul ei, care-l purta テョntr-o lume de basm ネ冓-l umplea de smerenie ネ冓 de duioネ冓e, amintindu-i de rarele zile fericite ale copilトビiei sale.
— Ai venit de mult? テョl テョntrebト Kitty, テョntinzテ「ndu-i mテ「na. Mulネ孛mesc, adトブgト ea, cテ「nd el テョi ridicト batista cトホutト din manネ冩n.
— Eu? De curテ「nd, de ieri窶ヲ adicト azi窶ヲ am sosit, rトピpunse Levin, neテョnネ嫺legテ「ndu-i dintr-o datト テョntrebarea din pricina emoネ嬖ei. Vroiam sト vin la dumneavoastrト, urmト el; dar, aducテ「ndu-ネ冓 aminte cu ce gテ「nd o cトブta, se zトパトツi ネ冓 se テョmbujora la faネ崙. Nu ネ冲iam cト patinezi, ネ冓 テョncト aネ兮 de frumos.
Kitty テョl privi cu luare-aminte, vrテ「nd parcト sト テョnネ嫺leagト pricina emoネ嬖ei lui.
— Lauda dumitale trebuie preネ孛itト. Aici doar se pトピtreazト tradiネ嬖a cト eネ冲i cel mai bun patinator, zise Kitty; ネ冓, cu mテ「na-i micト テョn mトハuネ兮 neagrト, テョネ冓 scuturト acele de promoroacト de pe manネ冩n.
— Da, テョntr-o vreme mト pasiona patinajul. Vroiam sト ating perfecネ嬖unea.
— Mi se pare cト tot ce faci dumneata, faci cu pasiune, adトブgト Kitty zテ「mbind. Aネ dori atテ「t de mult sト vトヅ cum patinezi! Pune-ネ嬖 patinele ネ冓 hai sト patinトノ テョmpreunト.
窶朶ト patinトノ テョmpreunト! Sト fie cu putinネ崙?窶 se gテ「ndi Levin, privind-o.
— Le pun テョndatト, rトピpunse el. ネ亙 se duse sト-ネ冓 punト patinele.
— De mult n-aネ嬖 mai fost pe la noi, domnule, テョl テョntテ「mpinト テョngrijitorul patinoarului, sprijinindu-i piciorul ネ冓 テョnネ冰rubテ「ndu-i テョn toc patina. Dintre toネ嬖 domnii care patineazト aici, niciunul nu se poate mトピura cu dumneavoastrト. E bine aネ兮? Adトブgト el, strテ「ngテ「nd cureaua.
— Bine, bine, dar te rog, mai repede! テ司 spuse Levin, stトパテ「nindu-ネ冓 cu greu zテ「mbetul de fericire care i se ivi fトビト voie pe faネ崙. 窶曠a, テョネ冓 zise Levin, asta-i viaネ崙, asta-i fericire! テ士preunト, a spus ea, hai sト patinトノ テョmpreunト! Sト-i spun acum? Tocmai de aceea mi-e fricト sト-i spun, fiindcト acum sunt fericit, fericit mトツar cu nトヅejdea窶ヲ Dar cテ「nd? Cトツi trebuie! Trebuie! Trebuie! テ始 lトフuri cu slトッiciunea!窶
Se ridicト テョn picioare, テョネ冓 scoase paltonul ネ冓, fトツテ「ndu-ネ冓 vテ「nt pe gheaネ嫗 zgrunネ孛roasト de lテ「ngト cトピuネ崙, ajunse テョn goanト pe luciul neted unde luneca, fトビト nici o sforネ嫗re, iuネ嬖nd ネ冓 テョncetinindu-ネ冓 mersul dupト voia lui. Se apropie de dテ「nsa cu sfialト, dar surテ「sul ei テョl liniネ冲i din nou.
Kitty テョi dトヅu mテ「na ネ冓 テョncepurト sト patineze unul lテ「ngト altul, tot mai repede; ネ冓 cu cテ「t alunecau mai iute, cu atテ「t ea テョi strテ「ngea mテ「na mai tare.
— Cu dumneata aネ テョnvトκ嫗 mai repede, テョi spuse Kitty. Nu ネ冲iu de ce, dar am テョncredere テョn dumneata.
— ネ亙 eu sunt sigur de mine cテ「nd te sprijini de braネ孛l meu, rトピpunse el; dar se sperie numaidecテ「t de cele spuse ネ冓 roネ冓.
テ始tr-adevトビ, cum rosti aceste cuvinte, faネ嫗 ei テョネ冓 pierdu deodatト blテ「ndeネ嫺a, テョntocmai ca soarele care se ascunde テョn nori, ネ冓 Levin prinse acel joc al expresiei sale, binecunoscut lui, ネ冓 care trトヅa o テョncordare a gテ「ndirii; pe fruntea ei netedト se ivi o cuta micト.
— Ai vreo neplトツere? De altfel, nici n-am dreptul sト te テョntreb, テョi spuse repede Levin.
— De ce?窶ヲ Nu, n-am nici o neplトツere, rトピpunse Kitty cu rトツealト ネ冓 adトブgト numaidecテ「t: Ai vトホut-o pe mademoiselle Linon?
— テ始cト nu.
— Du-te la ea. テ枴ne atテ「t de mult la dumneata! 窶曚e-o fi asta? Am supトビat-o cu ceva? Doamne, ajutト-mト!窶 se gテ「ndi Levin ネ冓 se duse テョn fugト la franネ孛zoaica cea bトフrテ「nト, cu bucle argintii, care ネ册dea pe o bancト. Zテ「mbind ネ冓 arトフテ「ndu-ネ冓 dinネ嬖i falネ冓, ea テョl テョntテ「mpinト ca pe un vechi prieten.
— Da, creネ冲em, zise franネ孛zoaica arトフテ「nd-o cu ochii pe Kitty, ネ冓 テョmbトフrテ「nim. Tiny bear6 s-a fトツut mare! Urmト mademoiselle Linon rテ「zテ「nd, ネ冓-i aminti o glumト de-a lui cu cele trei domniネ冩are, pe care le comparase cu cei trei ursuleネ嬖 dintr-un basm englezesc. テ縞嬖 mai aduci aminte cト aネ兮 spuneai odinioarト?
Levin nu-ネ冓 mai aducea aminte. Franネ孛zoaica rテ「dea テョnsト de vreo zece ani de gluma asta, care-i plトツuse neテョnchipuit de mult.
— Hai, du-te, du-te sト patinezi. Kitty a noastrト a テョnceput sト patineze frumos, nu-i aネ兮?
Cテ「nd Levin se apropie din nou de Kitty, faネ嫗 ei nu mai era severト, iar ochii テョl priveau tot atテ「t de sincer ネ冓 de prietenos ca mai テョnainte. Lui Levin テョnsト i se pトビu cト ネ冓 purtarea asta prietenoasト avea un caracter deosebit, de liniネ冲e prefトツutト, ネ冓 se テョntrista. Dupト ce vorbi despre bトフrテ「na guvernantト ネ冓 despre ciudトκ嫺niile acesteia, Kitty テョl テョntrebト cu ce se mai ocupト.
— Nu ネ嬖-e urテ「t iarna la ネ嫗rト? テ四 テョntrebト ea.
— Nu. Nu mi-e urテ「t. Sunt foarte ocupat, rトピpunse Levin, simネ嬖nd cト Kitty テョi impune tonul sau liniネ冲it, de care nu va mai putea scトパa, cum i se mai テョntテ「mplase o datト, la テョnceputul iernii.
— Ai venit pentru mai mult timp? Urmト Kitty.
— Nu ネ冲iu, rosti Levin fトビト sト se gテ「ndeascト la ceea ce spunea. Apoi, la gテ「ndul cト, dacト pトピtreazト cu ea acest ton pトビintesc, liniネ冲it, va pleca din nou fトビト sト ia vreo hotトビテ「re, Levin se revoltト.
— Cum, nu ネ冲ii?
— Nu ネ冲iu. Asta atテ「rnト de dumneata,テョi spuse Levin ネ冓 se テョngrozi pe loc de propriile lui cuvinte.
Ea nu-i auzi cuvintele, sau se prefトツu cト nu le auzise. Ca ネ冓 cum s-ar fi テョmpiedicat de ceva, bトフu de douト ori cu piciorul テョn loc, apoi se depトビta repede de el, patinテ「nd. Se duse la mademoiselle Linon, vorbi ceva cu dテ「nsa ネ冓 porni spre cトピuネ嫗 unde doamnele テョネ冓 scoteau patinele.
窶曠oamne, ce-am fトツut? Doamne, Dumnezeule! Apトビト-mト, Doamne, ネ冓 mト miluieネ冲e!窶 ネ冩pti Levin, rugテ「ndu-se; dar, simネ嬖nd テョn acelaネ冓 窶 timp nevoia unei miネ冂トビi violente, テョネ冓 fトツu vテ「nt ネ冓 テョncepu sト descrie cercuri care se テョntretトナaネ嬖 pe gheaネ崙.
テ始 clipa aceea, un tテ「nトビ, cel mai iscusit dintre noii patinatori, ieネ冓 din cafenea cu ネ嬖gara テョn gurト ネ冓-ネ冓 dトヅu drumul cu patinele pe scarト, sトネtテ「nd din treaptト-n treaptト. Tテ「nトビul zburト pテ「nト jos ネ冓, fトビト sト-ネ冓 schimbe mトツar libera poziネ嬖e a mテ「inilor, テョネ冓 urmト drumul lunecテ「nd pe gheaネ崙.
窶暸! Asta-i o figurト nouト! テョネ冓 zise Levin ネ冓 se urcト numaidecテ「t テョn fugト pテ「nト sus, ca sト facト ネ冓 el figura cea nouト.
— Vezi sト nu-ネ嬖 rupi gテ「tul, trebuie sト te antrenezi mai テョntテ「i, テョi strigト Nikolai ネ歪erbaネ嫐i.
Levin ajunse テョn capul scトビii, テョネ冓 fトツu vテ「nt cテ「t putu de tare ネ冓 テョネ冓 dトヅu drumul テョn jos, ネ嬖nテ「ndu-ネ冓 echilibrul cu braネ嫺le: se テョmpiedicト de ultima treaptト, atinse uネ冩r gheaネ嫗 cu mテ「na, se ridicト printr-o miネ冂are puternicト ネ冓, rテ「zテ「nd, patinト mai departe.
窶曚e om drトトuネ ネ冓 simpatic!窶 se gテ「ndi Kitty. Ieネ冓nd din cトピuネ崙 cu mademoiselle Linon. テ四 privi cu un zテ「mbet duios, cum te-ai uita la un frate iubit. 窶朧are sunt vinovatト? Am fトツut ceva ce nu se cade? Unii spun cト asta-i cochetトビie! Eu ネ冲iu cト nu pe el テョl iubesc. Dar mト simt atテ「t de bine lテ「ngト dテ「nsul! E aネ兮 de drトトuネ! Dar de ce a spus asta?窶 テョネ冓 zise ea.
Cテ「nd o vトホu pe Kitty plecテ「nd テョmpreunト cu maicト-sa, care o テョntテ「mpinase lテ「ngト scarト, Levin, テョmbujorat dupト sforネ嫗rea fトツutト, se opri ネ冓 cトホu pe gテ「nduri. テ縞冓 scoase patinele ネ冓 le ajunse 窶 pe mamト ネ冓 fiicト 窶 la ieネ冓rea din grトヅinト.
— テ士i pare bine cト te vトヅ, テョi spuse prinネ嫺sa. Primim, ca de obicei, joia.
— Adicト azi?
— Ne-ar face mare plトツere sト te vedem, adトブgト rece prinネ嫺sa.
Rトツeala aceasta o mテ「hni pe Kitty, care nu-ネ冓 putu stトパテ「ni dorinネ嫗 de a o テョndulci. テ縞冓 テョntoarse capul ネ冓 テョi spuse zテ「mbind:
— La revedere!
Tocmai atunci Stepan Arkadici intrト テョn grトヅinト ca un テョnvingトフor, vesel, cu pトネトビia pe-o ureche, cu faネ嫗 ネ冓 cu ochii strトネucitori. Dar, apropiindu-se de soacrト-sa, rトピpunse cu un aer trist ネ冓 vinovat la テョntrebトビile ei despre sトハトフatea lui Dolly. Dupト ce vorbi cu ea テョncet ネ冓 mテ「hnit, Oblonski テョネ冓 scoase pieptul テョnainte ネ冓-l luト pe Levin de braネ.
— Ce zici? Mergem? テ四 テョntrebト Stepan Arkadici. Tot timpul m-am gテ「ndit la tine. Sunt テョncテ「ntat cト ai venit, urmト el ネ冓-l privi semnificativ テョn ochi.
— Mergem, mergem, rトピpunse fericit Levin, cトビuia テョi suna mereu テョn urechi ecoul glasului care-i spusese 窶柩a revedere!窶昶ヲ ネ冓 vedea zテ「mbetul cu care fuseserト rostite vorbele acestea.
— La 窶暸nglia窶, sau la 窶昿rmitage窶?
— Totuna.
— Atunci, hai la 窶暸nglia窶, zise Stepan Arkadici, alegテ「nd 窶 Anglia fiindcト acolo avea o datorie mai mare decテ「t la 窶昿rmitage窶, ネ冓 socotea cト nu-i frumos sト ocoleascト acest hotel. Ai birjト? Foarte bine, fiindcト eu am dat drumul trトピurii.
Prietenii tトツurト tot drumul. Levin テョncerca sト descopere de ce-ネ冓 schimbase Kitty expresia feネ嫺i. Ba cトブta sト se convingト cト putea spera, ba テョl apuca deznトヅejdea ネ冓-ネ冓 dトヅea seama foarte limpede cト speranネ嫗 lui era o nebunie; cu toate astea, se simネ嫺a parcト alt om, fトビト nici o asemトハare cu acel care fusese テョnainte de zテ「mbetul ci ネ冓 de cuvintele 窶柩a revedere!
Pe drum, Stepan Arkadici fトツea meniul prテ「nzului:
— テ縞嬖 place turbot? テ四 テョntrebト pe Levin, cテ「nd se apropiarト de hotel.
— Poftim? Fトツu Levin. Turbot? Da, テョmi place straネ冢ic turbot.
X.
Cテ「nd intrト cu dテ「nsul la hotel, Levin nu putu sト nu observe expresia deosebitト, un fel de iluminare stトパテ「nitト, care se rトピpテ「ndi pe faネ嫗 lui Oblonski, ca ネ冓 テョn toatト fiinネ嫗 acestuia. Stepan Arkadici テョネ冓 scoase paltonul ネ冓, cu pトネトビia pe-o ureche, intrト テョn restaurant, dテ「nd dispoziネ嬖i chelnerilor tトフari テョmbrトツaネ嬖 テョn frac ネ冓 cu ネ册rvete subsuoarト, care se テョmbulzeau テョn jurul lui. Salutテ「nd テョn dreapta ネ冓 テョn stテ「nga pe cunoscuネ嬖i care se aflau acolo, ca ネ冓 pretutindeni, ネ冓 care-l テョntテ「mpinarト cu bucurie, Oblonski se duse la bufet, bトブ un pahar de votcト, mテ「ncト o bucトκ嬖cト de peネ冲e ネ冓 spuse ceva unei franネ孛zoaice sulemenite, cu panglicuネ嫺, dantele ネ冓 cテ「rlionネ嬖, care ネ册dea la casト, fトツテ「nd-o sト rテ「dト cu poftト. Levin nu bトブ votcト, numai fiindcト テョl jignea prezenネ嫗 franネ孛zoaicei, care parcト era fトツutト toatト din pトビ fals, poudre de riz7 ネ冓 vinaigre de toilette8. Se テョndepトビtト repede de ea, ca de ceva spurcat. Tot sufletul テョi era plin de amintirea lui Kitty. テ始 ochi テョi strトネucea un zテ「mbet de triumf ネ冓 de fericire.
— Poftiネ嬖 aici, excelenネ崙! Aici nu vト stinghereネ冲e nimeni, excelenネ崙, テョi テョndemna un tトフar bトフrテ「n, cトビunt, cu ネ冩lduri mari acoperite de cozile umflate ale fracului, ネ冓 care se ネ嬖nea de ci mai stトビuitor decテ「t ceilalネ嬖 chelneri. Poftiネ嬖, excelenネ崙, テョi spuse el lui Levin, テョn semn de respect pentru Oblonski, fiind prevenitor ネ冓 cu oaspetele lui.
テ始tinse テョntr-o clipト o faネ崙 albト pe o masト rotundト, acoperitト cu o altト faネ崙, sub un candelabru de bronz. Apropie scaunele de catifea ネ冓 se opri テョnaintea lui Stepan Arkadici, cu ネ册rvetul ネ冓 cu lista de bucate テョn mテ「ini, aネ冲eptテ「nd comanda.
— Dacト doriネ嬖, excelenネ崙, se elibereazト chiar acum un salon separat, unde e prinネ孛l Goliネ崚「n cu o doamnト. Am primit stridii proaspete.
— Ah! Stridii!
Stepan Arkadici cトホu pe gテ「nduri.
— Levin, ce-ar fi sト schimbトノ meniul? テ四 テョntrebト el, oprindu-ネ冓 degetul pe lista de bucate. Faネ嫗 lui trトヅa o gravト nedumerire. Sunt bune stridiile? Bagト de seamト!
— Stridii de Flensburg, excelenネ崙. N-avem de Ostende.
— Or fi de Flensburg; dar, vorba e, sunt proaspete?
— Ieri le-am primit.
— N-ar fi bine sト テョncepem cu stridiile ネ冓 pe urmト sa schimbトノ tot meniul?
— Mi-e totuna. Eu aネ dori mai degrabト o ciorbト acrト ネ冓 niネ冲e caネ卞, dar pe aici nu se gトピeネ冲e aネ兮 ceva.
— Doriネ嬖 caネ卞 a la russe? テ四 テョntrebト tトフarul aplecテ「ndu-se spre Levin ca o guvernantト asupra copilului.
— Sト lトピトノ gluma! Alege ce vrei. Am patinat ネ冓 sunt flトノテ「nd. ネ亙 sト nu crezi, adトブgト el, observテ「nd pe faネ嫗 lui Oblonski o expresie de nemulネ孛mire, cト n-am sト-ネ嬖 preネ孛iesc alegerea. Sunt foarte bucuros c-o sト mトハテ「nc bine.
— Cred ネ冓 eu. Orice-ai spune, asta-i una din plトツerile vieネ嬖i, zise Stepan Arkadici. Atunci, dト-mi, dragト, douト窶ヲ ba-i puネ嬖n窶ヲ trei duzini de stridii, supa de zarzavat窶ヲ
— Printaniere, precizト tトフarul.
Dar se vede cト Stepan Arkadici nu voia sト-i facト plトツerea numind mテ「ncトビile テョn limba francezト.
— De zarzavat, ネ冲ii? Apoi turbot cu un sos gros, pe urmト窶ヲ rosbif. Vezi sト fie bun. テ始 sfテ「rネ冓t, clapon ネ冓 compot de fructe.
Amintindu-ネ冓 de obiceiul lui Stepan Arkadici de a nu numi mテ「ncトビile dupト lista franネ孛zeascト, tトフarul nu repetト numirile dupト el. Dar apoi テョネ冓 fトツu plトツerea sト repete toatト comanda dupト listト: 窶朶oupe printaniere, turbot sauce Beaumarchais, poularde a l'estragon, macテゥdoine de fruits窶ヲ窶9 ネ冓 テョndatト, ca テョmpins de un resort, aネ册zト pe masト lista cartonatト ネ冓, luテ「nd o altト listト, cea de vinuri, o テョntinse lui Stepan Arkadici.
— Ce bem?
— Ce vrei, dar puネ嬖n. ネ和mpanie, rトピpunse Levin.
— Cum? De la テョnceput? De altfel, ai dreptate, テョネ嬖 place aceea cu pecete albト?
— Cachet blanc? テ始trebト tトフarul.
— Dト din marca asta la stridii. Pe urmト vom vedea.
— Am テョnネ嫺les! Ce vin de masト doriネ嬖?
— Neuilly. Ba nu, mai degrabト clasicul Chablis.
— Prea bine! Apoi brテ「nza obiネ冢uitト a domniei-voastre?
— Desigur, parmezan. Sau poate-ネ嬖 place alta?
— Nu, mi-e totuna, zise Levin, neputテ「ndu-ネ冓 stトパテ「ni un zテ「mbet.
Tトフarul porni テョn fugト ネ冓, fluturテ「ndu-ネ冓 cozile fracului, aduse テョn zbor, peste cinci minute, テョntr-o mテ「nト o tavト plinト de stridii sidefii, cu capacele scoicilor deschise, ネ冓 テョntr-alta o sticlト.
Stepan Arkadici mototoli capトフul unui ネ册rvet scrobit, テョl bトトト テョn deschizトフura vestei ネ冓, punテ「ndu-ネ冓 liniネ冲it mテ「inile pe masト, テョncepu sa mトハテ「nce stridii.
— Nu sunt rele, spuse el, desprinzテ「nd cu o furculiネ崙 micト de argint stridiile lunecoase din scoicile sidefii ネ冓 テョnghiネ嬖ndu-le una dupト alta. Nu sunt rele, repetト el, uitテ「ndu-se cu ochii umezi ネ冓 strトネucitori cテ「nd la Levin, cテ「nd la tトフar.
Levin mテ「ncト stridii, deネ冓 i-ar fi fトツut mai multト plトツere o bucatト de pテ「ine albト cu brテ「nzト. Se desfトフa, テョnsト, privindu-l pe Oblonski. Ba chiar ネ冓 tトフarul, care destupase sticla ネ冓 turnase vinul spumos テョn pahare subネ嬖ri cu marginile rトピfrテ「nte, テョl privea pe Stepan Arkadici cu un vトヅit zテ「mbet de plトツere, テョndreptテ「ndu-ネ冓 cravata albト.
— Vトヅ cト nu-ネ嬖 prea plac stridiile! Zise Stepan Arkadici golindu-ネ冓 paharul, sau te neliniネ冲eネ冲e ceva?
Ar fi vrut ca Levin sト fie vesel, dar acesta, fトビト a fi trist, nu se simネ嫺a la largul lui. Ceea ce avea テョn suflet テョl fトツea sト fie stテ「njenit ネ冓 parcト speriat la restaurant, alトフuri de saloanele separate, unde bトビbaネ嬖i luau masa cu doamne テョn mijlocul zトパトツelii ネ冓 al zarvei. Bronzurile, oglinzile, tトフarul, gazul de iluminat, テョntreaga atmosferト テョl jignea ネ冓-i era fricト sト nu テョntineze sentimentul ce-i umplea sufletul.
— Eu? Da, sunt preocupat. Iar pe deasupra, totul mト stinghereネ冲e aici, adaugト Levin. Nici nu-ネ嬖 poネ嬖 テョnchipui cテ「t de monstruoase テョmi par toate acestea mie, obiネ冢uit sト trトナesc la ネ嫗rト, ca de pildト unghiile domnului pe care l-am vトホut la tine窶ヲ
— Da, am bトトat de seamト cト unghiile bietului Grinevici te interesau foarte mult, spuse rテ「zテ「nd Stepan Arkadici.
— E ceva peste puterile mele, rトピpunse Levin. Cautト sト te pui テョn pielea mea. Priveネ冲e lucrurile din punctul de vedere al unui locuitor rural. Noi ne strトヅuim la ネ嫗rト sト avem grijト de mテ「ini, ca sト putem lucra mai lesne cu ele. De aceea ne tトナem unghiile ネ冓 ne suflecトノ uneori mテ「necile. Aici テョnsト oamenii lasト テョntr-adins sト le creascト unghiile cテ「t se poate de lungi, ネ冓 テョn locul butonilor agaネ崙 niネ冲e talgeraネ册, ca sト nu fie テョn stare sト facト nimic cu mテ「inile.
Stepan Arkadici zテ「mbi vesel.
— Semn cト n-are nevoie de muncト brutト. Lucreazト cu mintea窶ヲ
— Se prea poate. Totuネ冓, parcト e ceva monstruos, dupト cum monstruos mi se pare faptul cト noi, cei de la ネ嫗rト, cトブtトノ sト ne saturトノ cテ「t mai repede, ca sト ne putem vedea de treabト, pe cテ「nd aici ne strトヅuim sト nu ne saturトノ repede ネ冓 de aceea mテ「ncトノ stridii窶ヲ
— Fireネ冲e, se grトッi sト spunト Stepan Arkadici窶ヲ Dar tocmai トピta e scopul culturii: sト-ネ嬖 faci din orice o plトツere.
— Dacト トピta e scopul culturii, prefer sト fiu un sトネbatic.
— ネ亙 eネ冲i. De altfel, toネ嬖 Levinii sunt niネ冲e sトネbatici. Levin oftト. テ縞冓 aduse aminte de fratele sトブ Nikolai.
Se simネ嫺a ruネ冓nat ネ冓 テョndurerat. Se posomorテョ. Dar Oblonski trecu la alt subiect, care-l absorbi numaidecテ「t.
— Ei, ce zici? Te duci disearト la ai noネ冲ri, adicト la familia ネ歪erbaネ嫐i? テ四 テョntrebト Stepan Arkadici cu o strトネucire plinト de テョnネ嫺les テョn priviri, dテ「nd la o parte scoicile goale, zgrunネ孛roase, ネ冓 trトトテ「nd brテ「nza spre el.
— Da, mト duc neapトビat, rトピpunse Levin, deネ冓 mi s-a pトビut cト prinネ嫺sa m-a invitat destul de rece.
— Vai de mine! Vorbeネ冲i copilトビii. Aネ兮-i felul ei de a fi窶ヲ Hai, dragト, dト-ne supa窶ヲ Aネ兮-i felul ei, grande dame10. Vin ネ冓 eu, dar trebuie sト trec ネ冓 pe la o repetiネ嬖e coralト la contesa Banina! ネ亙 mai spui cト nu eネ冲i sトネbatic窶ヲ Cum se explicト faptul cト ai dispトビut pe neaネ冲eptate din Moscova? Familia ネ歪erbaネ嫐i mト テョntreba mereu de tine, ca ネ冓 cum aネ fi fost dator sト ネ冲iu; dar eu ネ冲iu un singur lucru: cト tu te porネ嬖 totdeauna altfel decテ「t ceilalネ嬖!
— Da, rosti Levin テョncet, tulburat. Ai dreptate, sunt un sトネbatic. Numai cト nu sトネbトフicia mea m-a fトツut sト plec atunci, ci, mai degrabト, sト vin acum. Acum, am venit窶ヲ
— Ah, ce fericit eネ冲i! Zise Stepan Arkadici, privindu-l pe Levin drept テョn ochi.
— De ce?
— 窶曚aii nトビトプaネ冓, pursテ「nge, テョi cunosc dupト dangale, iar pe-ndrトトostitul tテ「nトビ, dupト ochii dumisale窶, declamト Stepan Arkadici. Totul e テョnaintea ta.
— Dar ce? Tu ai totul テョn urmト?
— Nu テョn urmト. Dar tu ai viitorul, pe cテ「nd eu am prezentul, ネ冓 nici acesta nu-i de invidiat.
— De ce?
— Lucrurile merg prost. Dar nu vreau sト vorbesc despre mine. De altfel, nici nu ネ嬖-aネ putea explica totul. Dar tu de ce ai venit la Moscova?窶ヲ Hai, strテ「nge de pe masト! Strigト Oblonski tトフarului.
— Nu bトハuieネ冲i? テ四 テョntrebト Levin, privindu-l ネ嬖ntト pテ「nト テョn fundul ochilor.
— Bトハuiesc, dar nu pot テョncepe eu vorba despre aネ兮 ceva. Dupト asta テョネ嬖 poネ嬖 da seama dacト bトハuiala mea e テョntemeiatト, ori nu, zise Stepan Arkadici, uitテ「ndu-se la Levin cu un zテ「mbet discret.
— Atunci, ce ai sト-mi spui? テ四 テョntrebト Levin cu un tremur テョn glas, simネ嬖nd cum i se zbトフeau toネ嬖 muネ冂hii feネ嫺i. Ce zici de asta?
Oblonski goli テョncet paharul de Chablis fトビト sト-ネ冓 ia ochii de la Levin.
— Eu? Fトツu el. N-aネ dori nimic mai mult decテ「t asta. Nimic. E cel mai bun lucru cu putinネ崙.
— Eネ冲i sigur? ネtii despre ce-i vorba? Zise Levin cu ochii ネ嬖ntト la el. Crezi cト ar fi テョntr-adevトビ cu putinネ崙?
— Cred cト da. De ce nu?
— Nu, zトブ, crezi cト ar fi posibil? Spune-mi tot ce crezi. Dar dacト mト refuzト? Sunt sigur chiar cト mト refuzト窶ヲ
— Adicト de ce-ネ嬖 vine sト crezi asta? テ四 テョntrebト Stepan Arkadici ネ冓 zテ「mbi, observテ「ndu-i emoネ嬖a.
— Aネ兮 mi se pare uneori. Ar fi ceva groaznic, ネ冓 pentru mine, ネ冓 pentru ea.
— テ始 orice caz, pentru fatト n-ar fi nici o grozトプie. Orice fatト e mテ「ndrト sト fie cerutト テョn cトピトフorie.
— Da, orice fatト, dar nu ea.
Stepan Arkadici zテ「mbi. Cunoネ冲ea atテ「t de bine sentimentele lui Levin! ネtia cト pentru el fetele din lume se テョmpart テョn douト categorii: テョntr-una intrト toate fetele din lume, afarト de ea 窶 fete care au fel de fel de cusururi omeneネ冲i, fete foarte comune 窶 iar テョn cealaltト, numai ea, care n-are nici un cusur, fiind o fiinネ嫗 mai presus de cele omeneネ冲i.
— Stai puネ嬖n, ia sos, zise Oblonski reネ嬖nテ「nd mテ「na lui Levin, care dトヅea sosul la o parte.
Supus, Levin テョネ冓 luト sos, dar nu-l lトピト pe Stepan Arkadici sト mトハテ「nce.
— Ia stai, stai, urmト Levin. テ始ネ嫺lege-mト! Asta-i pentru mine o chestiune de viaネ嫗 ネ冓 de moarte. N-am vorbit niciodatト cu nimeni despre asta. ネ亙 aネ兮 cum vorbesc cu tine nu pot vorbi cu nimeni altul. Noi nu semトハトノ de loc ca fire窶ヲ avem fiecare alte gusturi, alte vederi窶ヲ totuネ冓, ネ冲iu cト mト iubeネ冲i ネ冓 mト テョnネ嫺legi. De aceea te iubesc ネ冓 eu atテ「t de mult. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, fii sincer pテ「nト-n fundul sufletului.
— テ縞嬖 spun ceea ce cred, rトピpunse Stepan Arkadici zテ「mbind. Dar mai aflト ceva: soネ嬖a mea e o femeie extraordinarト窶ヲ Stepan Arkadici oftト, amintindu-ネ冓 de raporturile cu soネ嬖a sa. Tトツu o clipト, apoi urmト: Are darul profeネ嬖ei. Pトフrunde sufletul oamenilor cu privirea. Dar asta nu-i nimic. Ea ネ冲ie ce are sト se テョntテ「mple, mai ales テョn ceea ce priveネ冲e cトピトフoriile. Ea a prezis, de pildト, cト ネ和hovskaia are sト se mトビite cu Brenteln. Nimトハui nu-i venea sト creadト. ネ亙 aネ兮 s-a テョntテ「mplat. Ea-i de partea ta.
— Cum adicト?
— Uite-aネ兮. Nu numai cト ネ嬖ne la tine, dar ea spune cト Kitty are sト fie neapトビat soネ嬖a ta.
La aceste cuvinte, faネ嫗 lui Levin se luminト de un zテ「mbet atテ「t de apropiat de lacrimile テョnduioネ卞ビii.
— Aネ兮 spune ea? Izbucni Levin. Totdeauna am susネ嬖nut cト soネ嬖a ta e o minune. Dar de-ajuns! Destul am vorbit, adトブgト el ridicテ「ndu-se.
— Bine, bine; dar stai jos.
Levin テョnsト nu mai putea sト ネ兮dト locului. Ocoli de vreo douト ori camera cu paネ冓 hotトビテ「ネ嬖, clipi din ochi ca sト nu i se vadト lacrimile ネ冓 numai dupト aceea se aネ册zト iarトκ冓 la masト.
— テ始ネ嫺lege-mト, urmト el. Asta nu e dragoste. Am fost pe vremuri テョndrトトostit, dar acuma-i cu totul altceva. Nu e un sentiment al meu, ci o putere dinafarト care a pus stトパテ「nire pe mine. Atunci am plecat, fiindcト mi-am dat seama cト-i cu neputinネ崙 sト se テョmplineascト dorinネ嫗 mea, テョnネ嫺legi. テ始trucテ「t nu-i posibilト fericirea, care de altfel nici nu existト pe pトノテ「nt. M-am luptat cu mine テョnsumi, dar vトヅ cト altfel nu pot trトナ. Trebuie sト iau o hotトビテ「re窶ヲ
— Dar de ce-ai plecat?
— Ah, stai puネ嬖n! Ah, cテ「te gテ「nduri! Cテ「te, lucruri trebuie sト te テョntreb! Ascultト! Nici nu-ネ嬖 poネ嬖 テョnchipui ce-ai fトツut pentru mine cu cele ce mi-ai spus. Sunt atテ「t de fericit, テョncテ「t am ajuns un om fトビト inimト窶ヲ Am uitat de toate窶ヲ Am aflat azi cト fratele meu Nikolai窶ヲ テョl ネ冲ii窶ヲ e aici窶ヲ Am uitat ネ冓 de dテ「nsul. Mi se pare cト ネ冓 el e fericit. E un fel de nebunie, dar pare ceva groaznic窶ヲ Tu, om テョnsurat, cunoネ冲i acest sentiment窶ヲ E un lucru groaznic cト noi, bトフrテ「nii, oameni cu un trecut窶ヲ plin nu de dragoste, ci de pトツate窶ヲ ne apropiem deodatト de o fiinネ崙 curatト, nevinovatト 窶 lucru respingトフor, ネ冓 de aceea nu poネ嬖 sト nu te simネ嬖 nevrednic.
— Nu cred sト ai chiar atテ「tea pトツate!
— Ah, totuネ冓, zise Levin, totuネ冓窶ヲ cu scテ「rbト ades テョmi depトハ viaネ嫗-n minte ネ冓 mト cutremur, ネ冓 o blestem, ネ冓 altora mト plテ「ng atunci窶ヲ Aネ兮-i!
— Ce sト-i faci? Aネ兮-i ziditト lumea!
— Am o singurト mテ「ngテ「iere, ca テョn rugトツiunea care mi-a plトツut totdeauna: 窶曵artト-mト nu dupト vrednicia mea, ci dupト mトビinimia ta窶. Numai astfel m-ar putea ierta ネ冓 ea.
XI.
Levin テョネ冓 goli paharul. Tトツurト o vreme amテ「ndoi.
— Trebuie sト-ネ嬖 mai spun ceva. テ四 cunoネ冲i pe Vronski? テ四 テョntrebト Stepan Arkadici pe Levin.
— Nu, nu-l cunosc. Dar de ce mト テョntrebi?
— Mai adu o sticlト spuse Oblonski tトフarului, care turna vin テョn pahare ネ冓 se テョnvテ「rtea pe lテ「ngト ei tocmai cテ「nd n-aveau nevoie de dテ「nsul.
— De ce sト-l cunosc pe Vronski?
— Trebuia sト-l cunoネ冲i pe Vronski, fiindcト e unul dintre rivalii tトナ.
— Ce e cu Vronski トピta? テ始trebト Levin. ネ亙-i pieri de pe faネ崙 expresia de テョncテ「ntare copilトビeascト pe care i-o admirase Oblonski cu o clipト mai テョnainte, luテ「ndu-i locul o expresie asprト ネ冓 posacト.
— Vronski e unul dintre bトナeネ嬖i contelui Kirill Ivanovici Vronski, un exemplar foarte reuネ冓t al tineretului din テョnalta societate a Petersburgului. L-am cunoscut la Tver, pe cテ「nd eram acolo cu serviciul, iar el venise la recrutare. E putred de bogat, frumos, cu relaネ嬖i テョnalte, aghiotant al ネ嫗rului ネ冓, pe lテ「ngト asta, foarte simpatic. Bun bトナat! ネ亙 nu-i numai bトナat bun. Cunoscテ「ndu-l mai bine aici, vトヅ cト e ネ冓 cult, ネ冓 foarte deネ冲ept. E un om care va ajunge departe.
Levin tトツea テョncruntat.
— A apトビut aici puネ嬖n timp dupト plecarea ta ネ冓, dupト cテ「te テョnネ嫺leg, e テョndrトトostit lulea de Kitty. テ縞嬖 dai seama cト maicト-sa窶ヲ
— Iartト-mト, dar nu mai pricep nimic, izbucni Levin, posomorテ「ndu-se ネ冓 mai mult. テ縞冓 aduse deodatト aminte ネ冓 de fratele sトブ Nikolai ネ冓-l mustra conネ冲iinネ嫗 cト-l uitase.
— Stai, stai, zise Stepan Arkadici zテ「mbind ネ冓 punテ「ndu-i mテ「na pe braネ. Nu ネ嬖-am spus decテ「t ceea ce ネ冲iu; dar repet: din cテ「t pot deduce テョntr-o problemト atテ「t de gingaネ卞 ネ冓 delicatト, am impresia cト toate ネ兮nsele sunt de partea ta.
Levin se lトピト pe speteaza scaunului. Avea faネ嫗 palidト.
— ネ亙 te-aネ sfトフui sト rezolvi problema asta cテ「t se poate de repede, adトブgト Oblonski, umplテ「ndu-i paharul.
— Nu, mulネ孛mesc, nu mai beau, rトピpunse Levin dテ「nd paharul la o parte. M-aネ テョmbトフa窶ヲ Dar tu cum o mai duci? Adトブgト el, vrテ「nd desigur sト schimbe vorba.
— テ始cト ceva: テョn orice caz, te sfトフuiesc sト rezolvi chestia cテ「t mai repede. Nu sunt de pトビere sト vorbeネ冲i azi, urmト Stepan Arkadici. Du-te mテ「ine dimineaネ崙, cum se obiネ冢uieネ冲e, cere-i mテ「na, ネ冓 Dumnezeu sト te binecuvinteze窶ヲ
— Tot spuneai cト vrei sト vii la mine la vテ「nトフoare. Vino la primトプarト, zise Levin. テ司 pトビea rトブ din tot sufletul cト テョncepuse convorbirea aceasta cu Stepan Arkadici. Sentimentul lui tainic ネ冓 curat era pテ「ngトビit de cele auzite despre rivalitatea cu un ofiネ嫺r oarecare din Petersburg, ca ネ冓 de presupunerile ネ冓 de sfaturile lui Stepan Arkadici.
Oblonski zテ「mbi. テ始ネ嫺legea ce se petrecea テョn sufletul lui Levin.
— Am sト vin odatト, zise el. Da, dragul meu, femeile sunt pivotul テョn jurul cトビuia se テョnvテ「rte totul. ネ亙 eu o duc prost, foarte prost, ネ冓 numai femeile sunt de vinト. Spune-mi drept, adトブgト Stiva scoネ崚「nd o ネ嬖garト de foi cu o mテ「nト, iar cu cealaltト astupテ「nd paharul, dト-mi un sfat.
— Despre ce e vorba?
— Uite ce窶ヲ Sト presupunem cト eネ冲i テョnsurat ネ冓 ネ嬖i la soネ嬖a ta, dar te テョndrトトosteネ冲i ネ冓 de o altト femeie窶ヲ
— Te rog sト mト ierネ嬖. Dar nici テョn ruptul capului nu pot sト テョnネ嫺leg aネ兮 ceva窶ヲ dupト cum nu テョnネ嫺leg ca, dupト ce mト satur acum aici, trecテ「nd prin faネ嫗 unei franzelトビii, sト fur un colac.
Ochii lui Stepan Arkadici luceau mai puternic decテ「t de obicei.
— De ce? Uneori colacul miroase aネ兮 de frumos, cト nu te poネ嬖 stトパテ「ni.
Himmlisch ist's, wenn ich bezwungen Meine irdische Begier;
Aber noch wenn's nicht gelungen, Hatt'ich auch recht hubsch Plaisir!11
Stepan Arkadici テョnsoネ嬖 versurile acestea cu un surテ「s fin. Levin nu se putu stトパテ「ni, ネ冓 zテ「mbi ネ冓 el.
— Sト lトピトノ gluma, urmト Oblonski. Trebuie sト テョnネ嫺legi cト femeia aceasta e o fiinネ崙 drトトuネ崙, blテ「ndト, iubitoare. E sトビacト, singurト ネ冓 ネ冓-a jertfit totul. Acum, dupト cele ce s-au petrecut窶ヲ テョnネ嫺lege-mト窶ヲ cum aネ putea s-o pトビトピesc? Admit cト trebuie sト ne despトビネ嬖m, ca sト nu-mi stric casa; dar cum sト nu-mi fie milト de ea, cum sト n-o asigur, cum sト nu-i テョndulcesc situaネ嬖a?
— Te rog sト mト ierネ嬖. Tu ネ冲ii cト テョn ochii mei femeile se テョmpart テョn douト categorii窶ヲ adicト nu窶ヲ la drept vorbind窶ヲ sunt femei ネ冓 sunt ネ冓窶ヲ N-am vトホut ネ冓 n-o sト vトヅ niciodatト femei decトホute pe care sト le socot fermecトフoare窶ヲ Iar cele de teapa franネ孛zoaicei aceleia vopsite, cu cテ「rlionネ嬖, de la casト sunt pentru mine niネ冲e scテ「rbe. Toate femeile decトホute sunt la fel.
— Dar femeia aceea din Evanghelie?
— テ始ceteazト, te rog. Cristos n-ar fi spus niciodatト cuvintele acelea dacト ar fi ネ冲iut cテ「t se va abuza de ele. Din toatト Evanghelia, lumea nu ネ嬖ne minte decテ「t vorbele astea. De altfel, eu nu spun ceea ce cred, ci ceea ce simt. Femeile decトホute mト dezgustト. テ枴e ネ嬖-e fricト de pトナanjeni ネ冓 mie de scテ「rbele astea. N-ai studiat, probabil, pトナanjenii ネ冓 nu le cunoネ冲i nトビavul; aネ兮 ネ冓 eu.
— テ縞嬖 vine uネ冩r sト vorbeネ冲i aネ兮. Eネ冲i ca eroul acela al lui Dickens care aruncト cu mテ「na stテ「ngト peste umトビul drept toate problemele grele. Dar tトトトヅuirea unui fapt nu-i un rトピpuns. Ce sト fac? Spune-mi, ce sト fac? Soネ嬖a ta テョmbトフrテ「neネ冲e, iar tu rトノテ「i plin de viaネ崙. Nici nu-ネ嬖 dai seama cum テョncepi sト simネ嬖 cト nu-ネ嬖 mai iubeネ冲i cu adevトビat soネ嬖a, oricテ「t ai respecta-o. テ始 clipa aceea, dai peste o dragoste ネ冓 s-a isprトプit cu tine, s-a isprトプit! Rosti Stepan Arkadici cu o neagrト deznトヅejde.
Levin zテ「mbi.
— Da, s-a isprトプit cu mine, rosti Stepan Arkadici, Dar ce e de fトツut?
— Sト nu furi colaci.
Stepan Arkadici izbucni テョn rテ「s.
— Ah, moralistule! Dar テョnネ嫺lege-mト, sunt douト femei: una stトビuie numai asupra drepturilor sale, ネ冓 aceste drepturi sunt dragostea ta, pe care nu i-o poネ嬖 da. Iar cealaltト テョネ嬖 jertfeネ冲e totul ネ冓 nu-ネ嬖 cere nimic. Ce e de fトツut? Cum trebuie sト te porネ嬖? Iatト o dramト テョngrozitoare.
— Dacト-mi ceri pトビerea テョn privinネ嫗 asta, pot sト-ネ嬖 spun cト nu vトヅ nici o dramト aici. ネ亙 iatト de ce: dupト mine, dragostea窶ヲ cele douト iubiri pe care le defineネ冲e Platon テョn Banchetul, dacト-ネ嬖 mai aduci aminte窶ヲ cele douト iubiri sunt pietrele de テョncercare ale oamenilor. Unii テョnネ嫺leg numai una din iubiri; alネ嬖i 窶 cealaltト iubire. Aceia care テョnネ嫺leg numai iubirea neplatonicト degeaba vorbesc de dramト. テ始tr-o astfel de iubire nu poate fi nici o dramト. 窶朞ulネ孛mesc frumos pentru plトツere, ネ冓 vト salut cu tot respectul.窶 Asta-i toatト drama. Cテ「t priveネ冲e iubirea platonicト, aici, de asemenea, nu poate fi vorba de dramト, fiindcト テョn aceastト iubire totul e limpede ネ冓 curat, deoarece窶ヲ
テ始 clipa aceea, Levin テョネ冓 aminti de propriile lui pトツate ネ冓 de lupta lトブntricト pe care o dusese, astfel cト adトブgト pe neaネ冲eptate:
— De altfel, poate cト ai dreptate. Se prea poate窶ヲ Nu ネ冲iu ce sト spun窶ヲ zトブ, nu ネ冲iu!
— Vezi, zise Stepan Arkadici, tu eネ冲i un om dintr-o bucatト. Asta-i calitatea ネ冓 slトッiciunea ta. Eネ冲i o fire integrト ネ冓 vrei ca toatト viaネ嫗 sト se desfトκ冩are テョn forme desトプテ「rネ冓te; dar asta nu-i posibil. Poftim, tu dispreネ孛ieネ冲i activitatea birocraticト obネ冲eascト, fiindcト ai vrea ca acネ嬖unea sト corespundト veネ冢ic scopului 窶 ceea ce nu se テョntテ「mplト niciodatト. Tu mai vrei ca activitatea unui om sト aibト oricテ「nd un ネ嫺l, iar dragostea ネ冓 viaネ嫗 de familie sト alcトフuiascト テョn permanenネ嫗 un singur tot. Aネ兮 ceva, de asemenea, nu existト. Varietatea, farmecul ネ冓 frumuseネ嫺a vieネ嬖i se compun din umbre ネ冓 lumini.
Levin oftト ネ冓 nu rトピpunse nimic. Se gテ「ndea la preocupトビile lui ネ冓 nici nu-l mai asculta pe Oblonski.
Deodatト, amテ「ndoi simネ嬖rト cト, deネ冓 erau prieteni, deネ冓 luaserト masa テョmpreunト ネ冓 bトブserト vin 窶 ceea ce ar fi trebuit sト-i apropie ネ冓 mai mult 窶 fiecare se gテ「ndea numai la preocupトビile sale, fトビト sト-i pese de celトネalt. Oblonski mai テョncercase acest sentiment de テョnstrトナnare, テョn loc de apropiere, dupト asemenea mese. ネtia ce avea de fトツut テョn astfel de テョmprejurトビi.
— Plata! Strigト Stepan Arkadici ネ冓 intrト テョntr-un salon vecin, unde se テョntテ「lni numaidecテ「t cu un aghiotant pe care-l cunoネ冲ea. Amテ「ndoi テョncepurト sト vorbeascト despre o artistト ネ冓 despre susネ嬖nトフorul ei.
テ始 discuネ嬖a cu aghiotantul, Oblonski simネ嬖 テョndatト o uネ冰rare ネ冓 o recreaネ嬖e dupト convorbirea cu Levin, care-i pricinuia totdeauna o marc テョncordare intelectualト ネ冓 sufleteascト.
Altトヅatト, dacト tトフarul ar fi apトビut cu nota de platト de douトホeci ネ冓 ネ兮se de ruble ネ冓 cテ「teva copeici, afarト de bacネ冓ネ, Levin, ca om de la ネ嫗rト, s-ar fi テョngrozit de o socotealト テョn care partea lui era de paisprezece ruble. Acum テョnsト nu dトヅu nici o importanネ崙 contului, plトフi ネ冓 se テョndreptト spre casト, ca sト se schimbe ネ冓 sト se ducト la ネ歪erbaネ嫐i, unde urma sト i se hotトビascト soarta.
XII.
Prinネ嫺sa Kitty ネ歪erbaネ嫐aia テョmplinise optsprezece ani. テ始 iarna aceea ieネ冓se pentru テョntテ「ia oarト テョn lume. Se bucurase de succese mai mari decテ「t celelalte douト surori, テョntrecテ「nd toate aネ冲eptトビile prinネ嫺sei-mame. Pe lテ「ngト faptul cト aproape toネ嬖 tinerii care luau parte la balurile din Moscova erau テョndrトトostiネ嬖 de Kitty, i se prezentaserト chiar din prima iarnト douト partide serioase: Levin ネ冓, puネ嬖n dupト plecarea acestuia, contele Vronski.
Apariネ嬖a lui Levin la テョnceputul iernii, desele lui vizite ネ冓 dragostea-i vトヅitト pentru Kitty au fost motivul primelor discuネ嬖i serioase dintre pトビinネ嬖i lui Kitty despre viitorul ei, precum ネ冓 motivul certei dintre prinネ ネ冓 prinネ嫺sト. Prinネ孛l era de partea lui Levin: spunea cト nu dorea un pretendent mai bun pentru Kitty. Prinネ嫺sa-mamト テョnsト, cu obiceiul cunoscut al femeilor de a ocoli lucrurile, spunea cト Kitty e prea tテ「nトビト, cト Levin nu-ネ冓 arトフa prin nimic intenネ嬖ile serioase, cト fata nu ネ嬖ne la el, aducテ「nd ネ冓 alte argumente. Nu spunea テョnsト esenネ嬖alul: cト aネ冲epta o partidト mai bunト pentru fiica ei, cト Levin nu-i era simpatic ネ冓 cト nu-l テョnネ嫺legea窶ヲ Cテ「nd Levin plecト pe neaネ冲eptate, prinネ嫺sei-mame テョi pトビu bine. テ司 spuse soネ孛lui cu un aer triumfトフor: 窶朷ezi cト am avut dreptate?窶 La apariネ嬖a lui Vronski, ea deveni ネ冓 mai mulネ孛mitト, fiind ferm テョncredinネ嫗tト cト Kitty trebuie sト facト nu numai o partidト bunト, ci una strトネucitト.
テ始 ochii mamei nici nu putea fi vorba de vreo comparaネ嬖e テョntre Vronski ネ冓 Levin. Prinネ嫺sei-mame nu-i plトツeau pトビerile ciudate ネ冓 tranネ兮nte ale lui Levin ネ冓 stテ「ngトツia lui テョn societate, ce o punea pe seama mテ「ndriei sale ネ冓 a vieネ嬖i de sトネbatic 窶 dupト pトビerea ei 窶 pe care o ducea la ネ嫗rト, unde nu se ocupa decテ「t de vite ネ冓 de mujici. ネ亙 mai cu seamト nu-i plトツuse de loc faptul cト Levin, テョndrトトostit de fiica sa, venise テョn casa lor o lunト ネ冓 jumトフate, aネ冲eptテ「nd parcト ceva, cercetテ「nd parcト ceva cu oarecare teamト. Nu cumva se temea cト le va face o prea mare cinste cu cererea lui テョn cトピトフorie? ネ亙 nu テョnネ嫺legea cト, dacト vizitezi o casト cu o fatト de mトビitat, eネ冲i dator sト dai o lトノurire?! ネ亙 deodatト Levin plecase fトビト nici o explicaネ嬖e. 窶朦oroc cト-i atテ「t de puネ嬖n atrトトトフor! Bine cト nu s-a テョndrトトostit Kitty de dテ「nsul!窶 gテ「ndea mama.
テ始 schimb, Vronski corespundea tuturor dorinネ嫺lor mamei. Era foarte bogat, inteligent, nobil, テョn plinト ascensiune spre o strトネucitト carierト la curte ネ冓 un om テョncテ「ntトフor; nu puteai dori ceva mai bun.
La baluri, Vronski fトツea pe faネ崙 curte lui Kitty. Dansa cu ea ネ冓 vizita des familia ネ歪erbaネ嫐i. Prin urmare, nu テョncトパea nici o テョndoialト テョn ceea ce priveネ冲e seriozitatea intenネ嬖ilor sale. Cu toate acestea, mama se zbトフu toatト iarna テョntr-o mare neliniネ冲e ネ冓 tulburare.
Prinネ嫺sa テョnsトκ冓 se mトビitase, cu vreo treizeci de ani mai テョnainte, mulネ孛mitト ajutorului dat de o mトフuネ卞. Mirele, despre care se ネ冲ia totul, venise, vトホuse fata, テョl cunoscuse ネ冓 familia ei. Mトフuネ兮 cercetase ネ冓 comunicase celor douト pトビネ嬖 impresia fトツutト, care fusese bunト. Pe urmト, テョn ziua hotトビテ「tト pentru aceasta, se fトツuse pトビinネ嬖lor cererea aネ冲eptatト, primitト numaidecテ「t. Totul mersese foarte uネ冩r ネ冓 simplu. Cel puネ嬖n aネ兮 i se pトビuse prinネ嫺sei. Cu prilejul cトピトフoriei propriilor sale fiice, prinネ嫺sa, vトホuse テョnsト cト nu-i aネ兮 de uネ冩r ネ冓 de simplu sト-ネ嬖 mトビiネ嬖 fetele cum テョネ冓 テョnchipuise ea mai テョnainte. Prin cテ「te spaime nu trecuse, cテ「te gテ「nduri n-o munciserト, cテ「te parale nu cheltuise, cテ「te certuri n-avusese cu soネ孛l la mトビitiネ冰l celor douト fete mai mari, Daria ネ冓 Natalia! Acum, cテ「nd o scosese テョn lume pe mezinト, trecea prin aceleaネ冓 spaime, aceleaネ冓 テョndoieli ネ冓 prin aceleaネ冓 certuri cu soネ孛l, ba テョncト ネ冓 mai aprinse decテ「t cele avute テョn legトフurト cu celelalte fiice. Bトフrテ「nul prinネ, ca orice tatト, era foarte scrupulos cテ「t priveネ冲e cinstea ネ冓 onoarea fiicelor sale. テ枴nea la reputaネ嬖a lor, chiar pテ「nト la absurditate, mai ales cテ「nd era vorba de Kitty 窶 slトッiciunea lui 窶 ネ冓 fトツea scene prinネ嫺sei la fiecare pas, sub cuvテ「nt cト-i compromite fata. Prinネ嫺sa era deprinsト cu astfel de scene de pe vremea mトビitiネ冰lui primelor fete. Acum テョnsト, ea テョネ冓 dトヅea seama cト scrupulozitatea soネ孛lui sトブ era ネ冓 mai テョntemeiatト. Vedea cト テョn vremurile din urmト obiceiurile din societate se schimbaserト mult ネ冓 cト テョndatoririle de mamト ajunseserト mai grele. Vedea cト fetele de-o seamト cu Kitty fトツeau parte din nu ネ冲iu ce fel de societトκ嬖, se duceau la nu ネ冲iu ce cursuri, aveau purtトビi mai libere faネ崙 de bトビbaネ嬖, umblau singure pe stradト, iar multe nu fトツeau reverenネ崙 ネ冓 窶 ceea ce era mai grav 窶 pトビeau adテ「nc convinse cト alegerea soネ孛lui este un lucru care le priveネ冲e pe ele, nu pe pトビinネ嬖. 窶暸zi, fetele nu se mai mトビitト ca altトヅatト.窶 Aネ兮 gテ「ndeau ネ冓 vorbeau aceste fete, ba chiar ネ冓 unii oameni テョn vテ「rstト. Dar prinネ嫺sa nu putea afla de la nimeni cum se mトビitト astトホi fetele. Obiceiul franネ孛zesc ca pトビinネ嬖i sト hotトビascト soarta copiilor era respins, condamnat. Obiceiul englezesc 窶 deplina libertate a fetei 窶 nu era admis ネ冓 posibil テョn societatea rusト. Iar obiceiul rusesc al peネ嬖tului era socotit ca ceva monstruos, ironizat de toatト lumea, ネ冓 chiar de prinネ嫺sト. Dar nimeni nu ネ冲ia cum trebuie sト te mトビiネ嬖 ネ冓 cum sト-ネ嬖 cトピトフoreネ冲i fetele. Toatト lumea cu care prinネ嫺sa avea prilejul sト vorbeascト テョn aceastト privinネ崙 テョi spunea unul ネ冓 acelaネ冓 lucru: 窶朷ai de mine, テョn ziua de azi trebuie sト ne lトピトノ de obiceiurile astea vechi. Doar tinerii se cトピトフoresc, nu pトビinネ嬖i. Prin urmare, sト lトピトノ pe tineri a se statornici dupト bunul lor plac.窶 Dar aネ兮 puteau vorbi acei care n-aveau fete. Prinネ嫺sa テョnsト テョネ冓 dトヅea seama cト fiica sa 窶 la aceste テョntruniri ale tineretului 窶 s-ar putea テョndrトトosti, ネ冓 ar putea テョndrトトi un bトビbat care n-ar fi avut de gテ「nd sト se テョnsoare, sau pe unul care n-ar fi fost potrivit pentru dテ「nsa. Aネ兮 cト, oricテ「t i s-ar fi spus prinネ嫺sei cト tinerii din vremea noastrト trebuie sト-ネ冓 fトブreascト singuri soarta, ea nu putea crede una ca asta, cum nu-i trecea prin cap cト va veni timpul cテ「nd cele mai nimerite jucトビii pentru copiii de cinci ani vor fi pistoalele テョncトビcate. De aceea, Kitty テョi inspira mai multト テョngrijorare decテ「t celelalte fiice mai mari.
Acum prinネ嫺sa se temea ca nu cumva Vronski sト se mトビgineascト numai la curtea pe care i-o fトツea fetei sale. Vedea cト Kitty se ネ冓 テョndrトトostise de dテ「nsul. Dar se mテ「ngテ「ia cu gテ「ndul cト Vronski era om cinstit ネ冓 n-ar fi fost テョn stare sト facト aネ兮 ceva. テ始 acelaネ冓 timp, ネ冲ia テョnsト cテ「t de lesne poネ嬖 suci capul unei fete cu libertatea de astトホi, ネ冓 cu cテ「tト uネ冰rinネ崙 privesc bトビbaネ嬖i o astfel de vinト. Cu o sトパtトノテ「nト mai テョnainte, Kitty テョi povestise mamei o convorbire avutト cu Vronski テョn timpul unei mazurci. Discuネ嬖a aceasta o mulネ孛mi oarecum pe prinネ嫺sト; totuネ冓 n-o liniネ冲i cu desトプテ「rネ冓re. Vronski テョi spusese cト ネ冓 el, ネ冓 fratele sトブ erau atテ「t de obiネ冢uiネ嬖 sト se supunト テョn totul mamei lor, テョncテ「t n-ar テョndrトホni niciodatト sト テョntreprindト ceva important fトビト sト se fi sfトフuit mai テョntテ「i cu ea. 窶槓亙 acum aネ冲ept, ca o deosebitト fericire, sosirea mamei de la Petersburg窶, adトブgase Vronski.
Kitty povesti toate acestea fトビト sト dea vreo importanネ崙 cuvintelor sale. Dar mama le テョnネ嫺lese テョntr-alt fel. Prinネ嫺sa ネ冲ia cト bトフrテ「na era aネ冲eptatト din zi テョn zi. ネtia cト va fi bucuroasト de alegerea fiului sトブ ネ冓 i se pトビea ciudat cト Vronski nu fトツea cererea テョn cトピトフorie de teamト sト nu-ネ冓 jigneascト mama. Dorea テョnsト aネ兮 de mult aceastト cトピトフorie, ネ冓 mai ales sト-ネ冓 potoleascト neliniネ冲ea, テョncテ「t luト aceste vorbe drept un semn bun. Prinネ嫺sa era amトビテ「tト de nenorocirea Dariei, fiica sa cea mai mare, care se pregトフea sト-ネ冓 pトビトピeascト bトビbatul; totuネ冓, frトノテ「ntトビile ei テョn legトフurト cu hotトビテ「rea relativ la soarta mezinei テョi stトパテ「neau toate sentimentele, テョn ziua aceea, sosirea lui Levin テョi pricinui o nouト neliniネ冲e. Se temea ca fiica sa, care avusese pe vremuri 窶 cum i se pトビuse 窶 unele テョnclinトビi pentru Levin窶ヲ sト nu-l refuze pe Vronski dintr-un exces de cinste. テ司 era teamト mai cu seamト ca sosirea lui Levin sト nu テョncurce sau sト テョntテ「rzie lucrurile care erau atテ「t de aproape de テョmplinire.
— A venit de mult? O テョntrebト prinネ嫺sa pe Kitty despre Levin, reテョntorcテ「ndu-se acasト.
— Azi, maman.
— Vreau sト-ネ嬖 spun un singur lucru窶ヲ adトブgト prinネ嫺sa. Dupト faネ嫗 ei gravト ネ冓 テョnsufleネ嬖tト, Kitty ghici despre ce era vorba.
— Mamト, zise ea, roネ冓nd ネ冓 テョntorcテ「ndu-se repede spre dテ「nsa. Te rog, te rog sト nu-mi vorbeネ冲i nimic despre asta. ネtiu, ネ冲iu tot窶ヲ
Kitty avea aceleaネ冓 dorinネ嫺 ca ネ冓 maicト-sa; dar motivele acesteia o jigneau.
— Vreau numai sト-ネ嬖 spun cト dテ「nd speranネ嫺 unuia窶ヲ
— Mamト, dragト mamト, nu mai vorbi, pentru numele lui Dumnezeu. Mi-e ネ冓 groazト sト pomenesc de asta.
— Nu mai spun nimic, nu mai zic nimic, adトブgト mama, vトホテ「nd lacrimi テョn ochii fetei. Un cuvテ「nt numai, sufleネ嫺lul meu. Mi-ai fトトトヅuit cト n-o sト ai taine faネ崙 de mine. Aネ兮 e?
— Niciodatト, mamト, niciuna, rトピpunse Kitty テョmbujorテ「ndu-se ネ冓 privindu-ネ冓 mama drept テョn ochi. Acum テョnsト n-am ce-ネ嬖 spune. Eu窶ヲ eu窶ヲ chiar dacト aネ vrea, nu ネ冲iu ce sト-ネ嬖 spun, ネ冓 cum窶ヲ nu ネ冲iu窶ヲ 窶朦u, nu poate minネ嬖 cu ochii aceネ冲ia窶, se gテ「ndi mama cu un zテ「mbet pe buze, vトホテ「ndu-i tulburarea ネ冓 fericirea, ネ冓 テョi venea sト rテ「dト dテ「ndu-ネ冓 seama ce proporネ嬖i ネ冓 ce テョnsemnトフate luau toate aceste lucruri テョn inima bietei fete.
XIII.
Dupト-masト, pテ「nト la テョnceperea seratei, Kitty テョncercト un sentiment asemトハトフor aceluia de care este cuprins un tテ「nトビ テョnaintea luptei. テ司 zvテ「cnea inima ネ冓 nu-ネ冓 putea aduna gテ「ndurile cu nici un preネ.
Simネ嫺a cト seara aceasta, cテ「nd amテ「ndoi pretendenネ嬖i urmau sト se テョntテ「lneascト pentru テョntテ「ia oarト, trebuia sト fie hotトビテ「toare pentru soarta ei. ネ亙-i vedea テョn テョnchipuire ba pe fiecare テョn parte, ba pe amテ「ndoi テョmpreunト. Cテ「nd se gテ「ndea la trecut, Kitty se oprea cu mulネ孛mire ネ冓 cu duioネ冓e la amintirea relaネ嬖ilor sale cu Levin. Suvenirurile din copilトビie ネ冓 amintirea prieteniei lui Levin cu fratele sトブ mort dトヅeau relaネ嬖ilor dintre dテ「nネ冓i un farmec poetic deosebit. Dragostea lui Levin pentru dテ「nsa, de care era sigurト, o mトトulea ネ冓 o bucura totodatト. Cテ「nd テョネ冓 aducea aminte de Levin, Kitty テョネ冓 simネ嫺a inima uネ冩arト, テョn timp ce テョn gテ「ndurile ei despre Vronski se strecura o oarecare stingherealト, deネ冓 el era テョn cel mai テョnalt grad un desトプテ「rネ冓t om de lume. Parcト dトナnuia ceva fals, nu テョn Vronski, mereu foarte simplu ネ冓 drトトuネ, ci テョn ea テョnsトκ冓, pe cテ「nd alトフuri de Levin se simネ嫺a naturalト ネ冓 seninト. テ始 schimb, cテ「nd se gテ「ndea la viitorul ei cu Vronski, i se deschidea テョnainte o perspectivト strトネucitト de fericire. Lテ「ngト Levin テョnsト, viitorul テョi apトビea テョnvトネuit テョn neguri.
Cテ「nd se urcト sト se テョmbrace pentru seratト, Kitty 窶 privindu-se テョn oglindト 窶 テョネ冓 dトヅu seama cu bucurie cト era テョntr-una din zilele ei cele mai bune ネ冓 deplin stトパテ「nト pe propriile sale puteri窶ヲ lucru de care avea de altfel nevoie pentru テョntテ「mplトビile テョn perspectivト. Se simネ嫺a stトパテ「nト pe sine ネ冓 sigurト pe graネ嬖a fireascト a miネ冂トビilor sale.
La ネ兮pte ネ冓 jumトフate, テョndatト dupト ce Kitty coborテョ テョn salon, valetul anunネ崙: 窶朏onstantin Dmitrici Levin窶. Prinネ嫺sa era テョncト テョn odaia ei, iar prinネ孛l nu ieネ冓se. 窶杁rebuia sト fie窶, se gテ「ndi Kitty. Tot sテ「ngele テョi nトプトネi spre inimト. Privindu-se テョn oglindト, ea se sperie de paloarea feネ嫺i sale.
Acum Kitty nu se テョndoia cト Levin venise anume mai devreme ca s-o gトピeascト singurト ネ冓 sト-i cearト mテ「na. ネ亙 pentru prima oarト atest lucru i se arトフト テョntr-o luminト cu totul nouト. Abia acum テョネ冓 dトヅu seama cト ceea, ce urma sト se petreacト n-o privea numai pe dテ「nsa, cト nu era vorba numai de fericirea ネ冓 de dragostea ei, ci ネ冓 de faptul cト peste cテ「teva clipe va trebui sト jigneascト pe un om care-i era drag, ネ冓 sト-l jigneascト cu cruzime窶ヲ ネ亙 de ce? Fiindcト acest om bun ネ冓 drトトuネ o iubeネ冲e, e テョndrトトostit de ca. Dar nu era nimic de fトツut. Aネ兮 trebuia sト fie!
窶曠oamne, tocmai eu trebuie sト-i comunic asta窶 se gテ「ndi Kitty. Dar ce am sト-i spun? Se poate sト-i mトビturisesc cト nu-l iubesc? N-ar fi adevトビat. Atunci, ce sト-i spun? Sト-i destトナnuiesc cト iubesc pe altul? Nu. E cu neputinネ崙窶ヲ Am sト plec, am sト fug.窶
Era lテ「ngト uネ卞 cテ「nd テョi auzi paネ冓i. 窶朦u, asta ar fi necinstit窶ヲ De ce sト-mi fie fricト? N-am fトツut nimic rトブ. Fie ce-o fi! Am sト-i spun adevトビul. De altfel, cテ「nd eネ冲i cu dテ「nsul, nu te simネ嬖 de loc stingherit. Uite-l!窶 テョネ冓 zise ca, vトホテ「ndu-l cト intrト, テョnalt, puternic ネ冓 totodatト sfios, cu ochii vii aネ嬖ntiネ嬖 asupra ei. テ四 privi drept テョn ochi, implorテ「ndu-l parcト sト aibト milト de ea, ネ冓-i テョntinse mテ「na.
— Mi se pare cト am venit prea devreme, テョncepu Levin dupト ce-ネ冓 plimbト privirea prin salonul pustiu. Cテ「nd テョネ冓 dトヅu seama cト i se テョmpliniserト aネ冲eptトビile ネ冓 cト nimeni nu-l テョmpiedicト sト se destトナnuiascト, Konstantin Dmitrici se テョntunecト la faネ崙.
— Ba de loc, rトピpunse Kitty ネ冓 se aネ册zト la masト.
— Asta ネ冓 vroiam, sト te gトピesc singurト, adトブgト Levin fトビト sト se aネ册ze ネ冓 fトビト sト se uite la ea, temテ「ndu-se sト nu-ネ冓 piardト curajul.
— Mama vine numaidecテ「t. S-a obosit mult ieri. Ieri窶ヲ
Vorbea, neネ冲iind singurト ce-i rosteネ冲e gura ネ冓 fトビト sト-ネ冓 ia de la el privirea rugトフoare ネ冓 duioasa. Levin o privi. Kitty roネ冓 ネ冓 tトツu.
— テ枴-am spus cト nu ネ冲iu dacト am venit pentru un timp mai テョndelungat窶ヲ Asta atテ「rnト de dumneata窶ヲ
Kitty テョネ冓 plecト din ce テョn ce mai mult capul, neネ冲iind singurト ce avea sト rトピpundト la cuvintele care aveau sト urmeze.
— Asta atテ「rnト de dumneata, repetト Levin. Vroiam sト spun窶ヲ Vroiam sト spun窶ヲ de aceea am venit窶ヲ ca窶ヲ primeネ冲i sト fii soネ嬖a mea? Rosti Konstantin Dmitrici, neネ冲iind singur ce spune. Dar, simネ嬖nd cト lucrul cel mai grozav fusese spus, se opri ネ冓 se uitト la dテ「nsa.
Kitty rトピufla greu, fトビト sト-l priveascト. Simネ嫺a o テョncテ「ntare nespusト. Sufletul i se umplu de fericire. Nici nu-ネ冓 テョnchipuise cト mトビturisirea dragostei lui va face asuprト-i o impresie atテ「t de puternicト. Dar asta nu ネ嬖nu decテ「t o clipa. テ縞冓 aduse aminte de Vronski. Ridicト spre Levin ochii sトナ senini ネ冓 cinstiネ嬖; vトホテ「ndu-i faネ嫗 deznトヅトニduitト, rトピpunse repede:
— Asta nu se poate窶ヲ te rog sト mト ierネ嬖.
Cテ「t de aproape fusese Kitty de el cu o clipト mai テョnainte ネ冓 cテ「tト テョnsemnトフate avusese テョn viaネ嫗 lui! ネ亙 cテ「t de strトナnト テョi era acum, cテ「t de departe!
— Nici nu se putea altfel, rosti Levin fトビト s-o priveascト.
Se テョnclinト ネ冓 vru sト plece.
XIV.
Dar テョn clipa aceea intrト prinネ嫺sa, care se テョngrozi cテ「nd テョi vトホu singuri, schimbaネ嬖 la faネ崙. Levin o salutト fトビト nici un cuvテ「nt. Kitty tトツea, fトビト sト-ネ冓 ridice privirile. 窶朶lavト Domnului, l-a respins窶, テョネ冓 zise mama. Faネ嫗 i se luminト de zテ「mbetul obiネ冢uit cu care-ネ冓 primea joia musafirii. Luト loc ネ冓 テョncepu sト-l テョntrebe pe Levin despre viaネ嫗 lui de la ネ嫗rト. Levin se aネ册zト, aネ冲eptテ「nd sosirea oaspeネ嬖lor, ca sト poatト pleca neobservat.
Dupト cinci minute, intrト o prietenト a lui Kitty, contesa Nordstone, care se mトビitase iarna trecutト.
Era o femeie uscトκ嬖vト, palidト, bolnトプicioasト, cu o sensibilitate exageratト, cu ochi negri strトネucitori窶ヲ O iubea pe Kitty. ネ亙 iubirea ei, ca de altfel iubirea tuturor femeilor mトビitate pentru fete, se manifesta prin dorinネ嫗 ca Kitty sト se mトビite potrivit idealului sトブ de fericire. De aceea dorea ca ea sト se cトピトフoreascト cu Vronski. La テョnceputul iernii, contesa テョl テョntテ「lnise des la familia ネ歪erbaネ嫐i pe Levin, care nu-i era simpatic. Distracネ嬖a ei preferatト, cテ「nd se vedeau, era sト glumeascト pe socoteala lui.
— テ士i place cテ「nd mト priveネ冲e de sus sau テョネ冓 テョntrerupe discuネ嬖a savantト cu mine, fiindcト mト gトピeネ冲e proastト窶ヲ sau se poartト cu mine condescendent. Grozav テョmi place condescendenネ嫗 lui! Sunt テョncテ「ntatト cト nu mト poate suferi, spunea contesa despre Levin.
Avea dreptate, fiindcト Levin テョntr-adevトビ n-o putea suferi. O dispreネ孛ia tocmai pentru テョnsuネ冓rile cu care se mテ「ndrea ea, adicト: sensibilitatea bolnトプicioasト, rafinamentul, dispreネ孛l ネ冓 indiferenネ嫗 faネ崙 de lucrurile pe care le socotea ea grosolane ネ冓 comune.
テ始tre contesa Nordstone ネ冓 Levin se stabiliserト acele relaネ嬖i destul de frecvente テョn societate, cテ「nd douト persoane, deネ冓 rトノテ「n テョn raporturi aparente de prietenie, se dispreネ孛iesc atテ「t de mult una pe alta, テョncテ「t nici nu se pot lua テョn serios ネ冓 nici nu se pot simネ嬖 jignite una de cealaltト.
Contesa Nordstone tトットビテョ numaidecテ「t asupra lui Levin.
— A! Konstantin Dmitrici! Iar ai sosit テョn Babilonul nostru desfrテ「nat, zise ea ネ冓-i テョntinse o mテ「nト micuネ崙 ネ冓 galbenト, amintindu-i vorbele rostite de dテ「nsul la テョnceputul iernii, cテ「nd Levin spusese cト Moscova e un adevトビat Babilon. Ce s-a テョntテ「mplat? S-a テョndreptat Babilonul, ori te-ai stricat dumneata? Adトブgト contesa ironic, uitテ「ndu-se peste umトビ la Kitty.
— Sunt foarte mトトulit, contesト, cト mi-aネ嬖 reネ嬖nut cuvintele, rトピpunse Levin, care izbuti sト-ネ冓 recapete stトパテ「nirea de sine ネ冓 sト-ネ冓 reia de テョndatト obiネ冢uita atitudine zeflemitoare faネ崙 de contesa Nordstone. テ士i テョnchipui cト au avut un efect puternic asupra dumneavoastrト.
— Cum sト nu? Notez totul. Dar tu, Kitty, iar ai patinat?
ネ亙 contesa intrト テョn vorbト cu Kitty. Oricテ「t de greu ar fi fost pentru Levin sト se retragト acum, i-ar fi venit totuネ冓 mai uネ冩r s-o facト decテ「t sト rトノテ「nト acolo toatト seara ネ冓 s-o vadト pe Kitty cum テョl urmトビeネ冲e din ochi pe furiネ, ferindu-se totodatト sト-i テョntテ「lneascト privirea. Vru sト se ridice; dar prinネ嫺sa, observテ「nd cト tace, テョncepu sト-i vorbeascト:
— Ai venit pentru mai mult timp la Moscova? Mi se pare cト te ocupi de zemstvト, aネ兮 cト nu poネ嬖 lipsi mult.
— Nu, prinネ嫺sト, nu mト mai ocup de zemstvト. Am venit pentru cテ「teva zile.
窶朶e petrece ceva cu el, se gテ「ndi contesa Nordstone, privindu-i cu luare-aminte faネ嫗 severト ネ冓 gravト. Ce-o fi avテ「nd de nu filosofeazト? Dar am sト-l stテ「rnesc eu la vorbト. Grozav テョmi place sト-l fac ridicol faネ崙 de Kitty, ネ冓 n-am sト mト las.窶
— Konstantin Dmitrici, テョncepu ea, lトノureネ冲e-mi, te rog, un lucru窶ヲ dumneata, care ネ冲ii toate窶ヲ La noi, テョntr-un sat din ネ嬖nutul Kaluga, toネ嬖 mujicii ネ冓 toate femeile au bトブt tot ce-au avut ネ冓 acum nu ne mai dau nici un ban. Ce-o fi テョnsemnテ「nd asta? Rトピpunde dumneata, care nu scapi nici un prilej de a-i lトブda pe mujici.
テ始 clipa aceea mai intrト テョncト o doamnト テョn salon. Levin se ridicト.
— Iertaネ嬖-mト, contesト, dar nu cunosc de loc situaネ嬖a ネ冓 nu vト pot spune nimic, rトピpunse el ネ冓-ネ冓 テョntoarse capul spre un militar care intra テョn urma doamnei.
窶杁rebuie sト fie Vronski窶, se gテ「ndi Levin ネ冓, ca sト se convingト, se uitト la Kitty. Ea テョl ネ冓 vトホuse pe Vronski ネ冓 テョネ冓 テョndreptase privirea spre Levin. ネ亙 numai din privirea asta a ochilor ei luminaネ嬖 fトビト voie, Konstantin Dmitrici テョnネ嫺lese cト ea テョl iubeネ冲e pe omul acesta. テ始ネ嫺lese tot atテ「t de limpede ca ネ冓 cum i-ar fi spus-o ea. Dar ce fel de om era?
Acum, vrテ「nd-nevrテ「nd, Levin nu mai putea sa nu rトノテ「nト. Trebuia sト afle ce fel de om era acela pe care-l iubea Kitty.
Sunt oameni care, テョntテ「lnind un rival fericit, sunt gata sト-i nege pe loc orice calitate ネ冓 sト nu vadト テョntrテ「nsul decテ「t cusururi; dar sunt ネ冓 oameni care, dimpotrivト, doresc sト descopere テョn rivalul fericit tocmai calitトκ嬖le prin care i-a テョnvins ネ冓 numai pe acestea le cautト cu o dureroasト strテ「ngere de inimト. Levin fトツea parte din ultima categorie. Nu-i fu greu sト descopere テョn Vronski calitトκ嬖le care-l fトツeau atテ「t de atrトトトフor, cトツi sトビeau テョn ochi de la prima vedere. Vronski era brun, de staturト mijlocie, bine fトツut, frumos, cu o expresie a feネ嫺i calma, hotトビテ「tト ネ冓 binevoitoare. Totul テョn fiinネ嫗 lui, de la pトビul negru, tトナat scurt ネ冓 de la bトビbia proaspトフ rasト, pテ「nト la uniforma nouト, de croialト bunト, era simplu ネ冓 totodatト distins. Dupト ce lトピト sト treacト テョnainte o doamnト care tocmai intrase, Vronski se テョndreptト テョntテ「i spre prinネ嫺sト, apoi spre Kitty.
Cテ「nd Vronski se apropie de Kitty, ochii lui frumoネ冓 strトネucirト cu o deosebitト duioネ冓e. テ司 テョntinse mテ「na micト, cam latト, テョnclinテ「ndu-se respectuos ネ冓 elegant テョnaintea ei, cu un zテ「mbet uネ冩r de fericire ネ冓 de stトパテ「nit triumf. Cel puネ嬖n aネ兮 i se pトビu lui Levin.
Dupト ce dトヅu bunト ziua tuturor ネ冓 rosti cテ「teva cuvinte, Vronski se aネ册zト fトビト sト fi aruncat o privire cトフre Levin, care nu-ネ冓 lua ochii de la dテ「nsul.
— Vト rog, faceネ嬖 cunoネ冲inネ崙, zise prinネ嫺sa arトフテ「nd spre Levin. Konstantin Dmitrici Levin 窶 contele Alexei Kirillovici Vronski.
Vronski se ridicト ネ冓, uitテ「ndu-se prietenos la Levin, テョi strテ「nse mテ「na.
— Mi se pare cト iarna asta era vorba sト iau masa cu dumneavoastrト, spuse Vronski zテ「mbind simplu ネ冓 deschis, dar aネ嬖 plecat pe neaネ冲eptate la ネ嫗rト.
— Konstantin Dmitrici ne dispreネ孛ieネ冲e ネ冓 ne urトκ冲e pe noi, citadinii ネ冓 oraネ冰l, interveni contesa Nordstone.
— Se vede cト vorbele mele au avut un efect puternic asupra dumneavoastrト, dacト le-aネ嬖 reネ嬖nut atテ「t de bine, zise Levin ネ冓 roネ冓, amintindu-ネ冓 cト mai rostise fraza asta cu puネ嬖n テョnainte.
Vronski aruncト o privire spre Levin, apoi spre contesa Nordstone ネ冓 zテ「mbi.
— Staネ嬖 tot timpul la ネ嫗rト? テ四 テョntrebト Vronski. テ士i テョnchipui cト iarna vト e urテ「t.
— De loc; dacト eネ冲i ocupat, nu ネ嬖-e urテ「t nici cテ「nd eネ冲i singur, rトピpunse tトナos Levin.
— Mie テョmi place la ネ嫗rト, adトブgト Vronski, prefトツテ「ndu-se cト nu bagト de seamト tonul lui Levin.
— Cred テョnsト, conte, cト n-ai accepta sト locuieネ冲i mereu la ネ嫗rト, テョi spuse contesa Nordstone.
— Nu ネ冲iu. N-am テョncercat sト stau mult timp. Am avut o datト un sentiment ciudat, urmト Vronski. Niciodatト nu mi-a fost aネ兮 de dor de viaネ嫗 la ネ嫗rト, de satul rusesc, cu opinci ネ冓 cu mujici, ca テョn iarna cテ「nd am fost cu mama la Nisa. ネtiネ嬖 cト Nisa e un oraネ destul de plictisitor. De altfel, nici chiar Neapole sau Sorrento nu-ネ嬖 plac decテ「t pentru scurtト vreme. De-abia acolo テョネ嬖 aduci aminte de pitorescul Rusiei, de satul rusesc. Sunt parcト窶ヲ
Vronski vorbea mai mult cu Kitty ネ冓 cu Levin, plimbテ「ndu-ネ冓 de la unul la altul privirea liniネ冲itト ネ冓 prietenoasト. Spunea tot ce-i trecea prin minte.
Observテ「nd cト contesa Nordstone dorea sト spunト ceva, el se opri fトビト sト sfテ「rネ册ascト vorba テョnceputト. Rトノase tトツut, ascultテ「nd-o cu luare-aminte.
Convorbirea nu se テョntrerupse nici o clipト. Bトフrテ「na prinネ嫺sト pトピtra totdeauna テョn rezervト, pentru cazul cテ「nd se epuizau subiectele de conversaネ嬖e, douト tunuri grele: テョnvトκ崙ノテ「ntul clasic ネ冓 cel real, precum ネ冓 serviciul militar obligatoriu; dar de data aceasta nu i se dトヅu prilejul sト le punト テョn funcネ嬖une, iar contesa Nordstone n-avu cテ「nd sト-l necトニeascト pe Levin.
Konstantin Dmitrici vroia sト ia parte la conversaネ嬖a generalト, dar nu putea spunテ「ndu-ネ冓 mereu: 窶暸cuma-i momentul sト plec窶. Nu pleca, テョnsト, aネ冲eptテ「nd parcト ceva.
Conversaネ嬖a trecu la mesele de spiritism ネ冓 la spirite. Contesa Nordstone, care credea テョn spiritism, テョncepu sト povesteascト minunile vトホute de ea.
— Contesト, primiネ嬖-mト ネ冓 pe mine, pentru numele lui Dumnezeu! N-am asistat niciodatト la ceva extraordinar, cu toatト dorinネ嫗 mea, zise Vronski zテ「mbind.
— Bine, sテ「mbトフa viitoare, rトピpunse contesa Nordstone. Dar dumneata, Konstantin Dmitrici, crezi? テ四 テョntrebト ea pe Levin.
— De ce mト mai テョntrebaネ嬖? Doar ネ冲iネ嬖 ce-am sト rトピpund.
— Vreau sト aud pトビerea dumitale.
— Dupト pトビerea mea, zise Levin, aceste mese care se テョnvテ「rtesc aratト cト aネ兮-zisa societate cultト nu e mai presus de oamenii de la ネ嫗rト. Ei cred テョn deochi, farmece ネ冓 solomonii, iar noi窶ヲ
— Vrei sト spui cト dumneata nu crezi?
— Nu pot sト cred, contesト.
— Dar dacト am vトホut cu ochii mei?
— ネ亙 femeile de la ネ嫗rト spun cト au vトホut strigoi cu ochii lor.
— Va sト zicト socoネ嬖 cト mint?
Contesa rテ「se silit.
— Nu, Maネ兮. Konstantin Dmitrici spune cト nu poate crede, interveni Kitty, roネ冓nd pentru Levin, care-ネ冓 dトヅu seama; ネ冓, enervテ「ndu-se ネ冓 mai mult, vru sト rトピpundト.
Dar Vronski veni cu zテ「mbetul lui vesel テョn ajutorul conversaネ嬖ei care ameninネ嫗 sト devinト neplトツutト.
— Nu admiteネ嬖 nici o posibilitate? テ四 テョntrebト Vronski. De ce? Admitem existenネ嫗 electricitトκ嬖i, pe care n-o cunoaネ冲em. Atunci de ce n-ar exista o forネ崙 nouト, pe care n-o cunoaネ冲em テョncト, ネ冓 care窶ヲ
— Cテ「nd s-a descoperit electricitatea, テョl テョntrerupse repede Levin, s-a aflat numai fenomenul. Nu i se cunoネ冲eau nici cauza, nici efectul. Au trecut veacuri pテ「nト cテ「nd oamenii s-au gテ「ndit la aplicaネ嬖ile ei. Spiritiネ冲ii, dimpotrivト, au テョnceput prin aceea cト mesele le scriu ネ冓 cト duhurile vin la ei, ネ冓 numai dupト aceea s-au apucat sa spunト cト-i vorba de o forネ崙 necunoscutト.
Vronski テョl asculta pe Levin cu luare-aminte, cum asculta テョntotdeauna, vトヅit interesat de spusele lui.
— Da, dar spiritiネ冲ii adaugト: noi nu ネ冲im テョncト ce forネ崙 e asta, dar ea existト ネ冓 se aratト テョn anumite condiネ嬖uni. E treaba savanネ嬖lor sト descopere ce este forネ嫗 asta. Nu! Nu ネ冲iu de ce n-ar fi aceasta o nouト forネ崙, dacト ea窶ヲ
— Pentru cト, テョl テョntrerupse Levin, テョn cazul electricitトκ嬖i, ori de cテ「te ori freci chihlimbarul de lテ「nト se produce un anumit fenomen. Aici, テョnsト, lucrurile nu se produc テョn mod constant, prin urmare nu e un fenomen natural.
Simネ嬖nd probabil cト discuネ嬖a luase un caracter prea grav pentru un salon, Vronski nu mai obiectト nimic, ci 窶 cu intenネ嬖a de a schimba vorba 窶 zテ「mbi vesel ネ冓 se テョntoarse spre doamne.
— Sト テョncercトノ acum, contesト, adトブgト Vronski.
Dar Levin vroia sト-ネ冓 spunト gテ「ndul pテ「nト la capトフ.
— Cred cト aceastト テョncercare a spiritiネ冲ilor de a-ネ冓 explica minunile printr-o forネ崙 nouト, urmト el, este lucrul cel mai neizbutit. Ei vorbesc de-a dreptul despre o forネ崙 spiritualト ネ冓 vor s-o supunト unor experienネ嫺 materiale.
Toatト lumea aネ冲epta ca Levin sト isprトプeascト. El テョネ冓 dトヅu seama.
— Cred cト dumneata ai fi un medium excelent, zise contesa Nordstone. Eネ冲i un entuziast.
Levin deschise gura, vru sト adauge ceva, dar roネ冓 ネ冓 nu mai spuse nimic.
— Vト rog sト テョncercトノ mesele, propuse Vronski. Prinネ嫺sト, ne daネ嬖 voie?
Vronski se ridicト ネ冓 テョncepu sト caute cu ochii o mトピuネ崙.
Kitty porni dupト o masト ネ冓, trecテ「nd prin faネ嫗 lui Levin, テョi テョntテ「lni privirea. テ四 compトフimea din toatト inima, dar mai ales pentru nefericirea pe care ea テョnsトκ冓 i-o pricinuise. 窶曠acト poネ嬖 sト mト ierネ嬖, iartト-mト, spunea privirea ei, sunt aネ兮 de fericitト!窶 窶朷ト urトピc pe toネ嬖, ネ冓 pe dumneata, ネ冓 pe mine テョnsumi窶, rトピpundea privirea lui; ネ冓 Levin puse mテ「na pe pトネトビie. Dar nu-i fu dat sト poatト pleca. Tocmai cテ「nd se pregトフeau toネ嬖 sト se aネ册ze テョn jurul mesei, iar Levin era gata de plecare, intrト bトフrテ「nul prinネ, care, dupト ce salutト doamnele, se テョndreptト spre Levin.
— A! テ始cepu el bucuros. Ai venit de mult? Nici nu ネ冲iam cト eネ冲i aici. テ士i pare foarte bine cト ai venit.
Bトフrテ「nul prinネ テョl tutuia uneori pe Levin, iar alteori テョi spunea dumneata. Acum テョl テョmbrトκ嬖ネ兮 ネ冓, stテ「nd de vorbト cu el, nu-l luト テョn seamト pe Vronski, care se ridicase ネ冓 aネ冲epta テョn liniネ冲e ca prinネ孛l sト-i spunト ネ冓 lui un cuvテ「nt.
Kitty simネ嬖 cト, dupト cele テョntテ「mplate, Levin rトッda cu greu amabilitatea bトフrテ「nului prinネ. Mai vトホu de asemenea rトツeala cu care tatトネ sトブ rトピpunse テョn cele din urmト la salutul lui Vronski ネ冓 felul テョn care acesta se uita la prinネ cu o prietenoasト nedumerire, cトブtテ「nd sト テョnネ嫺leagト ネ冓 totuネ冓 neテョnネ嫺legテ「nd cum putea sト aibト cineva o atitudine duネ冦トハoasト faネ崙 de dテ「nsul. Kitty roネ冓.
— Prinネ孛le, lasト-ni-l pe Konstantin Dmitrici, zise contesa Nordstone. Vrem sト facem o experienネ崙.
— Ce experienネ崙? Sト テョnvテ「rtiネ嬖 mesele? Vト rog sト mト iertaネ嬖, doamnelor ネ冓 domnilor; dar dupト mine e mai distractiv jocul cu inelul, rトピpunse bトフrテ「nul prinネ ネ冓 se uitト la Vronski, bトハuind cト el dトヅuse aceastト idee. Jocul cu inelul are cel puネ嬖n oarecare sens.
Vronski se uitト mirat la prinネ, cu o privire fixト; apoi, abia zテ「mbind, テョncepu テョndatト sト vorbeascト cu contesa Nordstone despre un mare bal, care trebuia sト aibト loc peste o sトパtトノテ「nト.
— Sper ca vii ネ冓 dumneata?! O テョntrebト Vronski pe Kitty.
De テョndatト ce bトフrテ「nul prinネ se テョntoarse テョn altト parte, Levin ieネ冓 neobservat. Ultima impresie pトピtratト de el din seara aceea era faネ嫗 zテ「mbitoare, fericitト a lui Kitty, care rトピpundea ceva la テョntrebarea lui Vronski テョn legトフurト cu balul.
XV.
Dupト ce se isprトプi serata, Kitty povesti mamei sale convorbirea avutト cu Levin ネ冓, cu toate cト-i era milト de dテ「nsul, se bucura la gテ「ndul cト fusese cerutト テョn cトピトフorie. N-avea nici o テョndoialト cト se purtase aネ兮 cum se cuvenea. テ始 pat テョnsト, Kitty nu putu sト adoarmト mult timp. O imagine o urmトビea necontenit: chipul lui Levin cu sprテ「ncenele テョncruntate, pe sub care ochii sトナ buni priveau trist, posomorテ「t, テョn timp ce-l asculta pe tatトネ sトブ ネ冓 se uita cテ「nd la ea, cテ「nd la Vronski. ネ亙-i era atテ「t de milト de el, テョncテ「t o podidirト lacrimile. Se gテ「ndi テョnsト テョndatト la acela pentru care-l jertfise, ネ冓-i veni numaidecテ「t テョn minte faネ嫗 lui bトビbトフeascト, energicト, テョネ冓 aminti de calmul plin de nobleネ嫺 al lui Vronski ネ冓 de bunトフatea sa faネ崙 de toネ嬖 cei din jur. テ縞冓 aduse aminte cum o iubea acela care-i era atテ「t de drag窶ヲ inima i se umplu iarトκ冓 de bucurie ネ冓-ネ冓 culcト obrazul pe pernト cu un zテ「mbet de fericire pe buze. 窶霸トツat, テョmi pare rトブ, dar ce sト fac? N-am nici o vinト!窶 テョネ冓 zise Kitty. O voce lトブntricト テョi spunea テョnsト cu totul altceva. Nu ネ冲ia de ce trebuia sト se cトナascト: pentru cト-l atrトピese sau pentru sト-l respinsese pe Levin? Fericirea テョi era otrトプitト de テョndoieli. 窶曠oamne, miluieネ冲e-ne, Doamne, miluieネ冲e-ne, Doamne, miluieネ冲e-ne!窶 テョngテ「nト ea pテ「nト adormi.
テ始tre timp, jos, テョn micul birou al prinネ孛lui se petrecea テョntre pトビinネ嬖, din pricina fetei favorite, una din scenele care se repetau atテ「t de des.
— Ce e? Uite ce e! strigト prinネ孛l dテ「nd din mテ「ini ネ冓 strテ「ngテ「ndu-ネ冓 brusc halatul cトパtuネ冓t cu blanト de veveriネ崙. Asta e: n-ai mテ「ndrie, nici demnitate. Faci fata de rテ「s ネ冓 o nenoroceネ冲i cu peネ嬖tul トピta ticトネos ネ冓 prostesc.
— Dar ce-am fトツut, pentru numele lui Dumnezeu! rトピpunse prinネ嫺sa, gata sト izbucneascト テョn plテ「ns.
Mulネ孛mitト ネ冓 fericitト dupト convorbirea cu fiicト-sa, prinネ嫺sa venise ca de obicei la bトビbatul ei sト-i ureze noapte bunト ネ冓, deネ冓 n-avusese de gテ「nd sト-i vorbeascト despre propunerea lui Levin ネ冓 despre refuzul lui Kitty, fトツuse totuネ冓 soネ孛lui o aluzie cト lucrurile cu Vronski テョi pトビeau ca ネ冓 テョmplinite, totul urmテ「nd a fi テョncheiat de テョndatト ce va sosi mama lui. Auzind vorbele acestea, prinネ孛l sトビi ca ars ネ冓 テョncepu sト rosteascト pe un ton ridicat cuvinte grele:
— Ce-ai fトツut? Uite ce: mai テョntテ「i ademeneネ冲i un mire窶ヲ テョntreaga Moscovト are sト vorbeascト, ネ冓 pe bunト dreptate. Dacト organizezi serate, atunci invitト pe toatト lumea, nu numai pe mirii anume aleネ冓. Pofteネ冲e pe toネ嬖 filfizonii トκ冲ia (aネ兮 テョi numea prinネ孛l pe tinerii din societatea moscovitト), angajeazト un pianist ネ冓 lasト-i sト danseze. Dar sa nu-mi faci ca azi: chemi mirii pentru codoネ冤テ「c. Mi-a fost scテ「rbト, da, scテ「rbト, de ce-am vトホut. Dar dumneata ネ嬖-ai ajuns scopul ネ冓 ai sucit capul fetiネ冂anei. Levin e un om de o mie de ori mai bun. Celトネalt e un filfizon din Petersburg, din aceia croiネ嬖 テョn serie, pe acelaネ冓 calapod 窶 nu fac douト parale! Chiar dacト ar fi prinネ de sテ「nge, fata mea n-are nevoie de dテ「nsul.
— Dar ce-am fトツut?
— Ai窶ヲ テョncepu mテ「nios prinネ孛l.
— ネtiu eu cト dacト te-aネ asculta pe tine, テョl テョntrerupse prinネ嫺sa, nu ne-am mトビita fata niciodatト. Dacト-i aネ兮, mai bine am pleca la ネ嫗rト.
— Chiar cト ar fi mai bine sト plecトノ.
— Dar stai puネ嬖n. Crezi cト umblu dupト el? De loc! E un bトナat foarte bun窶ヲ s-a テョndrトトostit de Kitty ネ冓 mi se pare cト ネ冓 ea窶ヲ
— Da, ネ嬖 se pare! Dar dacト fata se テョndrトトosteネ冲e de-a binelea ネ冓 lui テョi arde de テョnsurトフoare ca ネ冓 mie? Ah, sト nu-l mai vトヅ テョn ochi! 窶暸h, spiritism, ah. Nisa窶ヲ ah, la bal!窶昶ヲ ネ亙 prinネ孛l, imitテ「ndu-ネ冓, chipurile, soネ嬖a, fトツea cテ「te o reverenネ崙 la fiecare cuvテ「nt. Dar dacト, sト zicem, am nenoroci-o pe Katenka, dacト テョntr-adevトビ l-ar lua テョn serios窶ヲ
— Ce te face sト crezi asta?
— Nu cred, ネ冲iu. De aceea avem noi bトビbaネ嬖i ochi, ネ冓 nu femeile. Vトヅ un bトビbat care are intenネ嬖i serioase, トピta-i Levin. ネ亙 mai vトヅ un sticlete, ca uネ冰raticul acela テョmpopoネ孃nat, care nu cautト decテ「t distracネ嬖i.
— テ枴e, dacト-ネ嬖 intrト ceva テョn cap窶ヲ
— Ai sト-ネ嬖 aduci aminte de vorbele mele, dar prea tテ「rziu, cum s-a テョntテ「mplat ネ冓 cu Daネ册nka.
— Bine, bine, sト nu mai vorbim de asta, テョl opri prinネ嫺sa, amintindu-ネ冓 de nefericita Dolly.
— Foarte bine, noapte bunト!
Dupト ce se binecuvテ「ntarト reciproc ネ冓 dupト ce se sトビutarト, soネ嬖i se despトビネ嬖rト, simネ嬖nd テョnsト cト fiecare rトノトピese cu pトビerile sale.
La テョnceput, prinネ嫺sa avea o nestrトノutatト convingere cト テョn seara aceea se hotトビテ「se soarta lui Kitty, neテョndoindu-se de loc de intenネ嬖ile lui Vronski. Dar cuvintele soネ孛lui o tulburarト adテ「nc. Cテ「nd se テョntoarse テョn odaia ei, prinネ嫺sa 窶 テョntocmai ca ネ冓 Kitty 窶 repetト de cテ「teva ori テョn gテ「nd, テョngrozitト de viitorul necunoscut: 窶曠oamne, miluieネ冲e-ne, Doamne, miluieネ冲e-ne, Doamne, miluieネ冲e-ne!窶
XVI.
Vronski nu cunoscuse niciodatト viaネ嫗 de familie. Mama sa fusese テョn tinereネ嫺 vestitト テョn societate pentru frumuseネ嫺a ネ冓 farmecul ei ネ冓 avusese テョn timpul cトピトフoriei, ネ冓 mai ales dupト aceea, multe aventuri, cunoscute de toatト lumea. El aproape cト nu-ネ冓 aducea aminte de tatトネ sトブ. Fusese crescut テョn Corpul pajilor12.
Ieネ冓nd din ネ冂oalト, foarte tテ「nトビ ネ冓 strトネucit ofiネ嫺r, Vronski intrase de la テョnceput テョn cercul unor militari bogaネ嬖 din Petersburg. Deネ冓 frecventa uneori テョnalta societate a capitalei, toate aventurile sale amoroase se petreceau テョn afara acestei lumi.
La Moscova, pentru テョntテ「ia oarト, dupト viaネ嫗 luxoasト dar falsト de la Petersburg, Vronski simネ嬖 farmecul apropierii de o fatト de societate, drトトuネ崙 ネ冓 nevinovatト, care se テョndrトトostise de dテ「nsul. Nici prin gテ「nd nu-i trecea cト s-ar putea strecura ceva rトブ テョn relaネ嬖ile lui cu Kitty. Dansa la baluri mai mult cu ea. O vizita acasト. Vorbea cu dテ「nsa ceea ce se vorbeネ冲e de obicei テョn societate, adicト fel de fel de fleacuri窶ヲ dar fleacuri cトビora el le dトヅea, fトビト voie, un テョnネ嫺les deosebit pentru ea. Deネ冓 nu-i spusese nimic ce n-ar fi putut fi rostit faネ崙 de toatト lumea, Vronski simネ嫺a cト fata se ataネ兮 tot mai mult de el. ネ亙 cu cテ「t simネ嫺a mai bine acest lucru, cu atテ「t plトツerea lui era mai mare, iar sentimentul sトブ pentru dテ「nsa era mai duios. El nu ネ冲ia cト felul de a se purta faネ崙 de Kitty avea un nume 窶 ademenire de fete, fトビト intenネ嬖e de cトピトフorie 窶 ネ冓 cト aceastト ademenire este una din faptele cele mai urテ「te, obiネ冢uite テョn cercul tinerilor strトネuciネ嬖 ca dテ「nsul. I se pトビea cト el, cel dintテ「i, descoperise plトツerea aceasta ネ冓 era テョncテ「ntat de descoperirea lui.
Dacト ar fi putut auzi discuネ嬖a dintre pトビinネ嬖i lui Kitty テョn seara aceea, dacト ar fi fost テョn stare sト judece lucrurile din punctul de vedere al familiei ネ冓 ar fi aflat cト Kitty ar fi nenorocitト dacト nu s-ar テョnsura cu ea, el ar fi rトノas uimit ネ冓 nu i-ar fi venit sト creadト. Nu-ネ冓 putea de loc テョnchipui cト ceea ce-i fトツea o mare ネ冓 deosebitト plトツere, atテ「t lui cテ「t ネ冓 mai cu seamト ei, ar putea fi ceva rトブ. Cu atテ「t mai puネ嬖n テョi trecea prin minte cト trebuie sト se テョnsoare.
Niciodatト nu se gテ「ndise serios la posibilitatea unei cトピトフorii. Nu numai cト nu-i plトツea viaネ嫗 de familie, dar 窶 dupト pトビerea generalト a cercului de burlaci テョn care trトナa 窶 familia, ネ冓 mai ales soネ孛l, i se pトビea ceva strトナn, ostil ネ冓, テョn primul rテ「nd, ridicol.
Deネ冓 nici nu bトハuia ce vorbiserト pトビinネ嬖i fetei, Vronski simネ嬖, plecテ「nd atunci, seara, de la familia ネ歪erbaネ嫐i, cト tainica legトフurト sufleteascト dintre dテ「nsul ネ冓 Kitty se adテ「ncise テョn seara aceea atテ「t de mult, テョncテ「t trebuia neapトビat sト ia o hotトビテ「re. Dar ce anume trebuia sト hotトビascト, asta nu-l mai tトナa capul.
窶杁ocmai トピta e farmecul, テョネ冓 zise el, plecテ「nd de la familia ネ歪erbaネ嫐i stトパテ「nit de un sentiment plトツut de puritate ネ冓 de prospeネ嬖me, datoritト テョn parte ネ冓 faptului cト nu fumase toatト seara, ネ冓 cuprins totodatト de un nou sentiment de duioネ冓e, nトピcut din dragostea sa pentru dテ「nsul. Tocmai aici e farmecul, cト n-am spus nimic 窶 nici eu, nici ea, dar ne-am テョnネ嫺les atテ「t de bine unul cu altul テョn convorbirea tainicト a privirilor ネ冓 a intonaネ嬖ilor, テョncテ「t astトホi mi-a mトビturisit mai lトノurit decテ「t oricテ「nd cト mト iubeネ冲e. ネ亙 ce drトトuネ, ce simplu ネ冓, mai ales, cu cテ「tト テョncredere! Eu テョnsumi mト simt mai bun ネ冓 mai curat! Simt cト am inimト ネ冓 ceva bun テョn mine. Ochii aceia frumoネ冓, テョndrトトostiネ嬖! Cテ「nd mi-a spus: Foarte mult窶ヲ Ei ネ冓? Nu face nimic. Sunt bucuros; e bucuroasト ネ冓 ea.窶 ネ亙 Vronski テョncepu sト se gテ「ndeascト unde sト se mai ducト テョn seara aceea.
Trecu テョn revistト locurile unde s-ar fi putut duce. 窶朖a club? O partidト de bezig? Un pahar de ネ兮mpanie bトブt cu Ignatov? Nu, nu mト duc. La Chテ「teau des fleurs テョl gトピesc pe Oblonski; acolo sunt cuplete, cancan窶ヲ Nu, m-am sトフurat. Tocmai de asta mi-e dragト familia ネ歪erbaネ嫐i 窶 mト face mai bun. Mai bine hai acasト.窶
Vronski porni de-a dreptul spre camera lui de la 窶曠ussot窶, porunci sト i se serveascト masa, se dezbrトツト ネ冓, cum puse capul pe pernト, se cufundト ca de obicei テョntr-un somn adテ「nc ネ冓 liniネ冲it.
XVII.
A doua zi, la unsprezece dimineaネ嫗, Vronski plecト la garト sト-ネ冓 テョntテ「mpine mama, care urma sト soseascト cu trenul de Petersburg. Pe prima treaptト a scトビii mari de la garト, se テョntテ「lni cu Oblonski. Acesta テョネ冓 aネ冲epta sora, care trebuia sト vinト cu acelaネ冓 tren.
— Ah! Excelenネ崙! Strigト Oblonski. Pe cine aネ冲epネ嬖?
— Pe mama, rトピpunse Vronski, zテ「mbind ca toatト lumea care se テョntテ「lnea cu Oblonski. テ司 strテ「nse mテ「na ネ冓 amテ「ndoi urcarト テョmpreunト scara. Vine azi de la Petersburg.
— Te-am aネ冲eptat pテ「nト la douト. Unde te-ai dus de la ネ歪erbaネ嫐i?
— Acasト, zise Vronski. Trebuie sト recunosc窶ヲ eram aネ兮 de bine dispus ieri dupト plecarea de la ネ歪erbaネ嫐i, テョncテ「t n-am mai avut chef sト mト duc nicトナeri.
— Caii nトビトプaネ冓, pursテ「nge, テョi cunosc dupト dangale, iar pe-ndrトトostitul tテ「nトビ, dupト ochii dumisale窶, declamト Stepan Arkadici, exact cum recitase テョn ajun lui Levin.
Vronski zテ「mbi, ca ネ冓 cum n-ar fi tトトトヅuit, dar schimbト numaidecテ「t vorba.
— Dar tu pe cine aネ冲epネ嬖? テ四 テョntrebト Vronski.
— Eu? O femeie frumoasト.
— Aネ兮a!
— Honni soit qui mal y pense!13 Pe sora mea, Anna.
— A, pe doamna Karenina? Zise Vronski.
— O cunoネ冲i?
— Mi se pare ca da. Adicト nu窶ヲ la drept vorbind, nu-mi mai aduc aminte, rトピpunse distrat Vronski, cトビuia numele Karenin テョi evocト o persoana afectata ネ冓 plictisitoare.
— Dar pe Alexei Alexandrovici, celebrul meu cumnat, probabil cト-l cunoネ冲i. Toatト lumea テョl ネ冲ie.
— テ四 cunosc dupト reputaネ嬖e ネ冓 din vedere. ネtiu cト e un om inteligent, テョnvトκ嫗t ネ冓, pare-mi-se, religios窶ヲ Dar, ネ冲ii, eu nu pot sト judec, not テョn my line14, テョncheie Vronski.
— Da, e un om extraordinar窶ヲ puネ嬖n cam conservator, dar e foarte cumsecade, spuse Stepan Arkadici, foarte cumsecade.
— Cu atテ「t mai bine pentru dテ「nsul, zise Vronski zテ「mbind. Ah, aici erai? Spuse el unui lacheu テョnalt ネ冓 bトフrテ「n, slujitorul mamei sale, care stトフea lテ「ngト uネ卞. Intrト!
テ始 ultimul timp, Vronski simネ嫺a o deosebitト simpatie pentru Oblonski, nu numai din pricina farmecului acestuia, recunoscut de toatト lumea, ci ネ冓 fiindcト Stepan Arkadici era テョnrudit de aproape cu Kitty.
— Ei, ce zici? Organizトノ duminicト un supeu テョn cinstea stelei noastre? テ四 テョntrebト Vronski ネ冓-l luト, zテ「mbind, de braネ.
— Negreネ冓t. Eu fac lista de subscripネ嬖e. Ah, l-ai cunoscut asearト pe prietenul meu Levin? テ四 テョntrebト Stepan Arkadici.
— Cum sト nu! Dar a plecat repede.
— E un bトナat simpatic, urmト Oblonski. Nu-i aネ兮?
— Nu ネ冲iu, rトピpunse Vronski. Oare de ce toネ嬖 moscoviネ嬖i窶ヲ afarト, bineテョnネ嫺les de acela cu care vorbesc, adトブgト el glumeネ, au ceva tトナos テョn fire? Sunt veネ冢ic puネ冓 pe ceartト, se supトビト uネ冩r ネ冓 parcト vor sト dea lecネ嬖i.
— Ai dreptate, aネ兮-i窶ヲ zise Stepan Arkadici rテ「zテ「nd cu poftト.
— Vine curテ「nd trenul? テ始trebト Vronski pe un slujbaネ de la Cトナle ferate.
— Soseネ冲e acum, rトピpunse slujbaネ冰l.
Apropierea trenului se simネ嫺a, din ce テョn ce mai mult, dupト forfota pregトフirilor din staネ嬖e, fuga de ici-colo a hamalilor, apariネ嬖a jandarmilor ネ冓 a slujbaネ冓lor, ca ネ冓 dupト sosirea celor ce aネ冲eptau pe cineva. Prin ceaネ嫗 geroasト se zトビeau muncitori テョn scurte テョmblトハite ネ冓 cu pテ「slari mari, trecテ「nd peste ネ冓nele care se テョntretトナaネ嬖, テョn depトビtare, pe linii, se auzea ネ冰ieratul locomotivei ネ冓 cutremurarea pricinuitト de acea greutate masivト care se apropia.
— Nu, urmト Stepan Arkadici, care vroia neapトビat sト-i povesteascト lui Vronski despre intenネ嬖ile lui Levin cu privire la Kitty. Nu, nu l-ai apreciat just pe Levin al meu. E un om foarte nervos ネ冓 uneori chiar urテ「cios. テ始 schimb, alteori e foarte drトトuネ. E o fire deschisト, cinstitト. Are o inimト de aur. Ieri テョnsト a avut anumite motive, urmト el cu un zテ「mbet plin de テョnネ嫺les, uitテ「nd cu totul sentimentul de sincerト simpatie pe care-l avusese テョn ajun pentru prietenul sトブ Levin ネ冓 pe care-l simネ嫺a acum pentru Vronski. Da. A avut motive sト fie foarte fericit ori foarte nenorocit.
Vronski se opri ネ冓 テョntrebト de-a dreptul.
— Cum adicト? Nu cumva a cerut asearト mテ「na cumnatei tale?
— Poate, rトピpunse Stepan Arkadici. Cum aネ兮 ceva mi s-a pトビut ieri. Da! Dacト a plecat devreme ネ冓 daca era ネ冓 indispus, asta trebuie sト fie窶ヲ E テョndrトトostit de mult. テ士i pare rトブ, foarte rトブ, pentru dテ「nsul.
— Aネ兮!窶ヲ テョn treacトフ fie spus, cred cト ea ar avea dreptul la o partidト mai bunト, zise Vronski ネ冓, テョndreptテ「ndu-ネ冓 umerii, テョncepu sト se plimbe din nou. De altfel, nici nu-l cunosc bine, adトブgト el. Da, neplトツutト situaネ嬖e! De aceea cei mai mulネ嬖 preferト sト aibト de-a face cu femei de moravuri uネ冩are. Eネ册cul pe lテ「ngト ele aratト numai cト n-ai destui bani, pe cテ「nd aici テョネ嬖 pui テョn joc demnitatea. Dar iatト ネ冓 trenul!
テ始tr-adevトビ, テョn depトビtare se auzea fluieratul locomotivei. Peste cテ「teva clipe, peronul se cutremurト. Locomotiva trecu aruncテ「nd aburi, care din pricina gerului se lトピau テョn jos. Pテ「rghia roネ嬖i din mijloc cobora ネ冓 se-ntindea テョncet, テョn cadenネ崙. Cu capul テョnfofolit, mecanicul 窶 plin de promoroacト 窶 salutト lumea. Dupト tender, vagonul de bagaje, ca un cテ「ine care schelトネトナa, trecu din ce テョn ce mai テョncet, cutremurテ「nd tot mai puternic peronul. テ始 sfテ「rネ冓t se ivirト ネ冓 vagoanele de pasageri, care se oprirト cu o uネ冩arト smuciturト.
Un conductor fercheネ sトビi din mers, dテ「nd un semnal cu fluierul. Dupト el テョncepurト sト coboare, cテ「te unul, cトネトフorii nerトッdトフori: un ofiネ嫺r din gardト, ネ嫗nネ孃ネ, care privea sever テョn juru-i; un negustoraネ neastテ「mpトビat, cu un geamantan, zテ「mbind vesel; un mujic cu o traistト テョn spate.
Vronski stトフea alトフuri de Stepan Arkadici ネ冓 cerceta vagoanele ネ冓 pe pasagerii care coborau, uitテ「nd-o cu totul pe maicト-sa. Ceea ce aflase adineauri despre Kitty テョl tulburase ネ冓-l mトトulise. Pieptul i se umfla fトビト voie. Ochii テョi strトネuceau. Se simネ嫺a テョnvingトフor.
— Contesa Vronski se aflト テョn compartimentul acesta, anunネ崙 fercheネ冰l conductor, apropiindu-se de Vronski.
Cuvintele conductorului テョl trezirト ネ冓-l silirト sト-ネ冓 aducト aminte de maicト-sa, pe care venise s-o テョntテ「mpine. テ始 fundul sufletului, Vronski 窶 deネ冓 nu-ネ冓 dトヅea seama 窶 nu-ネ冓 respecta mama ネ冓 n-o iubea! Dar, dupト concepネ嬖a societトκ嬖i テョn care trトナa ネ冓 dupト educaネ嬖a lui, nici nu-ネ冓 putea テョnchipui altト purtare faネ崙 de ea decテ「t o atitudine foarte supusト ネ冓 foarte respectuoasト, care era cu atテ「t mai plinト de supunere ネ冓 de respect, テョn exterior, cu cテ「t テョn inima lui o stima ネ冓 o iubea mai puネ嬖n.
XVIII.
Vronski テョl urmト pe conductor テョn vagon; dar se opri la intrarea compartimentului ca sト facト loc unei doamne care tocmai ieネ册a. Cu simネ孛l obiネ冢uit al omului de societate, el テョnネ嫺lese, dintr-o singurト privire aruncatト asupra acestei doamne, cト ca fトツea parte din cea mai テョnaltト societate. テ縞冓 ceru iertare ネ冓 intrト テョn vagon. Simネ嬖 テョnsト dorinネ嫗 s-o mai priveascト o datト, nu din pricina frumuseネ嬖i, nici a distincネ嬖ei ネ冓 graネ嬖ei fireネ冲i ce se rトピfrテ「ngeau din テョntreaga-i fiinネ崙, ci fiindcト テョn expresia feネ嫺i sale frumoase, テョn clipa cテ「nd trecu pe lテ「ngト dテ「nsul era ceva deosebit de gingaネ ネ冓 de mテ「ngテ「ietor. Cテ「nd テョネ冓 テョntoarse capul, ネ冓-l テョntoarse ネ冓 ea. Ochii sトナ strトネucitori, cenuネ冓i, care pトビeau negri din pricina genelor dese, se oprirト prietenos ネ冓 atent pe chipul lui, ca ネ冓 cum ar fi テョncercat sト-l recunoascト ネ冓, numaidecテ「t, se テョndreptarト asupra mulネ嬖mii テョn miネ冂are, cトブtテ「nd parcト pe cineva. テ始 aceastト scurtト privire, Vronski avu timpul sト prindト vioiciunea stトパテ「nitト care-i scapトビト pe faネ崙, trecテ「nd de la ochii strトネucitori la zテ「mbetul abia vトホut ce-i arcuia buzele rumene. Pトビea cト テョn toatト fiinネ嫗 i se revトビsa un prisos de simネ嬖re, care テョnflorea fトビト voie テョn lucirile ochilor ori テョntr-un surテ「s. Ea cトブtト sト-ネ冓 stingト lumina prea vie din ochi, dar aceasta nu contenea de a-i lumina zテ「mbetul abia simネ嬖t, fトビト ネ冲irea ei.
Vronski intrト テョn vagon. Maicト-sa, o bトフrテ「nicト uscトκ嬖vト, cu ochi negri ネ冓 cu cテ「rlionネ嬖, privindu-ネ冓 fiul printre gene, schiネ崙 un surテ「s cu buzele-i subネ嬖ri. Dupト ce se ridicト de pe canapea ネ冓 テョncredinネ嫗 cameristei sacul de voiaj, contesa Vronski テョntinse fiului sトブ o mテ「nト micト, uscatト ネ冓, ridicテ「ndu-i capul テョnclinat pe mテ「na ei, テョl sトビutト pe obraji.
— Ai primit telegrama? Eネ冲i sトハトフos? Slavト Domnului!
— Ai cトネトフorit bine? テ始trebト Vronski ネ冓 se aネ册zト lテ「ngト dテ「nsa trトトテ「nd cu urechea la glasul feminin de dupト uネ卞. ネtia cト era vocea doamnei cu care se テョntテ「lnise la intrare.
— Totuネ冓, nu sunt de pトビerea dumitale, spunea glasul acela.
— E pトビerea unui locuitor din Petersburg, doamnト.
— Nu pトビerea unui locuitor din Petersburg, ci pトビerea unei femei, rトピpunse ea.
— ネ亙 acum, dト-mi voie sト-ネ嬖 sトビut mテ「na.
— La revedere, Ivan Petrovici. Vezi, te rog, dacト fratele meu nu e pe acolo ネ冓 trimite-l la mine, adトブgト din uネ卞 doamna ネ冓 intrト iarトκ冓 テョn compartiment.
— Ei? テ枴-ai gトピit fratele? テ始trebト contesa Vronski pe tテ「nトビa doamnト.
Vronski テョnネ嫺lese atunci cト aceasta era Karenina.
— Fratele dumneavoastrト e aici, spuse el ridicテ「ndu-se. Iertaネ嬖-mト cト nu v-am recunoscut; dar cunoネ冲inネ嫗 noastrト a fost atテ「t de scurtト, urmト Vronski, テョnclinテ「ndu-se, テョncテ「t desigur cト nici nu vト mai amintiネ嬖 de mine.
— O, nu, v-aネ fi recunoscut, fiindcト aproape tot drumul s-a vorbit numai de dumneavoastrト, rトピpunse ea, lトピテ「nd テョn sfテ「rネ冓t sト se reverse テョntr-un zテ「mbet テョnsufleネ嬖rea-i nトプalnicト. Dar fratele meu tot n-a venit.
— Cheamト-l, Alioネ兮, zise bトフrテ「na contesト.
Vronski coborテョ pe peron ネ冓 strigト:
— Oblonski! Aici!
Dar Karenina nu-ネ冓 mai aネ冲eptト fratele, ci 窶 cum テョl vトホu 窶 coborテョ din vagon cu paネ冓 hotトビテ「ネ嬖 ネ冓 uネ冩ri. De テョndatト ce Stepan Arkadici se apropie de ea, Karenina, cu o miネ冂are ce-l surprinse pe Vronski prin siguranネ崙 ネ冓 graネ嬖e, テョl cuprinse pe fratele sトブ cu braネ孛l stテ「ng de gテ「t, テョl trase repede spre dテ「nsa ネ冓-l sトビutト cu putere. Vronski o privea mereu ネ冓 zテ「mbea fトビト sト ネ冲ie de ce. Aducテ「ndu-ネ冓 aminte cト-l aネ冲epta maicト-sa, se urcト iarトκ冓 テョn vagon.
— Nu-i aネ兮 cト-i foarte drトトuネ崙? テ四 テョntrebト contesa, gテ「ndindu-se la Karenina. Bトビbatul ei a urcat-o テョn compartimentul meu. Mi-a pトビut foarte bine. Am vorbit tot drumul. Dar tu? Se spune cト窶ヲ vous filez le parfait amour. Tant mieux, mon cher, tant mieux.15
— Nu ネ冲iu la ce faci aluzie, maman, rトピpunse rece fiul. Ce zici, maman? Mergem?
Karenina intrト din nou テョn vagon, ca sト-ネ冓 ia rトノas bun de la contesト.
— ネ亙 aネ兮, contesト, v-aネ嬖 テョntテ「lnit cu fiul domniei-voastre, iar eu cu fratele meu, rosti vesel Karenina. Am dat de fundul sacului meu cu povestiri. Nici n-aネ fi avut ce sト vト mai istorisesc.
— Ah, nu, zise contesa luテ「nd-o de braネ. Cu dumneata aネ putea face ocolul pトノテ「ntului ネ冓 nu m-aネ plictisi. Eネ冲i una dintre acele persoane simpatice, cu care-ネ嬖 place ネ冓 sト vorbeネ冲i, dar sト ネ冓 taci. Cテ「t despre fiul dumitale, te rog sト nu te mai gテ「ndeネ冲i la dテ「nsul. E cu neputinネ崙 sト nu vト despトビネ嬖ネ嬖 niciodatト.
Karenina stトフea nemiネ冂atト, foarte dreaptト. Numai ochii テョi zテ「mbeau.
— Anna Arkadievna, explicト contesa fiului sトブ, are un bトナeネ嫺l, mi se pare de opt ani. Nu s-a despトビネ嬖t niciodatト de el ネ冓 e foarte necトニitト cト a trebuit sト-l lase singur.
— Da, am vorbit tot timpul cu contesa: ea, despre fiul ei, ネ冓 eu, despre al meu, urmト Karenina; ネ冓 iarトκ冓 zテ「mbetul テョi luminト faネ嫗 窶 un zテ「mbet duios, care-l テョnvトネui pe Vronski.
— Fトビト テョndoialト cト v-aネ嬖 plictisit bine, zise Vronski, prinzテ「nd numaidecテ「t din zbor aceastト minge a cochetトビiei pe care i-o aruncase Karenina.
Dar ea nu vroia probabil sト urmeze convorbirea pe acest ton. De aceea se テョntoarse cトフre bトフrテ「na contesト:
— Vト mulネ孛mesc foarte mult. Nici n-am bトトat de seamト cum a trecut ziua de ieri. La revedere, contesト.
— La revedere, draga mea, rトピpunse contesa. Dト-mi voie sト-ネ嬖 sトビut obrトニorul frumos. Dト-mi voie sト-ネ嬖 spun pe faネ崙, ca o bトフrテ「nト ce sunt, cト te-am テョndrトトit.
Oricテ「t de convenネ嬖onalト ar fi fost fraza asta, Karenina pトビu s-o creadト spusト din suflet ネ冓 se bucurト. Roネ冓, se aplecト uネ冩r, テョntinse obrazul spre buzele contesei, apoi テョネ冓 テョndreptト din nou trupul ネ冓, cu acelaネ冓 zテ「mbet care-i juca pe buze ネ冓-n ochi, テョntinse mテ「na lui Vronski. Acesta テョi strテ「nse mテ「na micト ネ冓 se bucurト ca de o deosebitト favoare de gestul energic al Kareninei, care-i scuturト mテ「na puternic ネ冓 fトビト sfialト.
Anna Arkadievna ieネ冓 cu paネ冓 repezi, care-i purtau uimitor de sprinten trupul frumos テョmplinit.
— E foarte drトトuネ崙, zise bトフrテ「na.
Fiul se gテ「ndea la acelaネ冓 lucru. O テョnsoネ嬖 cu privirea pテ「nト cテ「nd silueta-i graネ嬖oasト i se ネ冲erse din vedere ネ冓 un zテ「mbet テョi rトノase テョntipトビit pe faネ崙. O vトホu pe fereastrト cum se apropie de fratele sトブ, cum テョネ冓 puse mテ「na pe mテ「na lui ネ冓 cum テョncepu sト-i spunト ceva cu テョnsufleネ嬖re, ceva care n-avea desigur nici o legトフurト cu dテ「nsul, Vronski, ceea ce-i pトビu supトビトフor.
— Ce zici, maman? Eネ冲i perfect sトハトフoasト? Repetト Vronski テョntrebarea cトフre maicト-sa.
— Totu-i bine, minunat. Alexandr e cテ「t se poate de drトトuネ. Marie s-a fトツut foarte frumoasト. E tare nostimト.
Contesa テョncepu sト vorbeascト din nou despre ceea ce o interesa mai mult: botezul nepotului sトブ, pentru care se dusese la Petersburg, ネ冓 despre deosebita favoare a ネ嫗rului faネ崙 de fiul ei cel mai mare.
— Uite-l ネ冓 pe Lavrenti! Exclamト Vronski, uitテ「ndu-se pe fereastrト. Sト mergem, dacト vrei.
Bトフrテ「nul majordom, care o テョnsoネ嫺a pe contesト, intrト テョn vagon ca s-o anunネ嫺 cト totul era gata. Contesa se ridicト, pregトフindu-se sト coboare.
— Haidem! Acum e puネ嬖nト lume, zise Vronski. Fata luト sacul de voiaj ネ冓 cトκ嫺lul, iar majordomul ネ冓 hamalul 窶 celelalte bagaje. Vronski dトヅu mamei braネ孛l. Dar cテ「nd coborテ「rト cu toネ嬖i din vagon, cテ「ネ嬖va oameni cu faネ嫗 テョnspトナmテ「ntatト trecurト deodatト テョn fugト pe dinaintea lor. Alerga ネ冓 ネ册ful gトビii cu ネ兮pca lui de culoare ネ嬖pトフoare. Se petrecuse ceva neaネ冲eptat. Lumea de lテ「ngト tren se dトヅea repede テョndトビトフ.
— Ce e? Ce e? Unde? S-a aruncat? L-a tトナat trenul? Se auzea strigテ「nd テョn grupurile celor ce treceau prin faネ嫗 lor.
Stepan Arkadici, la braネ cu sora sa, amテ「ndoi cu feネ嫺le speriate, se テョntoarserト ネ冓 se oprirト la scara vagonului, ocolind mulネ嬖mea.
Doamnele se urcarト テョn vagon, iar Vronski ネ冓 Stepan Arkadici se テョndreptarト spre locul unde era adunatト mulネ嬖mea, ca sト afle amトハunte despre nenorocire.
Un paznic, beat sau cu capul prea テョncotoネ冦トハat din pricina gerului aspru, nu auzise zgomotul trenului, care manevra de-a-ndトビatelea, ネ冓 fusese cトネcat.
Chiar テョnainte de a se fi テョntors Vronski ネ冓 Stepan Arkadici, doamnele aflaserト de la majordom aceste amトハunte.
Oblonski ネ冓 Vronski vトホuserト cadavrul desfigurat. Stepan Arkadici pトビea adテ「nc zdruncinat. Avea faネ嫗 crispatト ネ冓 era parca gata-gata sト plテ「ngト.
— Ah, ce grozトプie! Of, Anna, dacト l-ai fi vトホut! Ce grozトプie! Repeta el.
Vronski tトツea. Faネ嫗 lui frumoasト era gravト, dar nu trトヅa nici o emoネ嬖e.
— Ah, dacト l-aネ嬖 fi vトホut, contesト, urmト Stepan Oblonski. Era acolo ネ冓 nevasta sa窶ヲ Te apuca groaza uitテ「ndu-te la ea. S-a aruncat peste cadavru. Se spune cト mortul テョntreネ嬖nea o familie numeroasト. Ce grozトプie!
— Nu s-ar putea face ceva pentru dテ「nsa? テ始trebト doamna Karenin cu o ネ冩aptト sugrumatト de emoネ嬖e.
Vronski o privi ネ冓 coborテョ numaidecテ「t din vagon.
— Vin テョndatト, maman, adトブgト el din uネ卞.
Cテ「nd se テョntoarse, peste cテ「teva minute, Stepan Arkadici vorbea cu contesa despre o nouト cテ「ntトビeaネ崙; aceasta, nerトッdトフoare, テョntorcea mereu capul spre uネ卞, aネ冲eptテ「ndu-ネ冓 fiul.
— Haidem, zise Vronski intrテ「nd.
Coborテ「rト テョmpreunト. Vronski pトκ册a alトフuri de maicト-sa. テ始 urmト veneau Karenina cu fratele ei. La ieネ冓re テョi ajunse din urmト ネ册ful staネ嬖ei, care se apropie de Vronski.
— I-aネ嬖 テョnmテ「nat ajutorului meu douト sute de ruble. Fiネ嬖 bun ネ冓 precizaネ嬖, cui テョi destinaネ嬖?
— Vトヅuvei, rトピpunse Vronski, ridicテ「nd din umeri. Nu テョnネ嫺leg de ce mト mai テョntrebaネ嬖.
— Dumneata i-ai dat? Strigト Oblonski din urmト ネ冓, strテ「ngテ「nd mテ「na surorii sale, adトブgト: Foarte frumos, foarte frumos! Nu-i aネ兮 cト-i bトナat simpatic? Respectele mele, contesト!
Oblonski ネ冓 sora sa, care-ネ冓 cトブta camerista, se opriserト puネ嬖n pe loc. Cテ「nd ieネ冓rト din garト, cupeul familiei Vronski plecase. Pasagerii sosiネ嬖 vorbeau テョncト despre cele テョntテ「mplate.
— Ce moarte テョngrozitoare! Exclamト un domn trecテ「nd prin faネ嫗 lor. Se spune cト l-a tトナat テョn douト.
— Dimpotrivト, cred cト-i moartea cea mai uネ冩arト, e fulgerトフoare, spuse un altul.
— Mト mir cト nu se iau mトピuri, adトブgト un al treilea. Karenina se urcト テョn cupeu. Stepan Arkadici vトホu cu mirare cト surorii sale テョi tremurau buzele ネ冓 cト de-abia テョネ冓 stトパテ「nea lacrimile.
— Ce-i cu tine, Anna? O テョntrebト el dupト ce strトットフurト cテ「teva sute de stテ「njeni.
— Semn rトブ, rトピpunse Karenina.
— Fleacuri, zise Stepan Arkadici. Bine cト ai venit. テピta-i lucrul principal. Nici nu-ネ嬖 テョnchipui cテ「te nトヅejdi テョmi pun テョn tine!
— テ四 cunoネ冲i de mult pe Vronski? テ四 テョntrebト Anna.
— Da. ネtii, sperトノ cト are sト se テョnsoare cu Kitty.
— Da? Spuse テョncet Anna. ネ亙 acum sト vorbim despre tine, adトブgト ea, scuturテ「ndu-ネ冓 capul ca ネ冓 cum ar fi vrut sト alunge niネ冲e gテ「nduri de prisos, supトビトフoare窶ヲ Hai sト stトノ de vorbト despre treburile tale. テ枴-am primit scrisoarea ネ冓 iatト-mト!
— Da. Toatト nトヅejdea mi-e テョn tine.
— Hai, povesteネ冲e-mi totul.
ネ亙 Stepan Arkadici テョncepu sト istoriseascト. Ajungテ「nd テョn dreptul casei, el o ajutト pe Anna sト coboare, oftト, テョi strテ「nse mテ「na ネ冓 plecト la serviciu.
XIX.
Cテ「nd intrト Anna, Dolly stトフea aネ册zatト テョn salonaネ cu un bトナeネ嫺l blond ネ冓 dolofan, care semトハa de pe acum leit cu tatトネ sトブ, ネ冓-l asculta la lecネ嬖a de francezト. Bトナatul citea ネ冓 テョn acelaネ冓 timp rトピucea un nasture de la bluzト, care abia se mai ネ嬖nea, cトブtテ「nd sト-l rupト. Mama テョi dトヅu de cテ「teva ori mテ「na la o parte, dar mテ「nuネ嫗 grトピulie se agトκ嫗 iarトκ冓 de nasture. Mama テョl rupse ネ冓-l puse テョn buzunar.
— Stai liniネ冲it cu mテ「inile, Griネ兮, zise Dolly ネ冓-ネ冓 reluト lucrul, o cuverturト テョnceputト de mult, de care se apuca totdeauna テョn ceasurile grele.
テ士pletea nervos, trecテ「nd ochiurile pe andrea ネ冓 numトビテ「ndu-le. Deネ冓 テョi spusese soネ孛lui テョn ajun cト n-o interesa de loc sosirea surorii acestuia, Dolly pregトフise totul pentru primirea ei ネ冓, tulburatト, テョネ冓 aネ冲epta cumnata.
Zdrobitト, copleネ冓tト de durere, Dolly nu uitト totuネ冓 cト Anna, cumnata sa, era soネ嬖a unui テョnalt personaj din Petersburg ネ冓 une grande dame a capitalei. De aceea Dolly, trecテ「nd peste prima-i hotトビテ「re, cum テョネ冓 anunネ嫗se soネ孛l, ネ嬖nuse seama, adicト, nu uitase cト-i va sosi cumnata. 窶朖a urma urmei, Anna n-are nici o vinト, se gテ「ndi Dolly. N-am auzit despre ea decテ「t lucruri foarte bune. ネ亙, テョn ceea ce mト priveネ冲e, am gトピit la dテ「nsa numai dragoste ネ冓 prietenie.窶 E adevトビat cト, pe cテ「t テョネ冓 aducea aminte, atmosfera casei Karenin de la Petersburg nu-i fトツuse o impresie plトツutト. I se pトビuse cト viaネ嫗 lor de familie avea ceva fals. 窶曠ar de ce sト n-o primesc? Numai de nu i-ar trece prin cap sト mト consoleze! Se gテ「ndea Dolly. Toate mテ「ngテ「ierile, sfaturile ネ冓 iertarea dupト morala creネ冲inト le-am gテ「ndit ネ冓 eu de o mie de ori, ネ冲iu cテ「te parale fac.窶
Dolly テョネ冓 petrecuse ultimele zile singurト, numai cu copiii. Nu vroia sト vorbeascト despre durerea ei ネ冓, totuネ冓, purtテ「nd テョn suflet suferinネ嫗 asta, nu putea vorbi despre altceva. ネtia cト, テョntr-un fel sau altul, テョi va spune Annei totul. Uneori o bucura gテ「ndul cト-ネ冓 va deschide inima. Alteori o テョnciuda faptul cト va trebui sト vorbeascト despre umilinネ嫗 sa cu ea, sora lui, ネ冓 va trebui sト asculte argumentele-i ticluite dinainte, ca s-o liniネ冲eascト ネ冓 s-o mテ「ngテ「ie.
Cum se テョntテ「mplト adesea, Dolly 窶 uitテ「ndu-se mereu la ceas ネ冓 aネ冲eptテ「nd-o テョn fiecare moment 窶 scトパa tocmai clipa sosirii sale; nu auzi nici soneria.
Foネ冢etul rochiei ネ冓 zgomotul paネ冓lor uネ冩ri la uネ卞 o fトツurト sト-ネ冓 テョntoarcト deodatト capul. ネ亙 pe faネ嫗 ei chinuitト se zugrトプi fトビト voie mai mult mirarea decテ「t bucuria. Se ridicト テョn picioare ネ冓-ネ冓 テョmbrトκ嬖ネ兮 cumnata.
— Cum? Ai ネ冓 sosit? Zise Dolly sトビutテ「nd-o.
— Dolly, テョmi pare aネ兮 de bine cト te vトヅ!
— ネ亙 mie-mi pare bine, spuse Dolly, zテ「mbind slab ネ冓 cトブtテ「nd sト ghiceascト dupト expresia feネ嫺i sale, dacト Anna ネ冲ia ori nu ceva despre nenorocirea ei. 窶槓tie, fトビト テョndoialト窶, se gテ「ndi Daria, citind pe chipul Annei compトフimirea. Ei, hai sト te duc テョn camera ta, urmト ea, cトブtテ「nd sト amテ「ne cテ「t mai mult clipa explicaネ嬖ei.
— テピta-i Griネ兮? Doamne, ce mare s-a fトツut! Exclamト Anna. Apoi, dupト ce-l sトビutト, fトビト sト-ネ冓 ia ochii de la Dolly, se opri ネ冓 roネ冓. Te rog, lasト, mai bine sト stトノ aici.
テ縞冓 scoase ネ兮lul ネ冓 pトネトビia de care se agトκ崙 o ネ冰viネ崙 a pトビului sトブ negru ネ冓 cテ「rlionネ嫗t; テョネ冓 scuturト cu vioiciune capul ca sト-ネ冓 desprindト pトビul.
— Strトネuceネ冲i de sトハトフate ネ冓 de fericire! Spuse Dolly aproape cu invidie.
— Fu?窶ヲ Da窶ヲ rトピpunse Anna. Doamne, asta-i Tania! E de-o seamト cu Serioja al meu, se テョntoarse ea cトフre o fetiネ崙 care intrase テョn fugト. O luト テョn braネ嫺 ネ冓 o sトビutト. Vai, ce fetiネ崙 frumoasト! O minune! Aratト-mi-i pe toネ嬖.
Le spuse pe nume. テ縞冓 aduse aminte nu numai de numele lor, dar ネ冓 de anul, luna naネ冲erii, caracterul ネ冓 de bolile tuturor copiilor. ネ亙 Dolly fu foarte テョnduioネ兮tト de acest lucru.
— Atunci sト mergem la ei, hotトビテョ Dolly. Pトツat ca Vasca doarme!
Dupト ce vトホurト copiii, amテ「ndouト se aネ册zarト singure テョn salon, la cafea. Anna trase tava spre dテ「nsa, apoi o dトヅu la o parte.
— Dolly, テョncepu Anna, Stiva mi-a spus totul.
Daria Alexandrovna o privi rece. Se aネ冲epta la cuvinte de prefトツutト compトフimire. Dar Anna nu-i spuse aネ兮 ceva.
— Dolly, scumpa mea, urmト Anna. Nu vreau sト-ネ嬖 vorbesc テョn numele lui, nici sト te mテ「ngテ「i. Asta nu se poate! Dar, scumpa mea, mト doare pentru tine, mト doare テョn suflet!
ネ亙 lacrimile izbucnirト deodatト printre genele dese ale ochilor sトナ strトネucitori. Se aネ册zト mai aproape de cumnata ei ネ冓 テョi luト mテ「na テョn mテ「na-i micト ネ冓 energicト. Dolly nu se feri, dar faネ嫗 sa nu-ネ冓 schimbト expresia rece. テ司 spuse:
— Nu mト poネ嬖 mテ「ngテ「ia. Totu-i pierdut dupト cele テョntテ「mplate. Totul s-a sfテ「rネ冓t.
ネ亙, cum rosti cuvintele acestea, expresia feネ嫺i i se テョmblテ「nzi. Anna ridicト mテ「na uscatト, slabト a lui Dolly. O sトビutト ネ冓-i ネ冩pti:
— Dar ce e de fトツut, Dolly? Ce-i de fトツut? Cum s-ar putea ieネ冓 mai bine din situaネ嬖a asta テョngrozitoare? Iatト la ce trebuie sト te gテ「ndeネ冲i.
— Totul s-a sfテ「rネ冓t, zise Dolly, テョnネ嫺lege-mト; テョnsト partea cea mai rea e cト nu-l pot pトビトピi. Mト leagト copiii. Dar nu mai pot trトナ cu dテ「nsul. Mi-e silト sト-l vトヅ.
— Dolly, drトトuネ嫗 mea, el mi-a spus tot, dar vreau sト te ascult ネ冓 pe tine. Povesteネ冲e-mi totul.
Daria Alexandrovna o privi テョntrebトフor. Faネ嫗 Annei exprima o sincerト compトフimire ネ冓 dragoste.
— Bine, テョncuviinネ崙 brusc Dolly; am sト-ネ嬖 povestesc totul de la テョnceput. Tu ネ冲ii cum m-am mトビitat. Cu educaネ嬖a datト de maman, eram nu numai naivト, ci proastト. Nu ネ冲iam nimic. Se spune cト bトビbaネ嬖i テョネ冓 povestesc soネ嬖ilor viaネ嫗 lor dinainte. Dar Stiva窶ヲ ネ冓 se corectト, Stepan Arkadici窶ヲ nu mi-a povestit nimic. N-ai sト mト crezi, テョnsト mi-am テョnchipuit pテ「nト acum cト sunt singura femeie pe care a cunoscut-o. Am trトナt aネ兮 opt ani. テ始ネ嫺legi, nu numai cト nu i-am bトハuit niciodatト necredinネ嫗窶ヲ dar socoteam acest lucru cu neputinネ崙. ネ亙 deodatト, cu mentalitatea asta, テョネ嬖 テョnchipui, am aflat toatト grozトプia, toatト murdトビia窶ヲ テョnネ嫺legi, sト fii pe deplin convinsト de fericirea ta ネ冓, deodatト窶ヲ urmト Dolly, stトパテ「nindu-ネ冓 hohotele de plテ「ns, sト gトピeネ冲i o scrisoare窶ヲ o scrisoare de mテ「na sa cトフre amanta lui, guvernanta copiilor noネ冲ri. E prea テョngrozitor! Dolly テョネ冓 scoase repede batista ネ冓-ネ冓 acoperi faネ嫗. テ始ネ嫺leg o clipト de rトフトツire, urmト ea dupト o scurtト tトツere, dar sト mト テョnネ册le cu premeditare, cu vicleネ冰g窶ヲ ネ冓窶ヲ cu cine? Sト continue a fi bトビbatul meu ネ冓 al ei窶ヲ asta-i テョnfiorトフor! Tu nu poネ嬖 テョnネ嫺lege窶ヲ
— Ba da, テョnネ嫺leg! テ始ネ嫺leg, dragト Dolly, テョnネ嫺leg, zise Anna, strテ「ngテ「ndu-i mテ「na.
— Crezi cト el テョnネ嫺lege toatト grozトプia situaネ嬖ei mele? O テョntrebト Dolly. De loc. E mulネ孛mit ネ冓 fericit.
— Ah, nu! O テョntrerupse repede Anna. テ縞嬖 face milト, e zdrobit de remuネ冂トビi窶ヲ
— Crezi cト-i capabil de remuネ冂トビi? テ司 tトナe vorba Dolly, privindu-ネ冓 atent cumnata テョn faネ崙.
— Da, テョl cunosc. N-am putut sト-l privesc fトビト un sentiment de milト. テ四 cunoaネ冲em amテ「ndouト. E bun, dar e mテ「ndru. ネ亙 acum este atテ「t de umilit! ネtii ce m-a テョnduioネ兮t mai mult? (Anna ghicise ceea ce putea s-o テョnduplece mai ales pe Dolly.) テ四 chinuiesc douト lucruri: テョi e ruネ冓ne de copii ネ冓 apoi テョl doare faptul cト el, care te iubeネ冲e窶ヲ da, da, care te iubeネ冲e mai mult decテ「t orice pe lume 窶 o opri ea repede pe Dolly, care vroia sト protesteze 窶 ネ嬖-a pricinuit o durere, te-a amトビテ「t. 窶朦u, nu, n-are sト mト ierte窶, repeta el テョntr-una.
テ始gテ「nduratト, Dolly se uita la cumnata sa, ascultテ「ndu-i cuvintele.
— テ始ネ嫺leg cト e テョntr-o situaネ嬖e penibilト. Vinovatul se simte mai prost decテ「t victima, dacト テョネ冓 dト seama cト toatト nenorocirea se trage din vina lui, spuse Dolly. Dar cum sト-l iert? Cum sト-i mai fiu soネ嬖e, dupト ea? Sト trトナesc din nou cu dテ「nsul ar fi un chin pentru mine, tocmai fiindcト mi-e scumpト dragostea mea trecutト窶ヲ
Hohote de plテ「ns テョi テョntrerupserト cuvintele.
テ始sト, parcト テョntr-adins, ori de cテ「te ori se potolea, Daria Alexandrovna テョncepea sト vorbeascト din nou tocmai despre ceea ce o テョnfuria.
— Ea e tテ「nトビト ネ冓 frumoasト, adトブgト Dolly. Tu ネ冲ii, Anna, cine mi-a mテ「ncat tinereネ嫺a ネ冓 frumuseネ嫺a: el ネ冓 copiii lui. Mi-am pus toatト fiinネ嫗 テョn slujba lui. Slujba asta mi-a luat tot ce am avut. ネ亙 acum, fireネ冲e, o fiinネ崙 vulgarト dar proaspトフト テョi place mai mult. Amテ「ndoi, fトビト テョndoialト, au vorbit de mine, sau 窶 ceea ce ar fi ネ冓 mai rトブ 窶 poate m-au trecut sub tトツere. Mト テョnネ嫺legi? Ochii i se aprinserト din nou de gelozie. Dupト toate acestea, el are sト-mi vorbeascト窶ヲ テョネ嬖 テョnchipui cト am sト-l cred? Niciodatト! Nu! S-a sfテ「rネ冓t totul 窶 tot ce-mi aducea mテ「ngテ「iere, tot ce era rトピplata ostenelilor ネ冓 a suferinネ嫺lor mele窶ヲ Ai sト mト crezi? Adineauri fトツeam lecネ嬖ile cu Griネ兮. テ始ainte, asta era o bucurie pentru mine; astトホi e un chin. La ce folosesc strトヅania ネ冓 munca mea? Ce rost au copiii? E groaznic! Sufletul mi s-a テョntors parcト dintr-o datト pe dos. テ始 loc de dragoste ネ冓 de duioネ冓e pentru dテ「nsul, n-am decテ「t urト, da, urト. L-aネ ucide ネ冓窶ヲ
— Dolly, scumpa mea, te テョnネ嫺leg, totuネ冓 nu te mai chinui! Eネ冲i aネ兮 de jignitト, aネ兮 de revoltatト, cト multe lucruri le vezi altfel decテ「t ar trebui.
Dolly se potoli. Amテ「ndouト tトツurト cテ「teva clipe.
— Ce sト fac? Gテ「ndeネ冲e-te, Anna, ネ冓 ajutト-mト! Eu m-am gテ「ndit テョn toate felurile, dar n-am ajuns la nimic.
Nici Anna nu ネ冲ia ce sト-i spunト; inima ei rトピpundea de-a dreptul la orice cuvテ「nt, la orice expresie de pe faネ嫗 cumnatei sale.
— Sト-ネ嬖 spun ceva, rosti テョn sfテ「rネ冓t Anna. Eu sunt sora lui, テョi cunosc caracterul ネ冓 capacitatea de a uita totul (fトツu un gest cu mテ「na spre frunte) 窶 capacitatea asta de rトフトツire, テョnsト ネ冓 de sincere remuネ冂トビi. Azi nu-i vine sト creadト, nu テョnネ嫺lege cum a putut face ceea ce a sトプテ「rネ冓t.
— Ba da, テョnネ嫺lege, テョnネ嫺lege, o テョntrerupse Dolly. Dar eu窶ヲ pe mine mト uiネ嬖窶ヲ Crezi cト-mi vine uネ冩r?
— Stai puネ嬖n! Cテ「nd mi-a vorbit el, trebuie sト-ネ嬖 mトビturisesc cト nu mi-am dat seama de toatト grozトプia situaネ嬖ei tale. テ四 vedeam numai pe dテ「nsul ネ冓 familia distrusト. テ士i era milト de el. Dar dupト ce am vorbit cu tine, ca femeie, vトヅ ネ冓 altceva. テ縞嬖 vトヅ suferinネ嫺le ネ冓 nici nu-ネ嬖 pot spune ce milト mi-e de tine. Totuネ冓 Dolly, drトトuネ嫗 mea, deネ冓 テョネ嬖 テョnネ嫺leg suferinネ嫺le, eu nu ネ冲iu un lucru: nu ネ冲iu窶ヲ nu ネ冲iu cテ「tト dragoste mai ai テョn suflet pentru dテ「nsul! Numai tu ネ冲ii dacト-l mai iubeネ冲i destul ca sト-l poネ嬖 ierta. Dacト poネ嬖 窶 iartト-l!
— Nu, rトピpunse Dolly.
Anna テョi curmト vorba, sトビutテ「ndu-i テョncト o datト mina.
— Cunosc lumea mai bine decテ「t tine, zise ca. テ司 cunosc pe oamenii de felul lui Stiva; ネ冲iu cum privesc ei lucrurile! Spui cト Stiva a vorbit cu ea despre tine窶ヲ Nu se poate. Oamenii トκ冲ia comit infidelitトκ嬖, dar cトノinul ネ冓 soネ嬖a sunt sfinte pentru ei. Nu ネ冲iu cum, テョnsト asemenea femei sunt dispreネ孛ite de dテ「nネ冓i. Ele nu le stingheresc familia. Ei trag o linie despトビネ嬖toare テョntre familie ネ冓 aceste femei. Eu una nu テョnネ嫺leg asta, dar aネ兮 e窶ヲ
— Da, totuネ冓 o sトビuta窶ヲ
— Stai, Dolly, drトトuネ嫗 mea! テ四 vedeam pe Stiva cテ「nd era テョndrトトostit de tine. テ士i aduc aminte de vremea cテ「nd venea pe la noi ネ冓 plテ「ngea, vorbind despre tine. ネtiu pe ce culme poeticト te aネ册za. ネ亙, pe mトピurト ce treceau anii trトナネ嬖 テョmpreunト cu tine, te ridicai tot mai mult テョn ochii sトナ. Se テョntテ「mpla sト-l luトノ テョn rテ「s, cテ「nd Stiva adトブga la tot pasul: 窶曠olly e o femeie excepネ嬖onalト窶. Avea pentru tine un cult 窶 ネ冓-l mai are ネ冓 acum. Pasiunea asta de acum n-a pornit テョnsト din suflet.
— Dar dacト pornirea asta se repetト?
— N-are sト se mai repete, dupト cテ「te テョnネ嫺leg窶ヲ
— テ始sト tu ai ierta?
— Nu ネ冲iu, nu pot sト-mi dau seama窶ヲ Ba da, pot, rトピpunse Anna dupト o clipト de gテ「ndire. Apoi, reprezentテ「ndu-ネ冓 situaネ嬖a ネ冓 cumpトハind-o テョn sinea ei, adトブgト: Ba pot, pot, pot! Da, eu l-aネ ierta; テョntr-adevトビ, n-aネ mai fi aceeaネ冓, dar l-aネ ierta, ca ネ冓 cum nu s-ar fi テョntテ「mplat nimic.
— Bineテョnネ嫺les, テョi tトナe repede vorba Dolly, ca ネ冓 cum ar fi spus ceva la care se gテ「ndise de multe ori. Altfel n-ar mai fi iertare. Dacト ierネ嬖, iartト totul! ネ亙 acum, hai sト te duc テョn odaia ta, テョncheie Dolly ridicテ「ndu-se. ネ亙, テョn timp ce mergeau, o テョmbrトκ嬖ネ兮. Draga mea, テョmi pare aネ兮 de bine cト ai venit! Parcト mi s-a luat o piatrト de pe inimト.
XX.
Anna rトノase toatト ziua acasト, adicト la Oblonski. Nu primi pe nimeni, deネ冓 cテ「ネ嬖va cunoscuネ嬖, care aflaserト de sosirea ei, veniserト chiar テョn acea zi s-o vadト. Petrecu テョntreaga dimineaネ崙 cu Dolly ネ冓 cu copiii. Trimise numai lui Stepan Arkadici un bileネ嫺l, chemテ「ndu-l sト vinト neapトビat la prテ「nz acasト. 窶朷ino, mare-i mila Domnului!窶 テョi scrise ea.
Oblonski prテ「nzi acasト. Toネ嬖 luarト parte la conversaネ嬖e, iar Dolly, vorbind cu dテ「nsul, テョl tutuia 窶 ceea ce nu se mai テョntテ「mplase de la izbucnirea certei. テ始 raporturile dintre soネ嬖 stトビuia aceeaネ冓 テョnstrトナnare, totuネ冓 problema despトビネ嬖rii pトビea テョnlトフuratト, ネ冓 Stepan Arkadici テョntrezトビea posibilitatea unei explicaネ嬖i ネ冓 a テョmpトツトビii.
テ始datト dupト masト veni Kitty. O cunoネ冲ea pe Anna Arkadievna, dar foarte puネ嬖n. Venise la sora sa nu fトビト oarecare teamト. Nu ネ冲ia cum are s-o primeascト aceastト doamnト din lumea mare a Petersburgului, pe care toネ嬖 o lトブdau aネ兮 de mult. Kitty テョi plトツu テョnsト Annei Arkadievna, lucru pe care-l simネ嬖 numaidecテ「t. Anna テョi admira vトヅit frumuseネ嫺a ネ冓 tinereネ嫺a. Kitty nici nu apucト sト-ネ冓 dea seama cテ「nd se trezi nu numai sub farmecul sトブ, dar chiar テョndrトトostitト de dテ「nsa, cum se テョndrトトostesc adesea fetele tinere de doamne mトビitate, mai テョn vテ「rstト decテ「t ele. Anna nu amintea テョntru nimic pe doamnele de societate ネ冓 nici nu pトビea sト fie mama unui bトナat de opt ani. Dupト sprinteneala miネ冂トビilor, prospeネ嬖mea ネ冓 vioiciunea chipului sトブ, pトビea mai degrabト o fatト de douトホeci de ani. Numai ochii aveau o expresie de gravitate, uneori de tristeネ嫺, care o uimea ネ冓 o atrトトea pe Kitty. Simネ嫺a cト Anna era o fiinネ崙 sincerト pテ「nト テョn adテ「ncul inimii, fトビト nici un ascunziネ sufletesc; テョnsト テョn lumea ei lトブntricト, de esenネ崙 superioarト, plinト de preocupトビi complicate ネ冓 poetice, Kitty nu putea pトフrunde.
Dupト-prテ「nz, cテ「nd Dolly se retrase テョn odaia ei, Anna se ridicト repede ネ冓 se apropie de Oblonski, care-ネ冓 aprindea o ネ嬖garト.
— Stiva, テョi spuse ea aruncテ「ndu-i priviri vesele; ネ冓, arトフテ「ndu-i cu ochii uネ兮, テョl binecuvテ「ntト. Du-te ネ冓 sト-ネ嬖 ajute Dumnezeu!
Stepan Arkadici o テョnネ嫺lese, zvテ「rli ネ嬖gara ネ冓 se strecurト afarト.
Dupト ieネ冓rea lui, Anna se テョntoarse la divanul pe care ネ册zuse テョnconjuratト de copii. Aceネ冲ia, fie cト simネ嬖serト iubirea mamei lor pentru mトフuネ兮 aceasta, fie cト ei テョnネ冓ネ冓 cトホuserト sub farmecul sトブ deosebit, destul e cト テョncepuserト テョncト テョnainte de masト 窶 mai テョntテ「i cei doi mai mari, iar dupト dテ「nネ冓i ネ冓 cei mici, cum se テョntテ「mplト adesea cu copiii 窶 sト se ネ嬖nト lipcト de noua lor mトフuネ卞, fトビト sト-i dea o clipト de rトトaz. Nトピcocirト chiar un fel de joc: fiecare テョncerca sト se apropie cテ「t mai mult de ea, s-o atingト, sト-i cuprindト mテ「na micト, sト i-o sトビute, sト se joace cu inelul ei, sau mトツar sト punト degetul pe faldurile rochiei sale.
— Hai, hai, aネ册zaネ嬖-vト cum am stat mai テョnainte, テョi rugト Anna Arkadievna, reluテ「ndu-ネ冓 locul.
Griネ兮 テョネ冓 vテ「rテョ din nou capul pe sub mテ「na mトフuネ冓i, lipindu-l de rochia ei, cu faネ嫗 strトネucitoare de mテ「ndrie ネ冓 de fericire.
— Cテ「nd are sト mai fie vreun bal? O テョntrebト Anna pe Kitty.
— Sトパtトノテ「na viitoare. Un bal minunat. Unul din balurile la care se petrece totdeauna bine.
— Sunt ネ冓 baluri unde se petrece totdeauna bine? O テョntrebト Anna cu o uネ冩arト ironie.
— E ciudat, dar sunt. La Bobriネ冂evi, totdeauna e veselie, la Nikitin, de asemenea. Pe cテ「nd la Mejkovi mori totdeauna de plictisealト. N-aネ嬖 observat?
— Nu, draga mea, pentru mine nu mai existト baluri unde se petrece bine, zise Anna. Kitty テョntrezトビi テョn ochii ei lumea aceea necunoscutト, zトプoritト pentru dテ「nsa. Pentru mine existト numai baluri pe care le テョndur cu mai multト sau mai puネ嬖nト plictisealト窶ヲ
— Cum te poネ嬖 plictisi dumneata la un bal?
— Adicト de ce nu m-aネ plictisi ネ冓 eu la un bal? O テョntrebト Anna.
Kitty ネ冲ia cト Anna bトハuia rトピpunsul.
— Fiindcト eネ冲i totdeauna cea mai frumoasト.
Anna roネ册a foarte uネ冩r; se テョmbujora ネ冓 rトピpunse:
— Mai テョntテ「i, nu sunt niciodatト cea mai frumoasト; テョn al doilea rテ「nd, chiar dacト ar fi aネ兮, ce are a face?
— Ai sト te duci la balul acesta? O テョntrebト Kitty.
— Cred cト n-am sト pot lipsi. Ia-l pe トピta 窶 spuse Anna Taniei, care テョncerca sト-i scoatト inelul ce ieネ册a uネ冩r din degetul ei alb, din ce テョn ce mai subネ嬖re spre vテ「rf.
— Mi-ar pトビea foarte bine dacト ai veni ネ冓 dumneata. Aネ vrea aネ兮 de mult sト te vトヅ la un bal!
— Dacト va trebui sト mト duc, am sト mト mテ「ngテ「i cel puネ嬖n cu gテ「ndul cト asta-ネ嬖 face plトツere窶ヲ Griネ兮, te rog, nu mト ciufuli, ネ冓 aネ兮 mi-e pトビul destul de zburlit, protestト Anna テョndreptテ「ndu-ネ冓 o ネ冰viネ崙 cu care se jucase Griネ兮.
— Parcト te vトヅ la bal テョntr-o rochie violetト.
— De ce tocmai violetト? O テョntrebト Anna, surテ「zテ「nd. Hai, copii, duceネ嬖-vト, duceネ嬖-vト! Auziネ嬖? Miss Howl vト cheamト la ceai, adトブgト ea desprinzテ「ndu-se din mijlocul copiilor ネ冓 trimiネ崚「ndu-i テョn sufragerie. ネtiu de ce doreネ冲i sト fiu ネ冓 eu la bal. Are o deosebitト テョnsemnトフate pentru dumneata, ネ冓 ai vrea ca toatト lumea sト fie acolo ネ冓 sト ia parte.
— De unde ネ冲ii? Ai ghicit.
— Ah, cテ「t de frumoasト e vテ「rsta dumitale! Urmト Anna, テョmi aduc ネ冓 eu aminte. Cunosc ceaネ嫗 asta albトピtruie, asemenea celei ce acoperト munネ嬖i Elveネ嬖ei, ceaネ崙 ce テョnvトネuie vテ「rsta fericitト, cテ「nd copilトビia se apropie de sfテ「rネ冓t窶ヲ ネ冓 se strトプede prin acel vトネ orizontul nemトピurat de bucurie ネ冓 de fericire, spre care se deschide un drum ce se テョngusteazト din ce テョn ce mai mult窶ヲ cテ「nd porneネ冲i vesel, ネ冓 totuネ冓 cu oarecare teamト, pe aceastト cale lungト, deネ冓 ea テョネ嬖 pare plinト de luminト ネ冓 negrトナt de frumoasト窶ヲ Cine n-a trecut prin asta?
Kitty zテ「mbi テョn tトツere. 窶曠ar cum a trecut ea prin asta? Cテ「t aネ vrea sト cunosc romanul ei de dragoste!窶 se gテ「ndi Kitty, amintindu-ネ冓 de テョnfトκ嬖ネ兮rea lipsitト de orice poezie a lui Alexei Alexandrovici, soネ孛l Annei.
— Am aflat ceva. Mi-a spus Stiva. Te felicit, urmト Anna. L-am テョntテ「lnit pe Vronski la gara, テョmi place foarte mult.
— Ah, era acolo? O テョntrebト Kitty, テョmbujorテ「ndu-se. Dar ce ネ嬖-a spus Stiva?
— Mi-a povestit totul. Mi-ar pトビea foarte bine. Am cトネトフorit ieri cu mama lui Vronski, adトブgト Anna. Contesa mi-a vorbit tot timpul de dテ「nsul. E fiul ei preferat. ネtiu cテ「t de pトビtinitoare sunt mamele, dar窶ヲ
— Ce ネ嬖-a povestit maicト-sa?
— Multe ネ冓 mトビunte! Deネ冓 ネ冲iu cト e feciorul ei favorit, totuネ冓 se vede cト e テョntr-adevトビ un cavaler窶ヲ Mi-a povestit, de pildト, cト a vrut sト-i cedeze fratelui sトブ toatト averea. テ始 copilトビie a fトツut ceva ネ冓 mai extraordinar: a salvat o femeie de la テョnec. テ始tr-un cuvテ「nt, un adevトビat erou, zise Anna ネ冓 zテ「mbi, aducテ「ndu-ネ冓 aminte de cele douト sute de ruble date テョn garト.
Nu pomeni テョnsト nimic despre aceste douト sute de ruble. テ司 era oarecum neplトツut sト-ネ冓 aducト aminte de gestul acesta; simネ嫺a cト テョn el era ceva care o privea pe dテ「nsa ネ冓 care n-ar fi trebuit sト fie.
— Contesa m-a rugat foarte mult sト-i fac o vizitト, urmト Anna. Mi-ar pトビea bine s-o vトヅ. Mテ「ine ma duc la ea. Dar, slavト Domnului, Stiva stト destul de mult テョn budoarul lui Dolly, adトブgト ea, schimbテ「nd vorba ネ冓 ridicテ「ndu-se テョn picioare, oarecum nemulネ孛mitト, i se pトビu lui Kitty.
— Nu, テョntテ「i eu! Ba nu, eu! Strigau copiii, care-ネ冓 luaserト ceaiul ネ冓 veneau acum テョn fugト la mトフuネ兮 Anna.
— Toネ嬖 deodatト! Strigト Anna ネ冓, rテ「zテ「nd, alergト テョn テョntテ「mpinarea lor. テ司 テョmbrトκ嬖ネ兮 pe toネ嬖 grトノadト ネ冓-i rトピturnト pe divan, テョn ネ嬖petele lor de bucurie.
XXI.
Cテ「nd se servi ceaiul pentru cei mari, Dolly ieネ冓 din odaia ei. Stepan Arkadici nu veni. Ieネ冓se probabil din budoarul soネ嬖ei pe uネ兮 din dos.
— Mト tem sト nu-ネ嬖 fie frig sus, spuse Dolly cトフre Anna. Aネ vrea sト te mut jos. Am fi mai aproape una de alta.
— Vai, te rog sト nu ai nici o grijト de mine, rトピpunse Anna, privind-o cu luare-aminte drept テョn faネ崙 ネ冓 テョncercテ「nd sト-ネ冓 dea seama dacト soネ嬖i se テョmpトツaserト, ori nu.
— Ai avea aici ネ冓 mai multト luminト, zise cumnata.
— テ枴-am mai spus cト dorm buネ冲ean oriunde ネ冓 oricテ「nd.
— Despre ce-i vorba? テ始trebト Stepan Arkadici, ieネ冓nd din biroul sトブ ネ冓 uitテ「ndu-se la soネ嬖a sa.
Dupト tonul lui, atテ「t Kitty, cテ「t ネ冓 Anna テョnネ嫺leserト numaidecテ「t cト soネ嬖i se テョmpトツaserト.
— Vreau s-o mut pe Anna jos, rトピpunse Dolly. Trebuie テョnsト schimbate ネ冓 perdelele. Dar nimeni nu se pricepe. Am sト le mut eu singurト.
窶曠umnezeu ネ冲ie dacト s-au テョmpトツat cu adevトビat窶, se gテ「ndi Anna, auzindu-i glasul rece ネ冓 liniネ冲it.
— Ah, lasト, Dolly, tu テョネ嬖 faci greutトκ嬖 din orice, テョi spuse Stepan Arkadici. Dacト vrei, fac eu totul窶ヲ 窶曠a, cred cト s-au テョmpトツat窶, se gテ「ndi Anna.
— ネtiu eu cum faci tu totul, rトピpunse Dolly. Ai sト-i spui lui Matvei sト facト ceea ce nu e テョn stare sト facト. Tu ai sト pleci; iar el are sト テョncurce totul. ネ亙, spunテ「nd acestea, zテ「mbetul ei obiネ冢uit, ironic, テョi テョncreネ嬖 colネ孛l buzelor.
窶朶-au テョmpトツat cu adevトビat, cu adevトビat, slavト Domnului窶, テョネ冓 zise Anna ネ冓, bucurテ「ndu-se cト ea fusese aceea care-i テョmpトツase, se apropie de Dolly ネ冓 o sトビutト.
— De loc! De ce ne dispreネ孛ieネ冲i aネ兮 pe mine ネ冓 pe Matvei? O テョntrebト Stepan Arkadici pe soネ嬖a sa, cu o sclipire de zテ「mbet.
Ca de obicei, Dolly pトピtrト un ton uネ冩r ironic faネ崙 de soネ孛l sトブ テョn tot cursul serii. Stepan Arkadici era mulネ孛mit ネ冓 vesel, cu mトピurト, fトビト sト parト cト, fiind iertat, テョネ冓 uitase vina.
La nouト ネ冓 jumトフate, conversaネ嬖a foarte veselト ネ冓 plトツutト テョn jurul ceaiului de searト fu テョntreruptト de un eveniment cu totul obiネ冢uit テョn aparenネ崙, dar care, nu se ネ冲ie de ce, le pトビu tuturora ciudat. Dupト ce vorbirト de cunoscuネ嬖i comuni din Petersburg, Anna se ridicト deodatト テョn picioare.
— テ司 am テョn album, zise Anna. Cu prilejul acesta am sト vi-l arトフ ネ冓 pe Serioja al meu, adトブgト ea zテ「mbind cu mテ「ndrie maternト.
テ始deobネ冲e la ora zece テョi spunea ea noapte bunト fiului sトブ, culcテ「ndu-l adesea テョnainte de a pleca la vreun bal, ネ冓 Anna se simネ嬖 テョntristatト la gテ「ndul cト acum se afla atテ「t de departe de copilul ei. Orice ar fi vorbit, Karenina se テョntorcea mereu cu gテ「ndul la Serioja, bトナeネ嫺lul ei cu pトビul creネ. Simネ嫺a nevoia sト-i priveascト fotografia ネ冓 sト vorbeascト despre dテ「nsul. Folosindu-se de primul prilej, ea se ridicト ネ冓 se duse dupト album cu paネ冓 uネ冩ri ネ冓 hotトビテ「ネ嬖. Scara dinspre odaia ei de sus era chiar scara cea mare a vestibulului テョncトネzit de la intrare.
Pe cテ「nd Anna ieネ册a din salon, se auzi soneria テョn antreu.
— Cine ar putea fi? テ始treba Dolly.
E prea devreme sト fi venit dupト mine. ネ亙 pentru altcineva窶ヲ ar fi prea tテ「rziu, spuse Kitty.
— Mi-au adus desigur corespondenネ嫗, zise Stepan Arkadici.
Trecテ「nd prin dreptul scトビii, Anna vトホu pe servitorul care venea grトッit sト anunネ嫺 pe noul-sosit, rトノas lテ「ngト lampト. Uitテ「ndu-se テョn jos, Anna テョl recunoscu テョndatト pe Vronski. Un ciudat sentiment de plトツere ネ冓, テョn acelaネ冓 timp, de teamト テョi テョnfiora inima. Vronski stトフea テョn picioare, テョmbrトツat cu paltonul, ネ冓 scotea ceva din buzunar. テ始 clipa cテ「nd Anna ajunse la mijlocul scトビii, Vronski テョネ冓 ridicト ochii, o vトホu, ネ冓 pe faネ嫗 lui se ivi o expresie de sfialト ネ冓 de spaimト. Anna テョネ冓 テョnclinト uネ冩r capul ネ冓 trecu mai departe. テ始 urma ei rトピunarト glasul puternic al lui Stepan Arkadici, poftindu-l pe Vronski sト intre, ネ冓 vocea stトパテ「nitト, caldト ネ冓 liniネ冲itト a vizitatorului, care refuza.
Cテ「nd Anna se テョntoarse cu albumul, Vronski plecase. Stepan Arkadici spuse cト Vronski venise sト se intereseze de dejunul care urma sト fie dat a doua zi unei celebritトκ嬖 sosite テョn oraネ.
— N-a vrut sト intre cu nici un preネ. Mi s-a pトビut cam ciudat! Adトブgト Stepan Arkadici.
Kitty se テョmbujora la faネ崙. Credea cト numai ea テョnネ嫺lesese de ce venise Vronski ネ冓 de ce nu intrase テョn casト. 窶暸 fost la noi, テョネ冓 zise Kitty, nu m-a gトピit acasト ネ冓 ネ冓-a テョnchipuit cト sunt aici. Dar n-a mai intrat, fiindcト ネ冓-a dat seama cト-i tテ「rziu ネ冓 cト Anna e aici.窶
Toネ嬖 schimbarト priviri, fトビト sト spunト nimic, ネ冓 テョncepurト sト se uite la albumul Annei.
Faptul cト cineva venise pe la nouト ネ冓 jumトフate la un prieten ca sト afle amトハunte テョn legトフurト cu masa care se punea la cale n-avea nimic deosebit; totuネ冓, lucrul acesta li se pトビu tuturor ciudat ネ冓 mai cu seamト Anna テョl socoti nepotrivit.
XXII.
Balul abia se deschisese, cテ「nd Kitty, テョmpreunト cu maicト-sa, urcト scara cea mare, scトネdatト テョn lumini, テョncadratト de flori ネ冓 de valeネ嬖 pudraネ嬖, テョn livrele roネ冓i. Din saloane venea, ca dintr-un stup, un foネ冢et ritmic. テ始 timp ce doamnele テョネ冓 テョndreptau テョn oglindト, lテ「ngト scarト, printre arborii de serト, coafurile ネ冓 rochiile, din salon se auzeau sunetele potolite ネ冓 limpezi de vioarト ale orchestrei care テョncepuse primul vals. Un domn mai テョn vテ「rstト, care-ネ冓 aネ册za la o altト oglindト pトビul cトビunt de la tテ「mple, rトピpテ「ndind un puternic miros de parfum, se テョntテ「lni cu ele pe scarト faネ崙 テョn faネ崙 ネ冓 se dトヅu テョn laturi cu o vトヅitト expresie de admiraネ嬖e pentru Kitty, pe care n-o cunoネ冲ea. Unul dintre junii de societate, numiネ嬖 de bトフrテ「nul prinネ ネ歪erbaネ嫐i: filfizoni 窶 un tテ「nトビ imberb, cu o vesta rトピcroitト adテ「nc 窶 le salutト, テョndreptテ「ndu-ネ冓 din mers cravata albト; dar, dupト ce trecu repede prin faネ嫗 lor, se テョntoarse ネ冓 o pofti pe Kitty la cadril. Primul cadril fiind fトトトヅuit lui Vronski, Kitty acordト tテ「nトビului cadrilul al doilea.
Un militar, care-ネ冓 テョncheia mトハuネ冓le, テョi fトツu loc テョn uネ卞 ネ冓, netezindu-ネ冓 mustトκ嬖le, o admirト pe Kitty, delicioasト テョn rochia ei roz. Deネ冓 rochia, coafura ネ冓 pregトフirile de bal o costaserト multト trudト ネ冓 bトフaie de cap, Kitty, care purta o complicatト rochie de tul pe un furou roz, intrト テョn sala de bal cu miネ冂トビi libere ネ冓 fireネ冲i, dテ「nd impresia cト rozetele ネ冓 dantelele, ca ネ冓 toate detaliile テョmbrトツトノinネ嬖i nu-i ceruserト o clipト de atenネ嬖e, nici ei ネ冓 nici celor ai casei. Parcト se nトピcuse テョn tulul ネ冓 テョn dantelele acelea, avテ「nd o coafurト テョnaltト, テョmpodobitト cu un trandafir ネ冓 douト frunziネ冩are テョn vテ「rf.
テ始ainte de a intra テョn salon, cテ「nd bトフrテ「na prinネ嫺sa テョncercト sト-i テョndrepte cordonul care i se テョntorsese, Kitty se feri uネ冩r. Simネ嫺a cト la ea totul pトビea frumos ネ冓 plin de graネ嬖e テョn chip firesc ネ冓 cト nu mai era nimic de テョndreptat窶ヲ
Kitty trトナa una din cele mai fericite zile ale sale. Rochia n-o strテ「ngea nicトナeri. Gulerul mare de dantelト nu-i cトヅea de pe umeri. Rozetele nu se mototoliserト ネ冓 nu se rupseserト. Pantofii roz, cu tocuri テョnalte, nu-i strテ「ngeau picioruネ冰l, ci, dimpotrivト, テョl fトツeau sト se simtト bine. Buclele dese ale pトビului blond pトビeau naturale pe capul ei mic. I se テョncheiaserト, fトビト sト se rupト, tustrei nasturii mトハuネ冓i lungi, bine テョntinse pe mテ「nト, fトビト sト-i ネ冲irbeascト テョntru nimic forma. Panglicuネ嫗 de catifea neagrト a medalionului テョi cuprindea cu o deosebitト graネ嬖e gテ「tul. Cordeluネ嫗 asta era o minune. テ始cト de acasト, privindu-ネ冓 gテ「tul テョn oglindト, Kitty simネ嬖 cテ「t farmec avea panglicuネ嫗. De orice s-ar fi putut テョndoi, dar n-avea nici o テョndoialト cト panglicuネ嫗 era o minune. Kitty zテ「mbi ネ冓 aici, la bal, privindu-ネ冓-o テョn oglindト. Pe braネ嫺 ネ冓 pe umerii sトナ goi simネ嫺a o rトツoare de marmurト, ceea ce-i dトヅea o senzaネ嬖e foarte plトツutト. Ochii テョi strトネuceau. Buzele-i rumene nu puteau sト nu zテ「mbeascト, deoarece テョネ冓 dトヅea seama cテ「t era de テョncテ「ntトフoare. Nici nu apucト sト intre テョn salon ネ冓 sト ajungト la mulネ嬖mea doamnelor テョmbrトツate テョn tul, panglici ネ冓 dantele multicolore 窶 care aネ冲eptau sト fie invitate la dans (Kitty nu zトッovea niciodatト テョn aceastト mulネ嬖me) 窶 cテ「nd un cavaler o ネ冓 invitト. Era Egoruネ冖a Korsunski, cel mai bun dansator, primul cavaler テョn ierarhia balurilor, vestit conducトフor de baluri, maestru de ceremonii, om テョnsurat, bトビbat frumos ネ冓 elegant. O lトピase tocmai atunci pe contesa Banina, cu care deschisese balul. テ始 timp ce cerceta grupul dat テョn seama lui, adicト cele cテ「teva perechi care テョncepuserト sト danseze, Korsunski o vトホu pe Kitty intrテ「nd. Se テョndreptト テョn grabト spre ea cu acea sprintenealト plinト de siguranネ崙 ネ冓 graネ嬖e, proprie numai dirijorilor de baluri. Se テョnclinト ネ冓, fトビト s-o テョntrebe dacト テョngトヅuie sau nu, ridicト mテ「na ca sト-i cuprindト talia subネ嬖re. Kitty テョntoarse capul, cトブtテ「nd pe cineva cトビuia sト-i テョncredinネ嫺ze evantaiul. Gazda i-l luト, surテ「zテ「nd.
— Ce bine ai fトツut cト ai venit la timp, zise Korsunski prinzテ「nd-o de talie. Nu テョnネ嫺leg obiceiul de a テョntテ「rzia.
Kitty テョネ冓 puse mテ「na stテ「ngト, arcuitト, pe umトビul dansatorului, iar picioarele ei mici, テョn pantofi roz, テョncepurト sト lunece repede; uネ冩r ネ冓 ritmic, テョn tactul muzicii, pe parchetul lucios.
— Cテ「nd valseazト cineva cu dumneata, parcト se odihneネ冲e, テョi spuse cavalerul, trecテ「nd la primii paネ冓 テョnceネ嬖 de vals. O minune! Ce uネ冰rinネ崙, quelle prテゥcision!16 adトブgト el, repetテ「nd de altfel ceea ce spunea aproape tuturor bunelor sale cunoネ冲inネ嫺.
Kitty zテ「mbi, auzindu-i lauda, ネ冓 cercetト mai departe sala cu privirea, peste umトビul lui. Nu mai era domniネ冩ara care iese pentru prima datト la bal, テョn ochii cトビeia toate chipurile se contopesc テョntr-o singurト impresie fermecトフoare. Nu era テョnsト nici domniネ冩ara care a luat parte la toate balurile ネ冓 pentru care feネ嫺le invitaネ嬖lor sunt atテ「t de cunoscute, テョncテ「t o plictisesc. Ea se afla pe hotarul dintre aceste douト categorii ネ冓, deネ冓 era emoネ嬖onatト, avea destula stトパテ「nire de sine ca sト poatト urmトビi ce se テョntテ「mpla テョn jurul ei. Vトホu adunatト テョn colネ孛l stテ「ng al salonului toatト floarea societトκ嬖i. Erau acolo ネ冓 frumoasa Lydie, soネ嬖a lui Korsunski, exagerat de decoltatト, ネ冓 stトパテ「nト casei, ネ冓 Krivin, a cトビui chelie strトネucea totdeauna unde se aduna crema societトκ嬖i. テ始tr-acolo se uitau tinerii, neテョndrトホnind sト se apropie. Acolo テョl descoperi Kitty pe Stiva ネ冓, lテ「ngト el, silueta elegantト a Annei, テョmbrトツatト テョn catifea neagrト. Era ネ冓 el acolo. Kitty nu-l mai vトホuse din seara テョn care-l refuzase pe Levin. Cu ochii ei ageri, テョl recunoscu numaidecテ「t. Observト chiar cト ネ冓 el se uita la dテ「nsa.
— Mai facem un tur? N-ai obosit? O テョntrebト Korsunski, gテ「fテ「ind uネ冩r.
— Mulネ孛mesc, nu.
— Unde sト te conduc?
— Mi se pare cト テョn colネ孛l acela e Karenina. Du-mト la ea.
— Unde doreネ冲i.
Korsunski valsa mai departe cu paネ冓 din ce テョn ce mai テョnceネ嬖, テョndreptテ「ndu-se spre cercul din colネ孛l stテ「ng al salonului. Repeta mereu 窶霸ardon, mesdames, pardon, pardon, mesdames!窶 ネ冓, strecurテ「ndu-se printr-o mare de dantele, tul ネ冓 panglici, fトビト sト atingト cテ「t de uネ冩r pe cineva, テョネ冓 テョnvテ「rti partenera テョn loc, atテ「t de repede, テョncテ「t i se dezvelirト picioarele subネ嬖ri cu ciorapi ajuraネ嬖, iar trena i se desfトツu ca un evantai ネ冓 acoperi genunchii lui Krivin. Korsunski se テョnclinト, テョネ冓 テョndreptト pieptul ネ冓-i oferi braネ孛l ca s-o conducト la Anna Arkadievna.
テ士bujoratト la faネ崙, Kitty テョネ冓 luト trena de pe genunchii lui Krivin ネ冓, uネ冩r ameネ嬖tト, se uitト テョn toate pトビネ嬖le, cトブtテ「nd-o pe Karenina. Anna nu purta o rochie violetト, cum テョネ冓 テョnchipuise Kitty, ci una de catifea neagra, cu un decolteu mare, care-i dezgolea umerii plini, pieptul ネ冓 braネ嫺le rotunde, cu mテ「ini subネ嬖ri ネ冓 mici 窶 totul sculptat parcト テョn fildeネ vechi. Rochia avea o garniturト de dantele veneネ嬖ene. Pe cap, テョn pトビul negru, Anna テョネ冓 pusese o micト ghirlandト de pansele. Avea ネ冓 un bucheネ嫺l din aceleaネ冓 flori prins la talie cu cordonul negru al rochiei, テョntre dantele albe. Coafura ei era foarte simplト; ceea ce o deosebea erau buclele scurte, naturale, ale pトビului sトブ cテ「rlionネ嫗t, care i se revトビsau mereu pe tテ「mple ネ冓 pe ceafト, テョmpodobind-o. テ始 jurul gテ「tului neted, ca sculptat, purta un ネ冓rag de mトビgトビitare.
Kitty o vedea pe Anna テョn fiecare zi. Era テョndrトトostitト de dテ「nsa. ネ亙-o テョnchipuise テョnsト テョmbrトツatト neapトビat テョn violet. Dar, vトホテ「nd-o テョn negru, テョネ冓 dトヅu seama cト nu-i prinsese tot farmecul; o vedea acum テョntr-o luminト cu totul nouト ネ冓 necunoscutト. テ始ネ嫺lese cト Anna nu se putea テョmbrトツa テョn violet ネ冓 cト vraja ei stトフea tocmai テョn aceea cト punea テョn umbrト orice toaletト purta. Nici rochia aceea neagrト cu dantele vaporoase nu-ネ嬖 atrトトea prea mult atenネ嬖a. Toaleta era numai cadrul ei. N-o vedeai decテ「t pe ea 窶 simplト, fireascト, graネ嬖oasト ネ冓 totodatト veselト, vioaie窶ヲ
Anna stトフea ca totdeauna, ネ嬖nテ「ndu-se foarte drept. Cテ「nd Kitty se apropie, Karenina vorbea cu stトパテ「nul casei, cu capul uネ冩r テョntors spre dテ「nsul.
— Nu, eu nu arunc cu piatra, テョi rトピpundea Anna la ceva, deネ冓 nu テョnネ嫺leg窶ヲ adトブgト ca ridicテ「nd din umeri ネ冓, テョntorcテ「ndu-se spre Kitty, o privi cu un zテ「mbet duios, protector. Apoi, cu acea privire iute a femeilor, テョi cercetト toaleta ネ冓 fトツu o miネ冂are uネ冩arト cu capul, pe care Kitty o interpretト ca o aprobare pentru toaleta ネ冓 frumuseネ嫺a ei. Intri dansテ「nd テョn salonul acesta, テョi spuse Anna lui Kitty.
— E una dintre cele mai credincioase ajutoare ale mele, interveni Korsunski, salutテ「nd-o pe Anna Arkadievna, pe care テョncト n-o vトホuse. Prinネ嫺sa ne ajutト sト fie balul vesel ネ冓 frumos. Anna Arkadievna, un tur de vals, o invitト el, テョnclinテ「ndu-se.
— Vト cunoaネ冲eネ嬖? テ始trebト gazda.
— Pe cine nu cunoaネ冲em noi! Soネ嬖a mea ネ冓 cu mine suntem ca lupii albi, cum spun francezii, ne cunosc toネ嬖, rトピpunse Korsunski. Un tur de vals, Anna Arkadievna?
— Nu dansez cテ「nd pot sト mト scuz, zise doamna Karenina.
— Dar astトホi nu se poate sト nu dansaネ嬖, rトピpunse Korsunski.
テ始 clipa aceea se apropie Vronski.
— Dacト astトホi nu se poate sト nu dansez, atunci sト dansトノ, hotトビテョ Anna, prefトツテ「ndu-se cト nu observト salutul lui Vronski ネ冓 punテ「nd repede mテ「na pe umトビul lui Korsunski.
窶曠e ce o fi nemulネ孛mitト de dテ「nsul?窶 se gテ「ndi Kitty, bトトテ「nd de seamト cト Anna nu rトピpunsese voit la salutul lui Vronski.
Vronski se apropie de Kitty, テョi aduse aminte de primul cadril ネ冓-ネ冓 exprimト pトビerea de rトブ cト テョn timpul din urmト nu avusese plトツerea s-o vadト. Ascultテ「ndu-l, Kitty o privea ネ冓 o admira pe Anna cum dansa. Se aネ冲epta ca Vronski s-o invite la vals, dar el n-o invitト. Atunci ea テョl privi miratト, テョn ochi. Vronski roネ冓 ネ冓 o invitト repede la vals; dar abia テョi cuprinse talia subネ嬖re ネ冓 fトツu primul pas, cト muzica se opri brusc. Kitty テョi privi faネ嫗, care era aネ兮 de aproape de dテ「nsa. ネ亙 テョncト mult timp dupト aceea, vreme de cテ「ネ嬖va ani, privirea aceea plinト de dragoste, pe care i-o aruncase ea ネ冓 la care el nu rトピpunsese, テョi sfテ「ネ冓a inima ca o ruネ冓ne de neテョndurat.
— Pardon, pardon! Vals, vals! Strigト Korsunski din celトネalt capトフ al salonului ネ冓, テョnlトハネ孛ind-o pe prima domniネ冩arト テョntテ「lnitト テョn cale, テョncepu sト danseze cu ea.


XXIII.
Vronski dansト cu Kitty cテ「teva tururi de vals. Apoi ea se duse la maicト-sa; ネ冓 n-apucト sト schimbe cu contesa Nordstone decテ「t cテ「teva cuvinte, cト Vronski ネ冓 veni dupト dテ「nsa pentru primul cadril. テ始 timpul cadrilului, nu vorbirト nimic deosebit. Conversaネ嬖a, mereu テョntreruptト, cトホu asupra soネ嬖lor Korsunski pe care Vronski テョi descrise foarte nostim, ca pe niネ冲e copii drトトuネ嬖 de patruzeci de ani, apoi vorbirト despre un viitor teatru de societate. O singurト datト o tulburト conversaネ嬖a, cテ「nd atinse o laturト a vieネ嬖i sale 窶 cテ「nd Vronski テョntrebト dacト ネ冓 Levin era acolo, adトブgind cト-i plトツuse mult. Dar Kitty nu se aネ冲epta la mai mult de la cadril. Aネ冲epta, cu inima strテ「nsト, mazurca. I se pトビea cト totul trebuia sト se hotトビascト テョn timpul mazurcii. N-o テョngrijora faptul cト Vronski n-o invitase la mazurcト テョn timpul cadrilului. Era sigurト cト va dansa cu el mazurca, la fel ca ネ冓 la celelalte baluri. Refuzト cinci cavaleri, spunテ「ndu-le cト e angajatト. Tot balul, pテ「nト la ultimul cadril, a fost pentru Kitty un vis fermecトフor, plin de culori vii, de sunete ネ冓 de miネ冂are. Numai cテ「nd se simネ嫺a prea obositト nu dansa ネ冓 avea nevoie de cテ「teva clipe de odihnト. Dansテ「nd テョnsト ultimul cadril cu un tテ「nトビ plicticos, pe care nu-l putea refuza, Kitty se pomeni テョn faネ嫗 lui Vronski ネ冓 a Annei. Nu se テョntテ「lnise cu Anna de la sosire ネ冓 acum o vedea iarトκ冓 テョntr-o luminト nouト ネ冓 neaネ冲eptatト. Descoperi la ca o stare de spirit pe care o cunoネ冲ea foarte bine: テョncテ「ntarea succesului. Vedea cト Anna e ameネ嬖tト de vinul admiraネ嬖ei pe care o stテ「rnea. Cunoネ冲ea simネ崙ノテ「ntul acesta. テ司 ネ冲ia simptomele ネ冓 le descoperea acum la Anna. テ司 vedea licトビirile jucトブネ册 ale ochilor, zテ「mbetul de fericire ネ冓 de テョncテ「ntare care-i arcuia involuntar buzele窶ヲ graネ嬖a plina de siguranネ嫗 ネ冓 armonie a miネ冂トビilor.
窶曚ine o fi? Se テョntrebト Kitty. Toネ嬖, sau unul singur?窶
Kitty nu prea テョntreネ嬖nea conversaネ嬖a cu tテ「nトビul sトブ dansator, care pierdu firul vorbei fトビト a-l mai putea テョnnoda. Supunテ「ndu-se aparent veselelor ネ冓 sonorelor strigトフe de comandト ale lui Korsunski, ocupat sト dirijeze pe toatト lumea, cテ「nd en grand rond17, cテ「nd en chaテ「ne18, Kitty observa totul, ネ冓 inima i se strテ「ngea din ce テョn ce mai mult. 窶朦u, nu e テョmbトフatト de admiraネ嬖a mulネ嬖mii, ci de aceea a unui singur bトビbat窶ヲ Cine o fi? Oare n-o fi el?窶 Ori de cテ「te ori Vronski vorbea cu Anna, テョn ochii ei fulgera o lucire de bucurie ネ冓 un zテ「mbet fericit テョi arcuia buzele rumene. Pトビea sト caute a-ネ冓 stトパテ「ni bucuria care-i izbucnea pe faネ崙, fトビト voia ei. 窶曠ar el?窶 Kitty テョl privi ネ冓 se テョnspトナmテ「ntト. Sentimentul care se rトピfrテ「ngea pe faネ嫗 Annei ca テョntr-o oglindト era acelaネ冓 care se vedea ネ冓 pe chipul lui. Unde-i era atitudinea veネ冢ic calmト ネ冓 energicト? Unde, expresia liniネ冲itト ネ冓 fトビト griji a feネ嫺i sale? De cテ「te ori テョi vorbea Annei, Vronski テョネ冓 apleca puネ嬖n capul, vrテ「nd parcト sト i se prosterne la picioare. Privirea lui avea o expresie de supunere ネ冓 de spaimト. 窶朦u vreau sa va jignesc, spunea parcト de fiecare datト privirea lui, vreau numai sト mト salvez ネ冓 nu ネ冲iu cum.窶 Faネ嫗 lui avea o expresie pe care Kitty nu i-o vトホuse niciodatト.
Amテ「ndoi spuneau, despre niネ冲e cunoscuネ嬖 comuni, lucruri fトビト nici o importanネ崙, dar lui Kitty i se pトビea cト fiecare cuvテ「nt rostit de ei hotトビa atテ「t soarta lor, cテ「t ネ冓 pe a ei. ネ亙, ciudat, テョntr-adevトビ, deネ冓 amテ「ndoi vorbeau despre Ivan Ivanovici care era caraghios cu franネ孛zeasca lui ネ冓 despre domniネ冩ara Eleネ嫐aia pentru care s-ar fi putut gトピi o partidト mai bunト.
— Aceste cuvinte aveau テョnsト pentru dテ「nネ冓i o テョnsemnトフate deosebitト. テ縞冓 dトヅeau seama de aceasta deopotrivト, atテ「t ei, cテ「t ネ冓 Kitty. Pentru Kitty, balul ネ冓 tot ceea ce o テョnconjura テョncepeau sト テョnoate テョn ceaネ崙. Numai educaネ嬖a severト pe care o primise o susネ嬖nea ネ冓 o silea sト facト ceea ce i se cerea, adicト sト danseze, sト rトピpundト la テョntrebトビi, sト vorbeascト, ba chiar sト ネ冓 surテ「dト. Dar テョnainte de テョnceperea mazurcii, cテ「nd scaunele テョncepurト sト fie trase la perete, iar cテ「teva perechi ネ冓 trecurト din saloanele mici テョn sala cea mare, Kitty trトナ clipe de deznトヅejde ネ冓 de groazト. Refuzase cinci cavaleri ネ冓 acum vedea cト nu va dansa mazurca. Nu mai spera sト fie invitatト, tocmai fiindcト avusese prea mare succes テョn societate ネ冓 nimトハui nu i-ar fi putut trece prin minte cト n-o invitase nimeni pテ「nト atunci. Ar fi trebuit sト-i spunト mamei cト e bolnavト ネ冓 sト plece acasト, dar nu era テョn stare. Se simネ嫺a zdrobitト.
Se duse テョn fundul unui salonaネ ネ冓 se lトピト テョntr-un fotoliu. Rochia-i vaporoasト se ridicト uネ冩arト ca un nor テョn jurul trupului sトブ gingaネ. Un braネ gol, subネ嬖re, delicat ネ冓 feciorelnic, lトピat neputincios テョn jos, se pierdu テョn faldurile volanului trandafiriu. Cu cealaltト mテ「nト ea ネ嬖nea evantaiul ネ冓, cu miネ冂トビi repezi ネ冓 scurte, テョネ冓 fトツea vテ「nt peste faネ嫗 テョnvトパトナatト. Cu toatト テョnfトκ嬖ネ兮rea ei de fluture abia prins de un fir de iarbト, gata sト-ネ冓 ia zborul desfトツテ「ndu-ネ冓 aripile irizate, Kitty テョネ冓 simネ嫺a inima grea, plinト de o deznトヅejde テョngrozitoare.
窶曠ar dacト mト テョnネ册l? Dacト n-a fost nimic?窶 ネ亙 lトピa din nou sト i se perinde prin minte ceea ce vトホuse.
— Ce テョnseamnト asta, Kitty? O テョntrebト contesa Nordstone, apropiindu-se de ea fトビト zgomot, pe covor. Nu mai テョnネ嫺leg nimic!
Lui Kitty テョi tremurト buza de jos. Se ridicト brusc.
— Kitty, nu dansezi mazurca?
— Nu, nu, rトピpunse Kitty cu glasul テョnecat テョn lacrimi.
— A invitat-o faネ崙 de mine la mazurcト, o informト contesa Nordstone, ネ冲iind cト Kitty va テョnネ嫺lege despre cine era vorba. Atunci ea l-a テョntrebat: 窶朦u dansezi cu prinネ嫺sa ネ歪erbaネ嫐i?窶
— Ah! Mi-e perfect egal, rトピpunse Kitty.
Nimeni nu-i cunoネ冲ea mai bine starea sufleteascト decテ「t ea テョnsトκ冓.
Nimeni nu ネ冲ia cト テョn ajun respinsese un bトビbat pe care, poate, テョl iubea窶ヲ ネ冓-l respinsese fiindcト se テョncrezuse テョn altul.
Contesa Nordstone テョl gトピi pe Korsunski, cu care urma sト danseze mazurca, ネ冓-l rugト s-o invite pe Kitty.
Kitty dansト テョn prima pereche ネ冓, din fericire, nu trebui sト vorbeascト, deoarece Korsunski alerga tot timpul, dテ「nd comenzi dansatorilor. Vronski ネ冓 cu Anna se aflau aproape テョn faネ嫗 ei. Kitty テョi vedea cテ「nd de departe, cテ「nd de aproape, atunci cテ「nd se テョntテ「lneau perechile lor. ネ亙 cu cテ「t テョi observa, cu atテ「t mai mult i se テョntトビea convingerea cト nenorocirea ei era un fapt テョmplinit. テ始ネ嫺lese cト ei se simネ嫺au singuri テョn sala aceea plinト de lume. Pe chipul lui Vronski, totdeauna atテ「t de energic ネ冓 de independent, se テョntipトビise o expresie izbitoare de supunere ネ冓 de sfiiciune, ca aceea a unui cテ「ine deネ冲ept care se simte vinovat.
Cテ「nd Anna zテ「mbea, surテ「sul ei trecea ネ冓 pe faネ嫗 lui. Cテ「nd ea cトヅea pe gテ「nduri, era ネ冓 el grav. O putere aproape supranaturalト atrトトea parcト ochii lui Kitty spre faネ嫗 Annei. Era fermecトフoare テョn rochia-i neagrト, simplト. Fermecトフoare テョi erau braネ嫺le pline, テョmpodobite cu brトκ崙ビi窶ヲ gテ「tul neted, cu ネ冓ragul de mトビgトビitare窶ヲ ネ冰viネ嫺le pトビului creネ rトホvrトフite窶ヲ miネ冂トビile mlトヅioase ネ冓 pline de graネ嬖e ale picioarelor ネ冓 ale mテ「inilor sale mici窶ヲ fermecトフoare 窶 faネ嫗 aceea frumoasト, テョn テョnsufleネ嬖rea ei. Dar aceastト frumuseネ嫺 ispititoare avea ceva ameninネ崙フor ネ冓 crud.
Kitty o admira ネ冓 mai mult decテ「t テョnainte ネ冓 suferea tot mai cumplit. Se simネ嫺a strivitト, ネ冓 asta i se citea pe faネ崙. Pomenindu-se alトフuri de ea テョn timpul mazurcii, Vronski o vトホu, dar n-o recunoscu dintr-o datト, atテ「t de schimbatト era.
— Admirabil bal! Rosti Vronski, aネ兮, ca sト spunト ceva.
— Da, rトピpunse Kitty.
テ始 toiul mazurcii, repetテ「nd o figurト complicatト nトピcocitト de Korsunski, Anna ieネ冓 テョn mijlocul cercului, alese doi cavaleri, chemト o doamnト ネ冓 pe Kitty, care, cテ「nd se apropie, se uitト la ea cu spaimト. Karenina o privi printre gene ネ冓 zテ「mbi, strテ「ngテ「ndu-i mテ「na. Vトホテ「nd テョnsト cト Kitty rトピpunse la zテ「mbetul sトブ printr-o expresie de deznトヅejde ネ冓 de mirare, Anna se テョntoarse ネ冓 テョncepu sト vorbeascト veselト cu cealaltト doamnト.
窶曠a, e ceva straniu, diabolic ネ冓 fermecトフor テョn ea窶, se gテ「ndi Kitty.
Anna nu vroia sト rトノテ「nト la masト, dar gazda stトビuia.
— Trebuie sト rトノテ「neネ嬖, Anna Arkadievna, insistト Korsunski, trecテ「ndu-i braネ孛l gol pe sub mテ「neca fracului sトブ. Dacト aネ嬖 ネ冲i ce inovaネ嬖i am la cotilion! Un bijou!19
Korsunski テョncepu sト テョnainteze テョncet, テョncet, テョncercテ「nd s-o atragト dupト dテ「nsul. Stトパテ「nul casei zテ「mbi テョn semn de aprobare.
— Nu, nu rトノテ「n! Zise Anna zテ「mbind.
Cu tot zテ「mbetul ei, Korsunski ネ冓 gazda テョnネ嫺leserト dupト tonul hotトビテ「t cu care rトピpunsese cト Anna Arkadievna nu va rトノテ「ne.
— Nu. ネ亙 aネ兮 am dansat la un singur bal, la balul domniei-voastre, mai mult decテ「t テョn tot cursul iernii la Petersburg, adトブgト Anna テョntorcテ「nd capul spre Vronski, care stトフea lテ「ngト ea. Trebuie sト mト odihnesc テョnainte de plecare.
— Dar aネ嬖 hotトビテ「t definitiv sト plecaネ嬖 mテ「ine? O テョntrebト Vronski.
— Cred cト da, rトピpunse Arma miratト parcト de テョndrトホneala テョntrebトビii. テ始sト licトビirea nestトパテ「nitト ネ冓 tulburトフoare a ochilor ネ冓 a zテ「mbetului ei テョl rトピcoli cテ「nd Anna rosti aceste cuvinte.
Karenina nu rトノase la masト ネ冓 plecト.
XXIV
窶曠a, e テョn mine ceva respingトフor, テョネ冓 zise Levin, plecテ「nd de la familia ネ歪erbaネ嫐i ネ冓 pornind pe jos spre fratele sトブ. Nu sunt bun de nimic pentru ceilalネ嬖 oameni. Unii spun: mテ「ndrie! Nu. Nu sunt nici mトツar mテ「ndru. Dacト aネ fi fost mテ「ndru, n-aネ fi ajuns テョn asemenea situaネ嬖e.窶 ネ亙-l テョnchipui pe Vronski: fericit, bun, inteligent ネ冓 calm. Fトビト テョndoialト cト acesta nu fusese niciodatト テョn situaネ嬖a テョngrozitoare テョn care se afla el, Levin, テョn seara aceea. 窶曠a, trebuia sト-l aleagト pe dテ「nsul. Aネ兮 se ネ冓 cuvenea. N-am de cine sト mト plテ「ng, nici de ce. Eu singur sunt vinovat. Cu ce drept m-am gテ「ndit cト ea ar fi vrut sト-ネ冓 uneascト viaネ嫗 cu a mea? Cine ネ冓 ce sunt eu? Un om de nimic, de care nimeni n-are niciodatト nevoie.窶
Levin テョネ冓 aduse aminte de fratele sトブ Nikolai ネ冓 se opri bucuros la aceastト amintire. 窶朦-are el oare dreptate cテ「nd spune cト totul e tトブ ネ冓 murdar pe lume? Cred cト suntem nedrepネ嬖 ネ冓 ne judecトノ fratele greネ冓t. Bineテョnネ嫺les, din punctul de vedere al lui Prokofi care l-a vトホut beat, purtテ「nd o ネ冰bト zdrenネ孛itト, Nikolai e un om vrednic de dispreネ. Dar eu テョl cunosc ネ冓 altfel. テ司 cunosc sufletul ネ冓 ネ冲iu cト semトハトノ. ネ亙 テョn loc sト mト fi grトッit a-l cトブta, m-am dus la masト ネ冓, dupト aceea, acolo.窶 Levin se apropie de un felinar, citi adresa fratelui sトブ, pe care o avea テョn portvizit, ネ冓 chemト o birjト.
テ始 timpul drumului lung, Levin テョネ冓 reaminti pe rテ「nd evenimentele din viaネ嫗 lui Nikolai, pe care le cunoネ冲ea. テ縞冓 aduse aminte cト, pe cテ「nd studia la universitate ネ冓 un an dupト absolvire, el dusese o viaネ崙 de cトネugトビ, cu toate ironiile colegilor. Respecta cu stricteネ嫺 rテ「nduielile religiei, slujbele, posturile, ferindu-se de orice plトツere, ネ冓 mai cu seamト de femei. Iar dupト aceea, cテ「nd テョネ冓 dトヅuse dintr-o datト drumul, Nikolai se テョmprietenise cu oamenii cei mai decトホuネ嬖 ネ冓 se scufundase テョn desfrテ「ul cel mai respingトフor. テ縞冓 aminti apoi de テョntテ「mplarea cu un bトナat pe care Nikolai テョl adusese de la ネ嫗rト ca sト-l creascト, ネ冓 cum, テョntr-un acces de mテ「nie, テョl bトフuse atテ「t de cumplit, テョncテ「t fusese dat テョn judecatト pentru provocare de leziuni corporale. テ縞冓 aminti de cazul cu un escroc, care-l fトツuse pe Nikolai sト piardト la joc de cトビネ嬖 niネ冲e bani, テョl obligase sト-i dea o poliネ崙 ネ冓 tot el テョl reclamase, arトフテ「nd cト fusese テョnネ册lat. (Erau banii pe care-i plトフise Serghei Ivanovici.) テ縞冓 aduse aminte cum Nikolai petrecuse o noapte la poliネ嬖e, pentru un scandal. テ縞冓 aminti de procesul ruネ冓nos, intentat de Nikolai fratelui sトブ, Serghei Ivanovici, pe temei cト acesta nu i-ar fi dat partea cuvenitト din moネ冲enirea rトノasト de la mamト. テ縞冓 aminti テョn sfテ「rネ冓t de ultimul caz, cテ「nd Nikolai テョネ冓 gトピise un serviciu テョn テ枴nutul Apusean, unde fusese dat テョn judecatト pentru lovirea unui staroste窶ヲ
Toate acestea erau lucruri テョngrozitor de murdare, dar Levin nu le socotea chiar atテ「t de degradante, cum le vedeau cei ce nu-l cunoネ冲eau pe Nikolai Levin ネ冓 nu-i ネ冲iau povestea vieネ嬖i, nici nu-i cunoネ冲eau sufletul.
Levin テョネ冓 aduse aminte cト pe vremea cテ「nd fratele sトブ trecuse prin perioada bigotismului, cu posturi, cトネugトビi ネ冓 cu slujbe bisericeネ冲i, cトブtテ「nd テョn religie un sprijin ネ冓 un frテ「u pentru firea sa pトフimaネ卞, nu numai cト nu-l ajutase nimeni, dar toネ嬖, de altfel chiar ネ冓 el, Levin, テョネ冓 bトフuserト joc de dテ「nsul. テ四 zeflemiseau, テョl porecleau Noe, Cトネugトビul; iar cテ「nd a luat cテ「mpii, nimeni nu i-a dat o mテ「nト de ajutor, ba, dimpotrivト, toatト lumea i-a テョntors spatele cu groazト ネ冓 cu dispreネ.
Levin simネ嫺a cト, テョn adテ「ncul sufletului, Nikolai, テョn ciuda vieネ嬖i sale josnice, nu era mai rトブ decテ「t oamenii care-l dispreネ孛iau. El nu era vinovat cト se nトピcuse cu o fire nestトパテ「nitト ネ冓 cu o inteligenネ崙 oarecum mトビginitト; totuネ冓, cトブtase mereu sト fie un om bun.
窶暸m sト-i spun totul ネ冓 am sト-l fac sト mトビturiseascト totul. Am sト-i dau dovadト cト-l iubesc ネ冓 cト de aceea テョl テョnネ嫺leg窶, hotトビテョ Levin, ajungテ「nd dupト ora zece la hotelul テョnsemnat pe adresト.
— Sus, la numerele 12 ネ冓 13, rトピpunse portarul la テョntrebarea lui Levin.
— E acasト?
— Cred cト da.
Uネ兮 camerei cu numトビul 12 era テョntredeschisト: テョntr-o fテ「ネ冓e de luminト se vedea ieネ冓nd de acolo un fum gros de tutun prost ネ冓 ieftin ネ冓 se auzea un glas necunoscut. Dar Levin テョネ冓 dトヅu seama numaidecテ「t cト fratele sトブ era acasト, dupト tusca lui pe care o recunoscu.
テ始 timp ce Levin intra pe uネ卞, vocea necunoscutト spunea:
— Totul atテ「rnト de priceperea ネ冓 de conネ冲iinciozitatea cu care se va organiza toatト treaba.
Levin se uitト prin uネ兮 テョntredeschisト ネ冓 vトホu pe cel ce vorbea; era un tテ「nトビ テョmbrトツat テョntr-o podiovkト ネ冓 cu o claie mare de pトビ テョn cap. Pe divan ネ册dea o femeie tテ「nトビト, ciupitト de vトビsat, care purta o rochie de lテ「nト, fトビト manネ册te ネ冓 fトビト guler. Nikolai テョnsト nu se vedea.
Lui Konstantin Levin i se strテ「nse inima, gテ「ndindu-se テョn ce mediu de oameni strトナni trトナeネ冲e fratele sトブ. Nimeni nu-l auzise; ネ冓 Levin, scoネ崚「ndu-ネ冓 galoネ冓i, ascultト ce spunea domnul cu podiovkト. Vorbea despre o テョntreprindere.
— Clasele astea privilegiate, lua-le-ar dracu! Spuse tuネ冓nd fratele sトブ. Maネ兮, fト rost de mテ「ncare. Dト ネ冓 vin, dacト a mai rトノas; dacト nu, trimite sト aducト.
Femeia se ridicト, trecu dincolo de peretele despトビネ嬖tor al odトナi ネ冓-l vトホu pe Konstantin.
— Nikolai Dmitrici, a venit un domn, zise ea.
— Pe cine cトブtaネ嬖? テ始trebト supトビat glasul lui Nikolai Levin.
— Eu sunt, rトピpunse Konstantin Dmitrici, pトκ冓nd テョn fテ「ネ冓a de luminト.
— Care eu? Repetト テョncト ネ冓 mai supトビat glasul fratelui sトブ.
テ四 auzi ridicテ「ndu-se repede ネ冓 テョmpiedicテ「ndu-se de ceva. Apoi apトビu テョn faネ嫗 lui Levin, テョn uネ卞, statura uriaネ卞 a lui Nikolai, atテ「t de cunoscutト lui; テョl vトホu uscat, adus de spate, cu ochi mari rトフトツiネ嬖, ネ冓 se sperie de aspectul sトネbトフicit ネ冓 bolnトプicios al chipului sトブ.
Era ネ冓 mai slab decテ「t cu trei ani テョn urmト, cテ「nd テョl vトホuse Konstantin ultima datト. Purta o redingotト scurtト. Mテ「inile lui late ネ冓 osoase pトビeau ネ冓 mai mari. Pトビul i se rトビise. Aceleaネ冓 mustトκ嬖 drepte テョi atテ「rnau pe buze. Aceiaネ冓 ochi テョl priveau straniu, ネ冓 totodatト cu naivitate, pe noul-venit.
— A, Kostea! Izbucni deodatト Nikolai, recunoscテ「ndu-ネ冓 fratele; iar ochii i se luminarト de bucurie. Se テョntoarse テョn aceeaネ冓 clipト spre tテ「nトビul cu podiovkト ネ冓 fトツu o miネ冂are convulsivト cu capul ネ冓 cu gテ「tul 窶 atテ「t de cunoscutト lui Konstantin 窶 de parcト l-ar fi strテ「ns cravata. ネ亙 o expresie cu totul alta, chinuitト, crudト, sトネbaticト se テョntipトビi pe faネ嫗 lui suptト.
— テ枴-am scris ネ冓 dumitale, ネ冓 lui Serghei Ivanテ「ci, cト nu vト mai cunosc ネ冓 nu mai vreau sa vト cunosc. Ce vrei? Ce vreネ嬖?
Era cu totul altfel decテ「t ネ冓-l テョnchipuise Konstantin. Cテ「nd se gテ「ndea la fratele lui, Levin uita partea cea mai asprト ネ冓 urテ「tト a caracterului sトブ, care テョngreuia atテ「t de mult relaネ嬖ile dintre dテ「nネ冓i. Acum テョnsト, cテ「nd テョi vトホu faネ嫗 ネ冓 mai cu seamト miネ冂area aceea convulsivト de テョntoarcere a capului, テョネ冓 reaminti totul.
— N-am nici un interes, rトピpunse Konstantin cu sfiiciune. Am venit pur ネ冓 simplu sト te vトヅ.
Sfiiciunea fratelui テョl テョmblテ「nzi probabil pe Nikolai. Miネ冂ト din buze:
— Va sト zicト, aネ兮! Bine, intrト. Ia loc. Nu ネ嬖-e foame? Maネ兮, adu trei porネ嬖i. Ba nu, stai puネ嬖n. ネtii cine-i dumnealui? Spuse fratelui sトブ Nikolai, arトフテ「nd spre domnul cu podiovkト. E Kriネ嫐i, un prieten al meu de pe vremea cテ「nd eram テョncト la Kiev, un om foarte interesant. E urmトビit, bineテョnネ嫺les, de poliネ嬖e, fiindcト nu-i un ticトネos.
ネ亙 dupト cum avea obiceiul, Nikolai se uitト lung la toネ嬖 cei de faネ崙. Vトホテ「nd cト femeia din uネ卞 era gata sト plece, strigト la ea: 窶榲枴-am spus odatト sト mai stai puネ嬖n!窶 Cu aceeaネ冓 nepricepere ネ冓 stテ「ngトツie la vorbト pe care i-o cunoネ冲ea Konstantin aネ兮 de bine, Nikolai, dupト ce aruncト din nou tuturor cテ「te o privire, テョncepu sト povesteascト fratele sトブ viaネ嫗 lui Kriネ嫐i: cum fusese dat afarト din universitate fiindcト テョnfiinネ嫗se o societate pentru ajutorarea studenネ嬖lor sトビaci, ネ冓 ネ冂oli duminicale窶ヲ cum intrase dupト aceea ca テョnvトκ崙フor la o ネ冂oalト primarト, de unde テョl dトヅuserト iarトκ冓 afarト ネ冓 apoi テョl judecaserト pentru o vinト oarecare.
— Aネ嬖 urmat la universitatea din Kiev? テ四 テョntrebト Levin pe Kriネ嫐i, numai ca sト rupト tトツerea apトピトフoare.
— Da, am fost la universitatea din Kiev, rトピpunse Kriネ嫐i mテ「nios ネ冓 テョncruntat.
— Femeia de colo, テョl テョntrerupse Nikolai Levin, arトフテ「nd spre ea, e prietena vieネ嬖i mele, Maria Nikolaevna. Am scos-o dintr-o casト de toleranネ崙 窶 ネ冓 Nikolai テョネ冓 smuci din nou gテ「tul. Dar o iubesc ネ冓 o respect, ネ冓 rog pe toネ嬖 cei ce vor sト aibト de-a face cu mine, adトブgト el, ridicテ「nd glasul ネ冓 テョncruntテ「ndu-se, s-o iubeascト ネ冓 s-o respecte. E ca ネ冓 cum ar fi soネ嬖a mea. Acum ネ冲ii cu cine ai de-a face. ネ亙 dacト crezi cト te テョnjoseネ冲i, uite uネ兮窶ヲ
Privirea lui rトフトツi iarトκ冓, テョntrebトフoare, pe feネ嫺le tuturor.
— Nu テョnネ嫺leg de ce m-aネ テョnjosi!
— Atunci, Maネ兮, adu-ne de mテ「ncare: trei porネ嬖i, votcト ネ冓 vin. Stai puネ嬖n窶ヲ Ba nu窶ヲ Du-te.
XXV
— ネ亙 aネ兮, urmト Nikolai Levin, cu o sforネ嫗re, テョncruntテ「ndu-ネ冓 fruntea ネ冓 fトツテ「nd o schimト. テ司 venea pesemne greu sト se hotトビascト: ce sト spunト ネ冓 ce sト facト. ネ亙 aネ兮窶ヲ Nikolai arトフト spre ungherul camerei niネ冲e drugi de fier legaネ嬖 cu frテ「nghii. テ司 vezi? E テョnceputul unei noi テョntreprinderi de care ne apucトノ. E vorba de un artel de producネ嬖e窶ヲ
Konstantin aproape nu-l asculta. Se uita la faネ嫗 lui bolnトプicioasト, de tuberculos, ネ冓 i se fトツea tot mai multト milト de el, ceea ce-l テョmpiedica sト-i urmトビeascト povestirea. テ縞冓 dトヅea seama cト artelul nu era decテ「t o ancorト de salvare, ca sト nu-l テョnece cu totul dispreネ孛l de sine テョnsuネ冓. Nikolai Levin urmト:
— Capitalul, dupト cum ネ冲ii, テョl sugrumト pe lucrトフor. Lucrトフorii noネ冲ri ネ冓 mujicii duc toatト povara muncii ネ冓 trトナesc sub astfel de orテ「nduiri, テョncテ「t, oricテ「t s-ar strトヅui, nu pot scトパa de traiul lor de vitト. テ始tregul beneficiu de pe urma muncii lor, cu care ei ネ冓-ar putea テョmbunトフトκ嬖 situaネ嬖a asigurテ「ndu-ネ冓 cテ「teva clipe de odihnト ネ冓 テョn consecinネ崙 o oarecare テョnvトκ崙フurト, tot acest prisos este luat de capitaliネ冲i. Societatea este astfel organizatト, テョncテ「t, cu cテ「t lucrトフorii muncesc mai mult, cu atテ「t negustorii ネ冓 proprietarii de pトノテ「nt se テョmbogトκ嫺sc mai tare, iar lucrトフorii rトノテ「n vite de muncト. Ordinea asta trebuie schimbatト, テョncheie Nikolai ネ冓-ネ冓 privi テョntrebトフor fratele.
— Da, bineテョnネ嫺les, rトピpunse acesta, uitテ「ndu-se la roネ冂ata de pe umerii obrajilor osoネ冓 ネ冓 proeminenネ嬖 ai lui Nikolai.
— De aceea organizトノ o tovトビトκ冓e de lトツトフuネ冓, テョn care toatト producネ嬖a, cテ「ネ冲igul ネ冓 principalele unelte de producネ嬖e sト fie comune.
— Unde va fi artelul トピta? テ始trebト Konstantin Levin.
— テ始 satul Vozdrema din gubernia Kazan.
— De ce tocmai テョntr-un sat? テ始 sat ネ冓 fトビト asta mi se pare cト este mult de lucru. Ce sト caute o tovトビトκ冓e de lトツトフuネ冓 テョntr-un sat?
— Fiindcト mujicii au rトノas aceiaネ冓 robi ca ネ冓 テョnainte. De aceea nu-i pe placul dumitale ネ冓 al lui Serghei Ivanテ「ci, cテ「nd vrea sト-i scoatト cineva din robia asta, rトピpunse tトナos Nikolai Levin, enervat ele obiecネ嬖e.
Konstantin Levin oftト, cercetテ「nd cu privirea camera テョntunecoasト ネ冓 murdarト. Oftatul acesta テョl enervト ネ冓 mai mult pe Nikolai.
— Cunosc concepネ嬖ile aristocratice ale dumitale ネ冓 ale lui Serghei Ivanテ「ci. ネtiu cト el munceネ冲e din toate puterile ca sト justifice rトブl existent.
— Dar de ce tot vorbeネ冲i de Serghei Ivanテ「ci? テ始trebト Levin zテ「mbind.
— De Serghei Ivanテ「ci? Uite de ce! Strigト deodatト Nikolai, auzind numele fratelui sトブ. Uite de ce窶ヲ Dar ce sト mai vorbesc! ネtiu numai un lucru窶ヲ Ce cauネ嬖 la mine? Tu dispreネ孛ieネ冲i toate astea ネ冓 bine faci. Atunci, du-te cu Dumnezeu, du-te! Rトツni Nikolai, ridicテ「ndu-se de pe scaun. Du-te! Du-te!
— Dar nu le dispreネ孛iesc de loc; rosti cu sfiiciune Konstantin Levin. Nici nu te contrazic.
テ始tre timp. Maria Nikolaevna se テョntoarse. Nikolai Levin o privi mテ「nios. Ea se apropie repede de dテ「nsul ネ冓-i ネ冩pti ceva.
— Sunt bolnav ネ冓 nervos, adトブgト Nikolai liniネ冲indu-se ネ冓 rトピuflテ「nd greu. ネ亙 tu テョmi vorbeネ冲i de Serghei Ivanテ「ci ネ冓 de articolul lui! E o nerozie, o minciunト gogonatト, o autoテョnネ册lare! Ce poate scrie despre dreptate un om care n-o cunoaネ冲e? I-ai citit articolul? テ四 テョntrebト Nikolai pe Kriネ嫐i, aネ册zテ「ndu-se din nou la masト ネ冓 dテ「nd la o parte, ca sト-ネ冓 facト loc, niネ冲e ネ嬖gトビi umplute pe jumトフate.
— Nu l-am citit, rトピpunse posomorテ「t Kriネ嫐i, nevrテ「nd probabil sト intre テョn vorbト.
— De ce? テ四 テョntrebト Nikolai Levin, enervat, pe Kriネ嫐i.
— Fiindcト nu socot cト face sト-mi pierd vremea cu aネ兮 ceva.
— Mト rog, de unde ネ冲ii cト ネ嬖-ai pierde vremea? Articolul e inaccesibil multora. E mai presus de ei. Dar cu mine lucrurile stau altfel. Eu citesc printre rテ「nduri ネ冓 ネ冲iu de ce-i slab.
Toatト lumea tトツu. Kriネ嫐i se ridicト テョncet ネ冓 puse mテ「na pe cトツiulト.
— Nu vrei sト rトノテ「i la masト? Atunci, la revedere! Sト vii mテ「ine cu lトツトフuネ冰l.
Dupト ce Kriネ嫐i ieネ冓, Nikolai Levin zテ「mbi ネ冓 fトツu un semn cu ochiul.
— ネ亙 lui テョi merge prost. Vトヅ eu窶ヲ
テ始 clipa aceea, Kriネ嫐i テョl chemト din uネ卞.
— Ce mai vrei? テ四 テョntrebト Nikolai ネ冓 ieネ冓 dupト el, pe coridor.
Rトノas singur cu Maria Nikolaevna, Levin o テョntrebト:
— Eネ冲i de mult cu fratele meu?
— Merg pe-al doilea an. O duce prost cu sトハトフatea. Bea mult, zise ea.
— Ce anume bea?
— Votcト, ネ冓-i face rトブ.
— ネ亙 bea mult? ネ椀pti Levin.
— Da, rトピpunse Maria Nikolaevna, uitテ「ndu-se sfios la uネ兮 テョn care se ivise Nikolai Levin.
— Ce-ai vorbit? テ始trebト Nikolai テョncruntテ「ndu-se ネ冓 plimbテ「ndu-ネ冓 ochii rトフトツiネ嬖 de la fratele sトブ la femeie. Ce-aネ嬖 vorbit?
— Nimic, rトピpunse Konstantin テョncurcat.
— Dacト nu vreネ嬖 sト-mi spuneネ嬖, vト priveネ冲e. Numai cト n-ai ce vorbi cu dテ「nsa. Ea-i o tテ「rfト ネ冓 tu eネ冲i boier, strigト Nikolai smucindu-ネ冓 gテ「tul. Dupト cテ「t vトヅ, ai テョnネ嫺les totul, ai judecat totul ネ冓 te uiネ嬖 cu compトフimire la rトフトツirile mele, adトブgト el ridicテ「nd glasul.
— Nikolai Dmitrici, Nikolai Dmitrici, テョi ネ冩pti iarトκ冓 Maria Nikolaevna, apropiindu-se de el.
— Bine, bine! Dar ce-i cu masa? Ah, iat-o, exclamト Nikolai, vトホテ「nd un chelner cu tava. Aici, pune aici, urmト el mテ「nios. Apucト テョndatト o sticlト de votcト, テョネ冓 turnト un pトドトビel ネ冓-l dトヅu peste cap. Nu bei? テ四 テョntrebト pe fratele sトブ, テョnveselindu-se テョntr-o clipト. Ei, am vorbit destul despre Serghei Ivanテ「ci, Oricum, テョmi pare bine cト te vトヅ. Orice s-ar spune, nu suntem strトナni. Hai, bea ネ冓 tu. Povesteネ冲e-mi ce mai faci, urmト el, mestecテ「nd cu lトツomie o bucatト de pテ「ine ネ冓 umplテ「ndu-ネ冓 din nou paharul. Cum o duci?
— Stau singur la ネ嫗rト, ca ネ冓 テョnainte. Mト ocup de gospodトビie, rトピpunse Konstantin, uitテ「ndu-se テョngrozit cu cテ「tト lトツomie bea ネ冓 mテ「nca fratele sトブ, dar prefトツテ「ndu-se テョn acelaネ冓 timp cト nu bagト de seamト.
— De ce nu te-nsori?
— N-am avut prilej, rトピpunse Konstantin roネ冓nd.
— De ce? Cu mine s-a sfテ「rネ冓t! Eu mi-am prトパトヅit viaネ嫗. Am spus-o ネ冓 o spun ネ冓 acum: dacト mi-aネ嬖 fi dat partea mea atunci cテ「nd aveam nevoie de ea, toatト viaネ嫗 mi-ar fi fost alta.
Konstantin Dmitrici se grトッi sト schimbe vorba.
— ネtii cト pe Vaniuネ冖a al tトブ l-au luat contabil la Pokrovskoie?
Nikolai テョネ冓 smuci gテ「tul ネ冓 cトホu pe gテ「nduri.
— Povesteネ冲e-mi, ce mai e nou pe la Pokrovskoe? Ce-i cu casa? Mai sunt mestecenii? Dar odaia noastrト de studiu? Filipp, grトヅinarul, mai trトナeネ冲e? テ士i amintesc aネ兮 de bine chioネ冂ul cu divanul! Vezi sト nu schimbi nimic din casト. テ始soarト-te cテ「t mai repede ネ冓 rテ「nduieネ冲e toate aネ兮 cum au fost. Atunci, am sト vin la tine, dacト ai sト ai o nevastト bunト.
— Vino ネ冓 acum, zise Levin. Ce bine am duce-o テョmpreunト!
— Aネ veni dac-aネ ネ冲i cト n-am sト dau peste Serghei Ivanテ「ci.
— N-ai sト dai. Locuiesc cu totul deoparte.
— Orice-ai spune, trebuie sト alegi テョntre mine ネ冓 el, rosti Nikolai, privindu-ネ冓 sfios fratele テョn ochi. Sfiala lui テョl テョnduioネ卞 pe Konstantin.
— Dacト vrei sト-mi afli pトビerea sincerト テョn privinネ嫗 asta, pot sト-ネ嬖 spun cト テョn cearta ta cu Serghei Ivanテ「ci nu iau partea nici a unuia, nici a celuilalt. N-aveネ嬖 dreptate niciunul, nici altul. Tu n-ai dreptate mai mult din punct de vedere al formei, pe cテ「nd el, al fondului.
— Aha! Aha! Ai テョnネ嫺les asta? Strigト bucuros Nikolai.
— Eu. テ始sト, personal, dacト vrei sト ネ冲ii, preネ孛iesc mai mult prietenia ta, fiindcト窶ヲ
— De ce? De ce?
Konstantin nu-i putea spune cト preネ孛ia aceastト prietenie fiindcト Nikolai era nenorocit ネ冓 avea nevoie de un prieten. Dar Nikolai テョnネ嫺lese ceea ce vroia sト spunト fratele sトブ. Se テョncruntト ネ冓 テョncepu iarトκ冓 sト bea.
— Destul, Nikolai Dmitrici! Fトツu Maria Nikolaevna, テョntinzテ「nd spre sticla de votcト braネ孛-i rotund ネ冓 gol.
— Ia mテ「na! Nu ma supトビa, cト te bat! Strigト Nikolai.
Cu un zテ「mbet de bunトフate care se furiネ卞 ネ冓 pe faネ嫗 lui Nikolai, Maria Nikolaevna テョi luト votca de dinainte.
— Crezi cト nu-nネ嫺lege nimic? テ四 テョntrebト Nikolai. テ始ネ嫺lege totul mai bine decテ「t noi. Nu-i aネ兮 cト-i bunト ネ冓 drトトuネ崙?
— Dumneavoastrト n-aネ嬖 fost niciodatト pテ「nト acum la Moscova? O テョntreba Konstantin ca sト spunト ceva.
— Nu i te mai adresa cu dumneavoastrト. O sperii. Afarト de judecトフorul de pace, care a condamnat-o fiindcト a vrut sト plece din casa de prostituネ嬖e, nimeni nu i-a spus niciodatト 窶枦umneavoastrト窶. Doamne, ce de absurditトκ嬖 mai sunt pe lume! Izbucni el deodatト. Instituネ嬖ile astea noi, judecトフorii トκ冲ia de pace, zemstvト窶ヲ ce porcトビii!
Nikolai テョncepu sト povesteascト despre ciocnirile pe care le avusese cu noile instituネ嬖i.
Konstantin Levin asculta. Negarea rostului instituネ嬖ilor de interes obネ冲esc 窶 pトビere pe care de altfel o テョmpトビtトκ册a ネ冓 el, exprimテ「nd-o adesea 窶 nu-i fトツu テョnsト plトツere cテ「nd o auzi din gura fratelui sトブ.
— Pe lumea cealaltト o sト テョnネ嫺legem totul, rosti Konstantin テョn glumト.
— Pe lumea cealaltト? Uf, nu-mi place lumea cealaltト! Nu-mi place, adトブgト Nikolai, cu ochii sトネbatici aネ嬖ntiネ嬖 asupra feネ嫺i fratelui sトブ. S-ar pトビea c-ar fi bine sト pleci din toatト murdトビia asta, din tot haosul トピta, al altora ネ冓 al tトブ propriu; dar mi-e fricト de moarte, mi-e grozav de frica. Nikolai se cutremurト. Bea ネ冓 tu ceva. Vrei ネ兮mpanie? Sau sト ieネ冓m undeva? Hai la ネ嬖gani. ネtii, de la un timp, au テョnceput sト-mi placト straネ冢ic ネ嬖ganii ネ冓 cテ「ntecele ruseネ冲i.
Limba テョncepu sト i se テョmpleticeascト. Gテ「ndurile テョi sトビeau de la o idee la alta. Konstantin テョl convinse cu ajutorul Maネ册i sト nu se ducト nicトナeri ネ冓-l culcト; era beat mort.
Maネ兮 fトトトヅui cト-i va scrie lui Konstantin テョn caz de nevoie ネ冓 va cトブta sト-l hotトビascト pe Nikolai Levin sト se mute la fratele sトブ.
XXVI.
A doua zi dimineaネ嫗, Konstantin Levin plecト din Moscova ネ冓 spre searト ajunse acasト. テ始 timpul cトネトフoriei, el discutト テョn tren cu ceilalネ嬖 cトネトフori despre politicト ネ冓 despre noile linii de cale feratト; dar era copleネ冓t, ca ネ冓 la Moscova, de gテ「nduri haotice, de nemulネ孛mire faネ崙 de sine テョnsuネ冓, de un nelトノurit sentiment de ruネ冓ne. Cテ「nd coborテョ テョnsト テョn staネ嬖a lui ネ冓-l recunoscu pe Ignat, vizitiul chior, テョmbrトツat テョntr-un caftan cu gulerul ridicat窶ヲ cテ「nd テョネ冓 vトホu テョn lumina slabト, ce se strecura prin ferestrele staネ嬖ei, sania acoperitト de covoare, caii cu cozile テョmpletite, hamurile cu verigi ネ冓 cu ciucuri窶ヲ ネ冓 cテ「nd Ignat, care aネ册za bagajele, テョi povesti noutトκ嬖le de la ネ嫗rト (cト sosise un vechil ネ冓 cト fトフase Pava) Levin simネ嬖 cum se limpezeネ冲e haosul, テョncet-テョncet, ネ冓 cum se テョmprトκ冲ie ruネ冓nea ca ネ冓 nemulネ孛mirea de sine テョnsuネ冓. Schimbarea aceasta se fトツu de テョndatト ce-l vトホu pe Ignat ネ冓 zトビi caii.
Iar cテ「nd テョネ冓 puse ネ冰ba adusト la garト ネ冓 se aネ册zト, bine テョnvelit, テョn sanie ネ冓 porni, cu gテ「ndul la dispoziネ嬖ile ce urma sト dea, mテ「ngテ「ind cu privirea prトκ冲ierul, fost cal de cトネトビie, sテ「nge de Don, cal muncit ネ冓 totuネ冓 iute 窶 Konstantin Dmitrici テョncepu sト priveascト cu totul altfel ceea ce i se テョntテ「mplase. Se simネ嫺a iarトκ冓 el テョnsuネ冓 ネ冓 nici nu dorea sト fie altul. Vroia numai sト ajungト a fi mai bun decテ「t テョnainte. Mai テョntテ「i, Levin se hotトビテョ ca, chiar din ziua aceea, sト nu mai nトヅトニduiascト テョntr-o fericire deosebitト pe care o aネ冲eptase de la テョnsurトフoare; ネ冓, prin urmare, sト nu mai nesocoteascト prezentul. テ始 al doilea rテ「nd, sト nu se mai lase niciodatト stトパテ「nit de patimi urテ「te, de felul acelora care テョl chinuiserト atテ「t de mult prin amintirea lor atunci cテ「nd se pregトフise sト facト cererea テョn cトピトフorie! Dupト aceea, amintindu-ネ冓 de Nikolai, Konstantin hotトビテョ sト nu-l mai uite, sト aibト grijト de dテ「nsul, sト nu-l mai piardト din vedere ネ冓 sト-i vinト テョn ajutor oricテ「nd, テョn caz de nevoie. テ縞冓 dトヅea seama cト asta avea sト se テョntテ「mple テョn curテ「nd. テ始 sfテ「rネ冓t, convorbirea cu Nikolai despre comunism, privitト atunci cu atテ「ta uネ冰rinネ崙, テョl fトツu acum sト cadト pe gテ「nduri. Socotea schimbarea condiネ嬖ilor economice ca ceva cu totul lipsit de temei, dar テョネ冓 dトヅea totodatト seama de nedreptatea prisosului sトブ テョn comparaネ嬖e cu sトビトツia poporului. Se hotトビテョ, spre a se simネ嬖 cu adevトビat om drept, sト lucreze mai mult ネ冓 sト-ネ冓 テョngトヅuie テョncト mai puネ嬖n lux, deネ冓 muncise ネ冓 テョnainte intens ネ冓 trトナse modest. Toate acestea i se pトビeau atテ「t de uネ冩r de テョnfトパtuit, テョncテ「t Levin テョネ冓 petrecu vremea pe drum テョn cele mai plトツute visトビi. テ始viorat de nトヅejdea テョntr-o viaネ崙 nouト, mai bunト, ajunse acasト dupト ora opt seara.
Pe zトパada de pe locul din faネ嫗 casei cトヅea lumina de la ferestrele odトナi unde stトフea Agafia Mihailovna, bトフrテ「na dトヅacト, aceea care テョndeplinea テョn gospodトビie rolul de menajerト, テョncト nu dormea. Trezit de ea, Kuzma ieネ冓 テョn fugト la scarト, desculネ ネ冓 somnoros. Cトκ嫺aua de vテ「nトフoare, Laska, veni ネ冓 ea テョn goanト, gata-gata sト-l rトピtoarne pe Kuzma. Schelトネトナa, se freca de genunchii lui Levin, se ridica テョn douト picioare, vrテ「nd sト-ネ冓 punト labele pe pieptul lui, dar nu テョndrトホnea.
— Repede te-ai mai テョntors, taicト, テョl テョntテ「mpinト Agafia Mihailovna.
— Mi se fトツuse dor, Agafia Mihailovna. Tot mai bine e acasト窶ヲ rトピpunse Levin ネ冓 intrト テョn birou.
I se aduse o lumテ「nare care luminト treptat biroul. Lucrurile cunoscute se desprinserト din テョntuneric: coarnele de cerb, poliネ嫺le cu cトビネ嬖, luciul sobei cu hornul care trebuia de mult dres, canapeaua tatトネui sトブ, o masト mare pe care se afla o carte deschisト, o scrumierト spartト ネ冓 un caiet scris de mテ「na lui. Cテ「nd vトホu toate acestea, Levin se テョndoi o clipト de viaネ嫗 cea nouト la care visase テョn timpul drumului. Toate urmele acestea ale trecutului parcト-l テョnhトκ嫗u ネ冓-i spuneau: 窶朦u, n-ai sト scapi de noi. N-ai sト te schimbi. O sト rトノテ「i acelaネ冓 care ai fost: ネ冩vトナtor, veネ冢ic nemulネ孛mit de tine テョnsuネ嬖, cu zadarnice テョncercトビi de テョndreptare, cu cトヅeri ネ冓 cu veネ冢ica aネ冲eptare a fericirii care nu ネ嬖-a fost hトビトホitト ネ冓 pe care n-ai s-o poネ嬖 avea.窶
Asta-i spuneau lucrurile. Dar alt glas din adテ「ncul sufletului テョi ネ冩ptea cト nu trebuie sト te supui trecutului ネ冓 cト poネ嬖 sト faci din tine tot ce vrei. Ascultテ「nd de glasul acesta, Levin se テョndreptト spre un colネ al odトナi, unde se aflau douト greutトκ嬖 de cテ「te un pud, ネ冓 テョncepu sト le ridice ca un atlet, vrテ「nd sト-ネ冓 recapete agerimea. Se auzirト paネ冓 scテ「rネ崚「ind テョn dosul uネ冓i. Konstantin Dmitrici puse repede greutトκ嬖le la loc.
Intrト logofトフul care-i spuse cト, slavト Domnului, totul era テョn bunト rテ「nduialト, atテ「t numai cト hriネ冂a se arsese puネ嬖n テョn uscトフoria cea nouト. ネtirea テョl supトビト pe Levin. Uscトフoria asta fusese construitト ネ冓 conceputト テョn parte chiar de el. Logofトフul fusese totdeauna テョmpotriva uscトフoriei, ネ冓 acum テョl anunネ嫗 cu o mulネ孛mire ascunsト cト hriネ冂ト se arsese. Levin テョnsト era pe deplin convins cト se arsese fiindcト nu se luaserト mトピurile pe care le poruncise el de sute de ori. テ司 era ciudト ネ冓-l dojeni pe logofトフ. Se petrecuse テョnsト un eveniment テョnsemnat, care-l umplea de bucurie: fトフase Pava, vaca cea mai bunト ネ冓 cea mai scumpト, cumpトビatト de la o expoziネ嬖e.
— Kuzma, dト-mi cojocul. Sト vinト cineva cu un felinar! Mト duc s-o vトヅ, テョi spuse Levin logofトフului.
Staulul vacilor de rasト era chiar テョn dosul casei. Dupト ce strトットフu curtea prin dreptul unui troian de lテ「ngト o tufト de liliac, Levin se apropie de staul. Cテ「nd deschise uネ兮 テョngheネ嫗tト, rトッufnirト aburi calzi cu miros de baligト; iar vacile, mirate de lumina neobiネ冢uitト a felinarului, se miネ冂arト pe aネ冲ernutul proaspトフ de paie. Din テョntuneric se ivi spatele lat, neted ネ冓 bトネネ嫗t al unei vaci olandeze. Berkut, taurul, ネ册dea culcat, cu belciugul prins テョn buzト. Vru sト se scoale, dar se rトホgテ「ndi ネ冓 sforトナ numai de vreo douト ori, cテ「nd trecurト oamenii pe lテ「ngト dテ「nsul. Pava, frumuseネ嫺a de vacト roネ冓e, mare cテ「t un hipopotam, se テョntoarse cu spatele la cei ce intrau, apトビテ「ndu-ネ冓 viネ嫺lul ネ冓 adulmecテ「ndu-l.
Levin intrト テョn boxト, o cercetト pe Pava ネ冓 sculト viネ嫺luネ兮 bトネネ嫗tト pe picioarele ei lungi ネ冓 nesigure. テ始grijoratト, Pava scoase un muget. Se liniネ冲i テョnsト cテ「nd Levin テョmpinse viネ嫺luネ兮 spre ea; vaca oftト din greu ネ冓 テョncepu s-o lingト cu limba-i asprト. Cトブtテ「nd ceva, viネ嫺luネ兮 dトヅu cu botul de ugerul mamei ネ冓 prinse sト-ネ冓 miネ冲e coada.
— Fト aici luminト, Feodor, dト-ncoace felinarul! Porunci Levin, cercetテ「nd viネ嫺luネ兮. E leit mト-sa, cu toate cト seamトハト la culoare cu tatト-sトブ! Tare-i frumoasト! Lungト ネ冓 cu pulpele mari! Vasili Feodorovici, nu-i aネ兮 cト-i frumoasト? テ四 テョntrebト Levin pe logofトフ, テョmpトツat acum cu totul pe chestia hriネ冲ii, deoarece se bucura de viネ嫺luネ兮.
— Adicト de ce sト fie urテ「tト?窶ヲ Semion, vトフaful, a venit a doua zi dupト plecarea domniei-voastre. Trebuie sト vト テョnネ嫺legeネ嬖 cu el, Konstantin Dmitrici, zise logofトフul. V-am raportat mai demult despre maネ冓nト.
Aceastト chestiune テョl readuse pe Levin テョn toate amトハuntele marii ネ冓 complicatei sale gospodトビii. De la staul, el trecu la cancelarie; ネ冓, dupト ce stトフu de vorbト cu logofトフul ネ冓 cu Semion vトフaful, se テョntoarse acasト ネ冓 se urcト de-a dreptul テョn salon.
XXVII.
Casa era mare ネ冓 veche. Deネ冓 stトフea singur, Levin テョncトネzea ネ冓 ocupa toatト casa. テ縞冓 dトヅea seama cト asta e o prostie. ネtia cト nu fトツea bine, lucrul fiind テョmpotriva planurilor lui actuale. Dar casa aceea テョnsemna o テョntreagト lume pentru dテ「nsul. Era lumea テョn care trトナserト ネ冓 テョi muriserト tatトネ ネ冓 mama, テョn care aceネ冲ia duseserト o viaネ崙 pe care el o socotea ca un ideal de perfecネ嬖une; ネ冓 Levin visa sト Ie urmeze pilda, cu soネ嬖a ネ冓 cu familia lui.
Konstantin Dmitrici abia テョネ冓 aducea aminte de maicト-sa. Totuネ冓, amintirea ei era sfテ「ntト pentru dテ「nsul. テ始 テョnchipuirea lui, viitoarea-i soネ嬖e trebuia sト semene cu acel ideal de femeie, fermecトフor ネ冓 venerat, care fusese maicト-sa.
Levin nu numai cト nu-ネ冓 putea テョnchipui dragostea pentru o femeie テョn afara cトピトフoriei, dar chiar i se テョnfトκ嬖ネ兮 テョn minte mai テョntテ「i familia, ネ冓 numai dupト aceea femeia care i-ar fi dat familia. De aceea, concepネ嬖a lui despre cトピトフorie nu semトハa cu a majoritトκ嬖i cunoscuネ嬖lor sトナ, pentru care cトピトフoria era unul din numeroasele acte obiネ冢uite ale vieネ嬖i. Pentru Levin, テョnsト, ea era actul cel mai テョnsemnat al vieネ嬖i, de care テョi atテ「rna toatト fericirea. ネ亙 acum, trebuia sト renunネ嫺 la toate acestea窶ヲ
Intrト テョn salonaネ冰l unde lua totdeauna ceaiul. Se aネ册zト テョn fotoliu cu o carte テョn mテ「nト. Agafia Mihailovna テョi aduse ceaiul ネ冓, spunテ「nd obiネ冢uitele-i cuvinte: 窶朞ト aネ册z ネ冓 eu, maicト!窶 luト loc pe un scaun la fereastrト. Atunci Levin simネ嬖, oricテ「t de ciudat s-ar pトビea, cト nu se despトビネ嬖se de visurile sale ネ冓 fトビト ele nu putea trトナ. Cu ea sau cu alta, ele vor trebui sト se テョmplineascト. Citea o carte, se gテ「ndea la ceea ce citea, oprindu-se s-o asculte ネ冓 pe Agafia Mihailovna, care flecトビea fトビト テョntrerupere. テ始 acelaネ冓 timp i se テョnfトκ嬖ネ兮u テョn minte, fトビト nici o legトフurト テョntre ele, felurite tablouri ale cトピniciei ネ冓 ale vieネ嬖i sale viitoare de familie. Simネ嫺a cト テョn fundul sufletului ceva se aネ册za, se rテ「nduia ネ冓 テョネ冓 gトピea locul.
Asculta cum Agafia Mihailovna テョi povestea cト Prohor uitase de Dumnezeu ネ冓 se pusese pe bトブt zi ネ冓 noapte bトハiネ冩rii dトビuiネ嬖 de Levin ca sト-ネ冓 cumpere cal, ba-i trトピese chiar nevesti-si o bトフaie sorト cu moartea. Asculta, citea cartea ネ冓-ネ冓 amintea de ネ冓rul gテ「ndurilor stテ「rnite de lecturト. Era o carte a lui Tyndall20 despre cトネdurト. Levin テョネ冓 aminti de criticile aduse de dテ「nsul lui Tyndall, pentru cト acesta era prea satisfトツut de reuネ冓ta experienネ嫺lor sale ネ冓 nu se lトピa テョndrumat de o concepネ嬖e filosoficト. Deodatト i se テョnfiripト un gテ「nd care-l umplu de bucurie: 窶霸este doi ani voi avea テョn cireada douト vaci olandeze窶ヲ poate c-o sト mai trトナascト ネ冓 Pava窶ヲ Douトピprezece, din prトピila lui Berkut窶ヲ ネ冓 dacト le-aネ adトブga ネ冓 pe astea trei, ar fi o minune!窶 Apoi Levin テョネ冓 reluト lectura.
窶曖ine, sト zicem cト electricitatea ネ冓 cトネdura sunt unul ネ冓 acelaネ冓 lucru. Dar pentru dezlegarea problemei poネ嬖 sト テョnlocuieネ冲i テョn ecuaネ嬖e un termen cu altul? Nu. Ei, ネ冓? Oricum, legトフura dintre toate forネ嫺le naturii se simte instinctiv窶ヲ Ce plトツere cテ「nd viネ嬖ca Pavei are sト ajungト o vacト bトネネ嫗tト ネ冓 cテ「nd am sト dau la cireada trei vaci窶ヲ O minune! Sト ies cu musafirii ネ冓 cu nevasta テョn テョntテ「mpinarea cirezii窶ヲ Nevastト-mea are sト spunト: 窶朏ostea ネ冓 cu mine am テョngrijit viネ嬖ca asta ca pe-un copil窶. 窶曠ar cum te poate interesa asta atテ「t de mult?窶 o sト テョntrebe un musafir. 窶杁ot ce-l intereseazト pe el mト intereseazト ネ冓 pe mine窶, va rトピpunde ea. Dar cine-i 窶枡a窶? Levin テョネ冓 aduse aminte de cele テョntテ「mplate la Moscova窶. Ce-i de fトツut?窶ヲ Eu n-am nici o vinト. Acum テョnsト totul va porni pe altト cale. E o copilトビie sト te laネ冓 stトパテ「nit de trecut. Trebuie sト lupネ嬖 ca sト trトナeネ冲i mai bine, mult mai bine窶ヲ窶
Levin テョネ冓 ridicト fruntea ネ冓 cトホu pe gテ「nduri.
Laska cea bトフrテ「na, care alergase lトフrテ「nd prin curte, テョncト plinト de fericire cト-i sosise stトパテ「nul, se テョntoarse テョn casト, dテ「nd din coadト ネ冓 aducテ「nd miros de aer proaspトフ. Se apropie de Levin ネ冓-ネ冓 vテ「rテョ capul sub mテ「na lui, cu un scテ「ncet jalnic, cerテ「ndu-i s-o mテ「ngテ「ie.
— Numai cト nu vorbeネ冲e, zise Agafia Mihailovna. Un cテ「ine, ネ冓 uite cum pricepe cト i-a sosit stトパテ「nul ネ冓 cト-i e urテ「t.
— De ce sト-mi fie urテ「t?
— Parcト n-am ochi, maicト? E vremea sト-mi cunosc boierii. De mic copil テョi slujesc. Dar nu-i nimic, maicト. Sト fii sトハトフos ネ冓 sト ai cugetul curat.
Levin o privi ネ嬖ntト, minunテ「ndu-se cト-i ghicise gテ「ndurile.
— Sト-ネ嬖 mai aduc un ceiネ冩r? テ四 テョntrebト ea ネ冓, luテ「nd ceaネ冂a, ieネ冓.
Laska テョネ冓 tot vテ「ra capul sub mテ「na lui Levin, care o dezmierda. Apoi cトκ嫺aua se テョncolトツi la picioarele lui, rezemテ「ndu-ネ冓 botul de laba de dinapoi, テョntinsト. ネ亙, テョn semn cト totul a intrat iarトκ冓 テョn rテ「nduiala cea bunト, Laska テョネ冓 cトピcト puネ嬖n botul, plescトナ din buze ネ冓, strテ「ngテ「ndu-ネ冓-le mai apトピat pe dinネ嬖i bトフrテ「ni, se cufundト テョntr-o liniネ冲e fericitト. Levin テョi urmトビi cu luare-aminte ultima miネ冂are.
窶曚a ネ冓 mine! テ縞冓 zise el. Ca ネ冓 mine! Dar nu-i nimic窶ヲ Toate-s bune.窶
XXVIII.
A doua zi dimineaネ嫗, dupト bal, Anna Arkadievna trimise o telegramト soネ孛lui sトブ, amintindu-i cト pleacト din Moscova chiar テョn acea zi.
— Nu, trebuie sト plec, trebuie, テョi explicト ea lui Dolly de ce-ネ冓 schimbase deodatト gテ「ndul. ネ亙, dupト ton, pトビea sト-ネ冓 fi adus aminte de o mulネ嬖me de treburi, atテ「t de multe, cト nici nu le mai テョnネ冓rト pe toate. Nu! E mai bine sト plec azi!
Stepan Arkadici nu luト prテ「nzul acasト. Fトトトヅui テョnsト cト va veni la ora ネ兮pte sト-ネ冓 petreacト sora.
Kitty nu veni nici ea. Trimise un bileネ嫺l cト o durea capul. Dolly ネ冓 Anna prテ「nzirト singure, cu copiii ネ冓 cu englezoaica. Nestatornici din fire ネ冓 foarte sensibili, copiii simネ嬖rト cト Anna era テョn ziua aceea cu totul alta de cum fusese cテ「nd o テョndrトトiserト ネ冓 cト acum nu se mai interesa de dテ「nネ冓i. De aceea copiii puserト repede capトフ ネ冓 jocului cu mトフuネ兮, ネ冓 iubirii lor. Puネ嬖n le pトピa de plecarea ei. Toatト dimineaネ嫗, Anna fu ocupatト cu pregトフirile de plecare. Scrise cテ「teva bilete unor cunoscuネ嬖 din Moscova, テョネ冓 notト cheltuielile ネ冓-ネ冓 fトツu bagajele. Dolly avea impresia cト se stテ「rnise o neliniネ冲e テョn sufletul Annei, o frトノテ「ntare pe care o cunoネ冲ea din proprie experienネ崙 ネ冓 care de cele mai multe ori ascunde o nemulネ孛mire de sine. Dupト prテ「nz, Anna se duse テョn odaia ci sト se テョmbrace. Dolly o urmト.
— Ce ciudatト pari azi! テ司 spuse Dolly.
— Eu? Crezi? Nu sunt ciudatト, ci rea. Mi se テョntテ「mplト uneori. Tot テョmi vine sト plテ「ng. E o mare prostie, dar trece, rトピpunse ea repede ネ冓-ネ冓 plecト faネ嫗 aprinsト asupra unui sトツuleネ テョn care-ネ冓 aネ册zト boneta de noapte ネ冓 batistele subネ嬖ri. Ochii sトナ テョmpトナenjeniネ嬖 de lacrimi aveau o strトネucire neobiネ冢uitト. Aネ兮 ネ冓 la Petersburg: nu-mi venea sト plec de acolo, ネ冓 azi nu-mi vine sト plec de aici.
— Ai venit ネ冓 ai fトツut o faptト bunト, zise Dolly, privind-o cu luare-aminte.
Anna se uitト la ea cu ochii テョn lacrimi.
— Nu mai spune aネ兮, Dolly. N-am fトツut nimic ネ冓 nici nu puteam face nimic. Mト mir, adesea, de ce mト rトピfaネ崙 lumea, de ce par toネ嬖 テョnネ嫺leネ冓 sト mト strice? Ce-am fトツut ネ冓 ce-am putut sト fac? Ai avut テョn inimト destulト dragoste ca sト ierネ嬖!
— Dumnezeu ネ冲ie ce s-ar fi テョntテ「mplat fトビト tine! Ce fericitト eネ冲i, Anna, adトブgト Dolly. テ始 sufletul tトブ totu-i limpede ネ冓 frumos.
— Sufletul fiecトビui om are un skeleton21, cum spun englezii.
— Ce skeleton poネ嬖 avea tu? La tine totul e atテ「t de limpede!
— Am ネ冓 eu! Rosti iute Anna. ネ亙 pe neaネ冲eptate, dupト lacrimi, un zテ「mbet viclean ネ冓 voios テョi テョncreネ嬖 buzele.
— テ始 cazul トピta, skeleton-urile tale sunt vesele, nu triste, adトブgト Dolly, zテ「mbind.
— Ba sunt triste. ネtii de ce plec azi, ネ冓 nu mテ「ine? Vreau sト-ネ嬖 fac o mトビturisire care mト apasト, adトブgト Anna, lトピテ「ndu-se cu hotトビテ「re pe speteaza fotoliului ネ冓 privind-o pe Dolly drept テョn ochi.
Dolly vトホu cu mirare cト Anna roネ冓 pテ「nト-n vテ「rful urechilor, pテ「nト la rトヅトツina buclelor negre zbテ「rlite la ceafト.
— Da, urmト Anna. ネtii de ce n-a venit Kitty la prテ「nz? E geloasト. Eu am fost pricina窶ヲ eu sunt de vinト cト balul de ieri a fost pentru dテ「nsa un chin, ネ冓 nu o bucurie. Dar zトブ cト nu sunt vinovatト, adicト sunt vinovatト numai un pic, spuse ea, zトッovind cu glas moale pe cuvintele 窶柆n pic窶.
— Vai, ai spus テョntocmai ca Stiva, zise Dolly, izbucnind テョn rテ「s. Anna se simネ嬖 jignitト.
— Ah, nu, nu! Eu nu sunt Stiva, rトピpunse ea, テョncruntテ「ndu-se. テ枴-o spun, fiindcト nu-mi テョngトヅui sト mト テョndoiesc o clipト de mine.
Dar テョn clipa テョn care spuse aceste cuvinte, Anna simネ嬖 cト nu erau adevトビate. Nu numai cト se テョndoia de ea テョnsトκ冓, dar se simネ嫺a tulburatト ori de cテ「te ori se gテ「ndea la Vronski 窶 ネ冓 pleca mai repede decテ「t ar fi vrut, numai ca sト nu-l mai テョntテ「lneascト.
— Da. Stiva mi-a spus cト ai dansat cu dテ「nsul mazurca, ネ冓 cト el窶ヲ
— Nici nu-ネ嬖 poネ嬖 テョnchipui ce caraghioslテ「c a fost. Tocmai mト pregトフeam sト fac pe peネ嬖toarea, dar a ieネ冓t cu totul altceva. Poate fトビト voia mea窶ヲ
Anna se テョmbujorト ネ冓 tトツu.
— Ah, bトビbaネ嬖i テョネ冓 dau seama numaidecテ「t, zise Dolly.
— Aネ fi deznトヅトニduitト dacト ar fi ceva serios din partea lui, o テョntrerupse Anna. Sunt sigurト cト totul o sト se uite ネ冓 cト Kitty n-are sト mト mai urascト.
— De altfel, drept sト-ネ嬖 spun, Anna, eu nu prea doresc cトピトフoria asta a lui Kitty. Mai bine sト se strice, dacト Vronski s-a putut テョndrトトosti de tine テョntr-o singurト zi.
— Vai, Doamne, ar fi atテ「t de absurd! Oftト Anna. O vie roネ册aネ崙 de plトツere テョi テョmbujorト テョnsト faネ嫗 cテ「nd auzi rostit テョn cuvinte gテ「ndul care-o frトノテ「nta. ネ亙 iacトフト plec, dupト ce mi-am fトツut-o pe Kitty duネ冦ancト. ネ亙 o テョndrトトisem aネ兮 de mult! E aネ兮 de drトトuネ崙! Dar ai sト テョndrepネ嬖 lucrurile, Dolly. Nu-i aネ兮?
Dolly abia テョネ冓 putu stトパテ「ni zテ「mbetul. O iubea pe Anna, dar テョi fトツea plトツere sト vadト cト ネ冓 ea are slトッiciuni.
— Duネ冦ancト? De asta nici nu poate fi vorba!
— Aネ vrea atテ「t de mult sト mト iubiネ嬖 toネ嬖, aネ兮 cum vト iubesc ネ冓 eu! Acum テョnsト v-am テョndrトトit ネ冓 mai mult, adトブgト Anna cu lacrimi テョn ochi. Vai, ce proastト sunt azi!
Karenina テョネ冓 trecu batista pe faネ崙 ネ冓 テョncepu sト se テョmbrace.
Chiar テョn clipa plecトビii sosi Stepan Arkadici, テョn テョntテ「rziere, cu faネ嫗 roネ冓e ネ冓 veselト, mirosind a vin ネ冓 a ネ嬖gトビi de foi.
Emoネ嬖a Annei se strecurト ネ冓 テョn sufletul Dariei. Cテ「nd Karenina テョネ冓 テョmbrトκ嬖ネ兮 pentru ultima datト cumnata, Dolly テョi ネ冩pti:
— テ枴ne minte, Anna, n-am sト uit niciodatト ceea ce ai fトツut pentru mine. テ枴ne minte cト te-am iubit ネ冓 am sト te iubesc totdeauna, ca pe cea mai bunト prietenト.
— Nu ネ冲iu de ce, rトピpunse Anna ネ冓 o sトビutト, ascunzテ「ndu-ネ冓 lacrimile.
— M-ai テョnネ嫺les ネ冓 mト テョnネ嫺legi. La revedere, frumoasa mea!
XXIX
窶昿i, totul s-a sfテ「rネ冓t, slavト Domnului!窶 Acesta fu primul gテ「nd al Annei Arkadievna dupト ce-ネ冓 luト rトノas bun, pentru ultima oarト, de la fratele sトブ, care stトフuse テョn uネ兮 compartimentului pテ「nト la cel de-al treilea semnal. Anna se aネ册zト pe canapea alトフuri de Annuネ冖a ネ冓-ネ冓 roti privirea テョn semiテョntunericul vagonului cu paturi. 窶朶lavト Domnului, mテ「ine am sト-i vトヅ pe Serioja ネ冓 pe Alexei Alexandrovici. ネ亙 viaネ嫗 mea, bunト ネ冓 obiネ冢uitト, テョネ冓 va relua cursul de mai テョnainte.窶
ネ亙 cu acelaネ冓 neastテ「mpトビ febril care o stトパテ「nise テョn tot timpul zilei, Anna se pregトフi de cトネトフorie cu de-amトハuntul ネ冓 cu plトツere; deschise ネ冓 テョnchise sトツuleネ孛l roネ冰 cu mテ「inile-i mici ネ冓 テョndemテ「natice, scoase o pernuネ崙, ネ冓-o puse pe genunchi ネ冓, テョnfトκ冰rテ「ndu-ネ冓 grijuliu picioarele, se aネ册zト テョn voie. O doamnト bolnavト se ネ冓 pregトフi de culcare. Alte douト doamne テョncercarト sト intre テョn vorbト cu Anna; iar o bトフrテ「na grasト テョネ冓 テョnvelea picioarele, criticテ「nd テョncトネzitul vagoanelor. Anna rトピpunse doamnelor prin cテ「teva cuvinte; dar, prevトホテ「nd cト n-avea sト fie interesantト conversaネ嬖a, o rugト pe Annuネ冖a sト-i dea felinトビaネ冰l, テョl atテ「rnト de mテ「nerul canapelei ネ冓 scoase din geantト un coupテゥ-papier ネ冓 un roman englezesc. La テョnceput, nu izbuti sト citeascト. Mai テョntテ「i o stingherea zarva ネ冓 umbletul pasagerilor. Apoi, dupト ce trenul se puse テョn miネ冂are, nu se putu sustrage zgomotului roネ嬖lor. Toate テョi abトフeau atenネ嬖a de la carte: zトパada care biciuia fereastra din stテ「nga ネ冓 se lipea pe geam, chipul conductorului テョncotoネ冦トハat, acoperit de zトパadト, care trecu pe coridor, convorbirile despre strトκ冢icia viscolului de afarト. Mai tテ「rziu, toate acestea cトパトフarト o monotonie: aceleaネ冓 trosnete ネ冓 zdruncinトフuri ale vagonului窶ヲ aceeaネ冓 zトパadト la geam窶ヲ aceleaネ冓 treceri repezi de la cトネdurト la frig ネ冓 iarトκ冓 la cトネdurト窶ヲ aceleaネ冓 figuri care apトビeau ネ冓 dispトビeau prin semiテョntuneric窶ヲ aceleaネ冓 glasuri. Dupト un rトピtimp, totuネ冓, Anna テョncepu sト citeascト ネ冓 sト テョnネ嫺leagト ce citea. Annuネ冖a picotea de somn, ネ嬖nテ「nd pe genunchi sacul roネ冰 de voiaj cu mテ「inile-i mari, テョnmトハuネ兮te. O mトハuネ卞 テョi era ruptト. Anna Arkadievna citea ネ冓 テョnネ嫺legea. Dar nu-i plトツea sト citeascト, adicト sト urmトビeascト oglindirea vieネ嬖i altor persoane. Ea テョnsトκ冓 vroia atテ「t de mult sト trトナascト! Atunci cテ「nd citea cト eroina テョngrijea un bolnav, Anna ar fi vrut sト umble ea tiptil prin camera bolnavului.
Cテ「nd citea cト un membru al parlamentului ネ嬖ntise un discurs, ar fi vrut ca ea sト fi fost aceea care ネ嬖nuse discursul. Cテ「nd citea cト lady Mary cトネトビea テョn urma unei haite de cテ「ini, necトニindu-ネ冓 cumnata ネ冓 uimind pe toatト lumea prin curajul ei, Anna ar fi vrut sト facト la fel. Dar n-avea cum ネ冓, テョnvテ「rtind テョn mテ「inile sale mici netedul coupe-papier, se strトヅuia sト citeascト.
Eroul romanului テョネ冓 テョmplinea テョn sfテ「rネ冓t visul de fericire al oricトビui englez 窶 titlul de baronet ネ冓 un domeniu 窶 iar Anna ar fi dorit sト plece cu el la moネ冓e窶ヲ cテ「nd simネ嬖 deodatト cト poate i-ar fi fost ruネ冓ne ネ冓 lui, ca ネ冓 ei. Dar de ce sト-i fie ruネ冓ne? 窶曠e ce mi-ar fi mie ruネ冓ne?窶, se テョntrebト Anna, miratト ネ冓 jignitト. Karenina puse cartea deoparte ネ冓 se lトピト pe speteaza canapelei, strテ「ngテ「nd puternic coupe-papier-ul cu amテ「ndouト mテ「inile. N-avea de ce sト-i fie ruネ冓ne, テョネ冓 depトハa amintirile de la Moscova. Toate erau frumoase, plトツute. テ縞冓 aminti balul. テ縞冓 aduse aminte de Vronski ネ冓 de faネ嫗 lui supusト, de テョndrトトostit; テョネ冓 aminti cele テョntテ「mplate テョntre dテ「nネ冓i: nu era nimic ruネ冓nos. Totuネ冓 cテ「nd ajungea aici cu amintirile, sentimentul de ruネ冓ne se テョnteネ嫺a, ca ネ冓 cum un glas lトブntric i-ar fi spus: 窶曚ald, foarte cald, テョnnトッuネ冓tor de cald!窶 窶昿i ネ冓? テ縞冓 zise ea cu hotトビテ「re, schimbテ「ndu-ネ冓 poziネ嬖a pe canapea. Ce-nseamnト asta? Mi-e fricト sト privesc lucrurile テョn faネ崙? De ce? Oare テョntre mine ネ冓 acest ofiネ嫺r, care e un copil テョn ochii mei, existト sau ar putea exista alte legトフuri decテ「t acelea pe care le-aネ avea cu oricare dintre ceilalネ嬖 cunoscuネ嬖 ai mei?窶 Zテ「mbi cu dispreネ ネ冓 puse din nou mテ「na pe carte. Acum, テョnsト, nu mai putea テョnネ嫺lege nici o iotト din ceea ce citea. Lトピト coupe-papier-ul sト alunece pe geamul ferestrei, apoi lipi de obraz lama netedト ネ冓 rece. Era cテ「t p-aci sト izbucneascト テョn rテ「s din pricina bucuriei care pusese deodatト stトパテ「nire pe dテ「nsa, fトビト nici o pricinト. テ縞冓 simネ嫺a nervii ca niネ冲e strune テョntinse din ce テョn ce mai tare, simネ嫺a cト ochii i se deschid tot mai mari窶ヲ cト mテ「inile ネ冓 picioarele テョi sunt cuprinse de un tremur nervos窶ヲ cト ceva dinlトブntru テョi apトピa rトピuflarea窶ヲ ネ冓 cト, テョn acest semiテョntuneric unduitor, imaginile ネ冓 sunetele o izbeau テョntr-un chip ciudat. Trecea mereu prin clipe de テョndoialト: 窶柧agonul merge テョnainte, テョndトビトフ, ori stト pe loc? Lテ「ngト ea e Annuネ冖a, sau o strトナnト? Ce-o fi pe braネ孛l canapelei? O ネ冰bト, sau o fiarト? Apoi, eu テョnsトノi sunt テョntr-adevトビ aici? Eu, ori alta?窶 テョi era fricト sト se lase pradト acestei stトビi de uitare care o atrトトea. Putea, dupト dorinネ嫗 ei, sト se lase tテ「rテ「tト de ea, sau sト se stトパテ「neascト. Ca sト-ネ冓 vinト テョn fire, se ridicト テョn picioare, dトヅu pledul la o parte ネ冓-ネ冓 lepトヅト de pe Umeri pelerina groasト. テ縞冓 reveni pentru o clipト ネ冓 テョnネ嫺lese cト mujicul slab care intrase テョn vagon, テョmbrトツat テョntr-un palton lung de nanchin cトビuia テョi lipsea un nasture, era テョngrijitorul care venise sト se uite la termometru. Vテ「ntul ネ冓 zトパada se nトパustiserト dupト el pe uネ卞. Pe urmト toate se amestecarト din nou窶ヲ Mujicul acela deネ冓rat テョncepu sト roadト ceva テョn perete. Bトフrテ「na prinse sト-ネ冓 テョntindト picioarele cテ「t era vagonul de lung ネ冓-l umplu ca un nor negru. Dupト aceea se auzi un scテ「rネ崚「it ネ冓 un duduit テョngrozitor, ca ネ冓 cum cineva ar fi fost sfテ「rtecat テョn bucトκ嬖. Apoi o luminト roネ冓e o orbi ネ冓 un zid acoperi totul. Anna simネ嬖 cト se prトッuネ册ネ冲e. Dar nu era テョngrozitト, ci veselト. Glasul omului テョnfofolit ネ冓 acoperit de zトパadト テョi striga ceva la ureche. Anna se ridicト テョn picioare ネ冓 se dezmetici, テョnネ嫺lese cト trenul intrase テョntr-o staネ嬖e ネ冓 cト omul acela fusese conductorul. O rugト pe Annuネ冖a sト-i dea ネ兮lul ネ冓 pelerina, pe care ネ冓-o scosese, le puse pe ea ネ冓 se テョndreptト spre uネ卞.
— Vreネ嬖 sト vト daネ嬖 jos? O テョntrebト Annuネ冖a.
— Da, vreau sト iau puネ嬖n aer. Aici e prea cald.
テ始tredeschise uネ兮. Viscolul o izbi テョn faネ崙, vrテ「nd parcト sト-i smulgト uネ兮 din mテ「nト. Pテ「nト ネ冓 asta o テョnveselea. Deschise uネ兮 ネ冓 ieネ冓. Vテ「ntul parcト o aネ冲eptase pe dテ「nsa. テ始cepu sト ネ冰iere bucuros, vru s-o ridice pe sus ネ冓 s-o ia cu el; dar Anna se テョncleネ冲a tu mテ「na de bara rece. ネ亙, ネ嬖nテ「ndu-ネ冓 rochia, coborテョ pe peron ネ冓 se adトパosti dupト vagoane. Vテ「ntul sufla puternic pe platformト; dar pe peron, テョn dosul vagoanelor, era liniネ冲e. Anna rトピuflト adテ「nc, cu nesaネ, aerul geros al viscolului de afarト ネ冓, stテ「nd lテ「ngト vagon, privea peronul ネ冓 clトヅirea luminatト a gトビii.
XXX.
Viforul puternic rトッufnea de dupト colネ孛l gトビii, se nトパustea urlテ「nd printre roネ嬖le vagoanelor, de-a lungul stテ「lpilor, pretutindeni. Vagoanele, stテ「lpii, oamenii 窶 tot ce se vedea era nトパトヅit dintr-o parte de zトパada care creネ冲ea din ce テョn ce mai mult. Viscolul se potolea o clipト, dar se dezlトハネ孛ia iarトκ冓 テョn テョnvolburトビi nトパrasnice; nu era chip sト-i ネ嬖i piept. Totuネ冓, oamenii alergau cu zarvト veselト; paネ冓i lor scテ「rネ崚「iau pe podelele peronului. Uネ冓le mari ale gトビii se deschideau ネ冓 se テョnchideau fトビト テョntrerupere. Umbra cocoネ兮tト a unui om lunecト pe la picioarele Annei ネ冓 se auzirト lovituri de ciocan テョn roネ嬖le de fier. 窶曠ト-mi telegrama!窶 rトピunト un glas mテ「nios din partea cealaltト, din bezna viscolului. 窶霸oftiネ嬖 aici. Numトビul 28!窶 strigarト mai multe glasuri. Oameni テョncotoネ冦トハaネ嬖, nトパトヅiネ嬖 de zトパadト, sトトetarト parcト prin faネ嫗 Annei. Doi domni cu ネ嬖gトビi aprinse テョn gurト trecurト prin dreptul ei. Anna mai respirト o datト adテ「nc, ca sト se sature de aer. Tocmai テョネ冓 scosese mテ「na din manネ冩n, ca sト se apuce de barト ネ冓 sト urce テョn vagon, cテ「nd un om テョn manta militarト acoperi lumina ネ冩vトナelnicト a felinarului sau. Anna se uitト テョnapoi ネ冓 テョn aceeaネ冓 clipト recunoscu chipul lui Vronski. テ枴nテ「nd mテ「na la cozoroc, acesta se テョnclinト テョnaintea ei ネ冓 o テョntrebト daca n-are nevoie de ceva, dacト nu-i poate face vreun serviciu. Fトビト sト-i rトピpundト, ea-l privi lung ネ冓, deネ冓 Vronski stトフea テョn umbrト, テョi vトホu sau crezu cト-i vede expresia feネ嫺i ネ冓 a ochilor. Era aceeaネ冓 expresie de respectuoasト admiraネ嬖e, care o impresionase atテ「t de adテ「nc テョn ajun. テ始 ultimele zile, ネ冓 chiar cu cテ「teva clipe mai テョnainte, Anna テョネ冓 spusese cト Vronski nu era pentru ea decテ「t unul dintre sutele de tineri, toネ嬖 la fel, pe care-i テョntテ「lnea pretutindeni ネ冓 cト nu-ネ冓 va テョngトヅui nici mトツar sト se gテ「ndeascト la dテ「nsul. Acum テョnsト, テョn prima clipト a テョntテ「lnirii, o cuprinse un sentiment de orgoliu ネ冓 de bucurie. Nu avea nevoie sト-l テョntrebe ce cトブta acolo. ネtia tot atテ「t de bine, ca ネ冓 cum テョnsuネ冓 Vronski i-ar fi spus, cト se afla acolo pentru a fi unde era ea.
— Nu ネ冲iam cト pleci ネ冓 dumneata. De ce-ai plecat? テ四 テョntrebト Anna, lトピテ「nd テョn jos mテ「na pusト pe barト. Faネ嫗 ei strトネucea de テョnsufleネ嬖re ネ冓 de un nestトパテ「nit sentiment de bucurie.
— De ce-am plecat? Repetト el, privind-o drept テョn ochi. ネtii de ce-am plecat. Am plecat ca sト fiu acolo unde eネ冲i dumneata. Nu pot altfel.
テ始 clipa aceea, vテ「ntul, rupテ「nd parcト zトトazurile, spulberト zトパada de pe acoperiネ冰l vagoanelor, zgテ「lネ崚「ind cu zgomot o tablト ruptト. Un fluierat strident de locomotivト urlト jalnic ネ冓 sinistru テョn depトビtare. Stihia viscolului テョi pトビea acum Annei ネ冓 mai frumoasト. Vronski spusese tocmai cuvintele pe care le dorea inima sa, dar de care se temea judecata ei. Anna nu-i rトピpunse nimic. I se vedea pe figurト lupta lトブntrica.
— Iartト-mト dacト nu-ネ嬖 face plトツere ceea ce ネ嬖-am spus, adトブgト Vronski cu un aer de supunere.
Vorbea pe un ton curtenitor ネ冓 respectuos, テョnsト cu atテ「ta hotトビテ「re ネ冓 stトビuinネ崙, テョncテ「t multト vreme ea nu putu rトピpunde nimic.
— Nu-i frumos sト vorbeネ冲i astfel. Te rog, dacト eネ冲i un om cumsecade, uitト ce-ai spus, dupト cum am sト uit ネ冓 eu, zise ea テョn sfテ「rネ冓t.
— N-am sト uit niciodatト nici un cuvテ「nt, nici o miネ冂are a dumitale, nu pot sト uit窶ヲ
— Destul, destul! Izbucni Anna, cトブtテ「nd sト dea o expresie de asprime feネ嫺i sale, pe care Vronski o sorbea din ochi cu nesaネ.
Apucテ「nd cu mテ「na bara rece, ea urcト scara ネ冓 trecu repede pe platforma vagonului. Acolo se opri, cercテ「nd sト adune テョn minte cele テョntテ「mplate; fトビト sト-ネ冓 aminteascト exact cuvintele lui sau ale ei, Anna simネ嫺a instinctiv cト aceastト scurtト convorbire テョi apropiase foarte mult 窶 ceea ce o speria ネ冓, テョn acelaネ冓 timp, o fトツea fericitト. Dupト ce rトノase cテ「teva clipe テョn picioare, ea intrト テョn vagon ネ冓 se aネ册zト la locul sトブ. Starea de テョncordare care o frトノテ「ntase la テョnceput nu numai cト nu se alinト, dar se テョnteネ嬖 atテ「t de mult, テョncテ「t Anna se temea テョn fiece clipト sト nu i se sfテ「ネ冓e ceva テョnlトブntrul ei. Nu dormi toatト noaptea. Totuネ冓 starea asta de テョncordare ネ冓 visele care-i nトパトヅeau テョnchipuirea n-aveau nimic neplトツut ネ冓 trist. Dimpotrivト, se simネ嫺a stトパテ「nitト de un sentiment de bucurie, care o ardea ca un pojar ネ冓 o テョntトビテ「ta テョn acelaネ冓 timp. Cトフre dimineaネ崙, Anna aネ嬖pi ネ册zテ「nd pe canapea; iar cテ「nd se trezi, totul テョn jur era alb ネ冓 luminos. Trenul se apropia de Petersburg. テ始datト o copleネ冓rト gテ「ndurile テョn legトフurト cu casa, bトビbatul ネ冓 copilul, grijile zilei care テョncepea ネ冓 ale zilelor care aveau sト vinト.
La Petersburg, テョn clipa cテ「nd trenul se opri ネ冓 Anna coborテョ din vagon, cea dintテ「i figurト care テョi atrase atenネ嬖a fu aceea a soネ孛lui sau. 窶暸h, Dumnezeule! Ia uite cum i s-au fトツut urechile!窶 se gテ「ndi Anna, privindu-i faネ嫗 rece ネ冓 impunトフoare, ネ冓 mai cu seamト sfテ「rcurile urechilor, de sub marginile pトネトビiei rotunde, care o surprindeau dezagreabil acum. Vトホテ「nd-o, Alexei Alexandrovici テョi veni テョn テョntテ「mpinare. テ縞冓 potrivi buzele ネ冓, schiネ崚「nd obiネ冢uitu-i zテ「mbet ironic, o privi テョn faネ崙 cu ochii sトナ mari ネ冓 obosiネ嬖. Un simネ崙ノテ「nt neplトツut strテ「nse inima Annei cテ「nd テョntテ「lni privirea lui fixト ネ冓 ostenitト, ca ネ冓 cum s-ar fi aネ冲eptat sト-l gトピeascト altfel. O mirト mai cu seamト sentimentul de nemulネ孛mire de ea テョnsトκ冓, pe care-l テョncerca regトピindu-ネ冓 bトビbatul. Era un vechi ネ冓 cunoscut sentiment de stテ「njenire, pe care-l simネ嬖se テョntotdeauna テョn raporturile cu soネ孛l sトブ, dar de care mai テョnainte nu-ネ冓 dトヅuse niciodatト seama aネ兮 de limpede ネ冓 dureros ca acum.
— Dupト cum vezi, soネ孛l tトブ e grijuliu ネ冓 duios ca テョn primul an de cトピトフorie. Ardea de nerトッdare sト te vadト, rosti el cu glasul sトブ domol ネ冓 piネ嬖gトナat, cu tonul uネ冩r ironic pe care-l テョntrebuinネ嫗 totdeauna cテ「nd vorbea cu dテ「nsa, vrテ「nd sト zeflemiseascト parcト pe acei care s-ar fi exprimat テョntr-adevトビ aネ兮.
— Serioja e sトハトフos? テ四 テョntrebト Anna.
— Asta e toatト rトピplata pentru ardoarea mea? Rトピpunse el. E sトハトフos, da.
XXXI.
Vronski nici nu テョncercト sト doarmト テョn noaptea aceea. ネ脇dea pe canapea, privind ネ嬖ntト テョn faネ嫗 lui sau uitテ「ndu-se la cei ce intrau sau ieネ册au. ネ亙 テョnainte Vronski impresiona pe acei care nu-l cunoネ冲eau prin テョnfトκ嬖ネ兮rea sa de un calm neclintit; acum テョnsト el le pトビea mai mテ「ndru テョncト, ネ冓 mai de nepトフruns. Vronski se uita la oameni ca la niネ冲e lucruri. Un tテ「nトビ cam nervos, funcネ嬖onar la tribunal, care ネ册dea vizavi simネ嬖 cト テョncepea sト-l urascト din pricina acestei expresii a ochilor sトナ. Tテ「nトビul テョネ冓 aprindea ネ嬖gトビile de la el, テョncerca sト intre テョn vorbト cu dテ「nsul, テョl ghiontea chiar, ca sト-l facト a テョnネ嫺lege cト nu era un lucru, ci om. Vronski テョnsト テョl privea ca pe un obiect, iar tテ「nトビul fトツea schime, simネ嬖nd cト-ネ冓 iese din fire, jignit cト Vronski nu consimネ嫺a sト-l socoteascト om.
Vronski nu vedea nimic ネ冓 pe nimeni. Se simネ嫺a puternic, dar nu fiindcト era テョncredinネ嫗t cト o impresionase pe Anna 窶 テョncト nu credea acest lucru 窶 ci fiindcト impresia pe care i-o fトツuse ea テョi dトヅea un sentiment de fericire ネ冓 de mテ「ndrie.
Nu ネ冲ia ネ冓 nici nu se gテ「ndea ce va aduce ziua de mテ「ine. Simネ嫺a cト puterile sale, テョmprトκ冲iate ネ冓 nefolosite pテ「nト atunci, se adunaserト テョntr-un singur mトハunchi ネ冓 tindeau cu o straネ冢icト energie spre un ネ嫺l unic ネ冓 ameネ嬖tor. Lucrul acesta テョl fトツea fericit. ネtia cト-i spusese adevトビul, cト plecase dupト dテ「nsa, cト toatト fericirea, singurul rost al vieネ嬖i lui, era acum s-o vadト ネ冓 s-o audト pe ca. Cテ「nd coborテョ din vagon la Bologovo, ca sト bea un pahar de sifon, ネ冓 o vトホu pe Anna, primele lui cuvinte exprimarト fトビト voie ceea ce gテ「ndea. テ司 pトビea bine cト-i mトビturisise taina, cト o ネ冲ia ネ冓 ea acum, fトツテ「nd-o sト rトノテ「nト pe gテ「nduri. Vronski nu dormi toatト noaptea. Reテョntors テョn vagonul sトブ, i se テョnfトκ嬖ネ兮 mereu テョn minte scena テョntテ「lnirii, cu fiecare gest ネ冓 cu orice cuvテ「nt al Annei. Iar テョn テョnchipuirea lui テョntrezトビea テョn viitor unele imagini care s-ar putea テョnfトパtui ネ冓 atunci inima テョi zvテ「cnea nebuneネ冲e.
Cテ「nd coborテョ din vagon la Petersburg, dupト o noapte de nesomn, Vronski se simネ嫺a テョnviorat ネ冓 proaspトフ ca dupト o baie rece. Se opri lテ「ngト vagonul sトブ, aネ冲eptテ「nd sト coboare ネ冓 Anna. 窶朶-o mai vトヅ o datト, se gテ「ndi el, zテ「mbind fトビト voie, sト-i vトヅ mersul, chipul, poate-mi va spune ceva, poate va テョntoarce capul, mト va privi, テョmi va surテ「de.窶 Dar テョnainte de a fi zトビit-o pe Anna, Vronski テョl vトホu pe bトビbatul sトブ, pe care ネ册ful gトビii テョl conducea respectuos prin mulネ嬖me. 窶暸h, da, soネ孛l!窶 Abia acum テョnネ嫺lese cト soネ孛l era o persoanト legatト de Anna. ネtia cト doamna Karenina era mトビitatト, テョnsト parcト nu credea テョn existenネ嫗 bトビbatului sトブ. Se convinse de realitate numai dupト ce-l テョntテ「lni テョn carne ネ冓 oase, cu cap, umeri, ネ冓 cu picioare, テョmbrトツat テョn niネ冲e pantaloni negri, dar mai ales cテ「nd vトホu cum acest soネ luト liniネ冲it mテ「na Annei cu un simネ崙ノテ「nt de proprietate.
Privindu-l pe Alexei Alexandrovici 窶 cu faネ嫗-i dichisitト dupト moda Petersburgului, cu テョnfトκ嬖ネ兮rea severト de om sigur de sine, cu pトネトビie rotundト, puネ嬖n adus de spate 窶 Vronski nu se mai putea テョndoi de existenネ嫗 lui ネ冓 テョncercト sentimentul de neplトツere al omului chinuit de sete care, ajuns la izvor, gトピeネ冲e acolo un cテ「ine, o oaie, sau un porc care bea ネ冓 tulburト apa. Dar ceea ce テョl jignea mai cu seamト pe Vronski era umbletul lui Alexei Alexandrovici, care-ネ冓 legトハa ネ冩ldurile ネ冓-ネ冓 bトネトットハea labele boante ale picioarelor. Vronski nu-ネ冓 recunoネ冲ea decテ「t sie テョnsuネ冓 dreptul incontestabil de a o iubi. Anna テョnsト era tot aceeaネ冓. テ始fトκ嬖ネ兮rea ei テョl テョnviorト, dテ「ndu-i aceeaネ冓 emoネ嬖e ネ冓 umplテ「ndu-i inima de fericire ca ネ冓 テョnainte. Dトヅu ordine feciorului sトブ neamネ, care venise テョn fugト de la clasa a doua, sト ia bagajele ネ冓 sト plece acasト, iar el se テョndreptト spre Anna. Observト prima テョntテ「lnire a celor doi soネ嬖 ネ冓, cu perspicacitatea テョndrトトostitului, prinse semnele unei uネ冩are stinghereli a soネ嬖ei cテ「nd vorbea cu bトビbatul sトブ. 窶朦u-l iubeネ冲e ネ冓 nici nu poate sト-l iubeascト窶, hotトビテョ el テョn sinea lui.
Pe cテ「nd se apropia din spate de Anna Arkadievna, Vronski テョネ冓 dトヅu seama cu bucurie cト aceasta テョi simネ嬖se apropierea; ea テョntoarse o clipト capul, テョl recunoscu ネ冓 vorbi mai departe cu soネ孛l.
— Aネ嬖 petrecut bine noaptea? O テョntrebト Vronski, テョnclinテ「ndu-se テョn acelaネ冓 timp テョnaintea ei ネ冓 a soネ孛lui, dテ「ndu-i astfel lui Alexei Alexandrovici libertatea de-a lua acest salut ca fiind ネ冓 pentru dテ「nsul, precum ネ冓 posibilitatea de a-l recunoaネ冲e ori nu, dupト cum socotea de cuviinネ崙.
— Mulネ孛mesc, foarte bine, rトピpunse Anna.
Faネ嫗 テョi pトビea obositト ネ冓 nu mai era テョnsufleネ嬖tト de acele sclipiri care-i jucau テョn zテ「mbet ネ冓 テョn ochi. テ始 clipa cテ「nd テョl privi, ceva fulgerト テョn ochii sトナ ネ冓, deネ冓 scトパトビarea de foc se stinse numaidecテ「t, Vronski se simネ嬖 fericit. Anna se uitト la soネ孛l ei ca sト vadト dacト-l cunoaネ冲e pe Vronski. Alexei Alexandrovici テョl privi nemulネ孛mit, テョncercテ「nd, distrat, sト-ネ冓 aducト aminte cine e. Calmul ネ冓 テョncrederea テョn sine a lui Vronski se izbirト, ca ciocanul de nicovalト, de recea テョncredere テョn sine a lui Alexei Alexandrovici.
— Contele Vronski, rosti Anna.
— A, mi se pare cト ne cunoaネ冲em, rosti cu indiferenネ崙 Alexei Alexandrovici, dテ「ndu-i mテ「na. テ始colo ai plecat cu mama ネ冓 テョncoace te-ai テョntors cu fiul, observト el, rostind rトピpicat fiecare cuvテ「nt, ca ネ冓 cum i-ar fi ieネ冓t aur din gurト. Vト-ntoarceネ嬖, desigur, din concediu? Adトブgト soネ孛l ネ冓, fトビト sト aネ冲epte rトピpunsul, se adresト Annei pe tonul lui glumeネ: ネ亙, spune, multe lacrimi s-au vトビsat テョn Moscova la despトビネ嬖re?
Reluテ「nd astfel vorba cu soネ嬖a sa, Alexei Alexandrovici vroia sト-i dea lui Vronski a テョnネ嫺lege cト dorea sト rトノテ「nト singur cu ea. Se テョntoarse spre el ネ冓 duse mテ「na la pトネトビie. Dar acesta テョi spuse Annei Arkadievna:
— Sper sト am cinstea de a va vizita. Alexei Alexandrovici テョl privi cu ochi obosiネ嬖.
— テ士i pare bine, rosti el rece. Primim lunea. Apoi, lトピテ「ndu-l pe Vronski sト plece, Karenin se テョntoarse spre soネ嬖a sa: Ce noroc cト am avut o jumトフate de ceas liberト, ca sト te primesc ネ冓 sト-ネ嬖 dovedesc dragostea mea, adトブgト el pe acelaネ冓 ton glumeネ.
— Prea テョネ嬖 subliniezi dragostea, ca s-o pot preネ孛i, テョi rトピpunse Anna pe acelaネ冓 ton glumeネ, ascultテ「nd fトビト voie sunetul paネ冓lor lui Vronski テョn spatele lor. 窶曠ar ce-mi pasト?窶 gテ「ndi ea ネ冓-ネ冓 テョntrebト bトビbatul cum テョネ冓 petrecuse timpul Serioja テョn lipsa ei.
— O, admirabil! Mariette spune cト a fost foarte drトトuネ ネ冓 窶 trebuie sト te amトビトピc 窶 nu ネ嬖-a dus de loc dorul, ca bトビbatul tトブ. Se cuvine sト-ネ嬖 mai spun o datト merテァi, draga mea, cト ai venit! Cu o zi mai devreme ネ冓 deci mi-ai dトビuit o zi. Scumpul nostru Samovar va fi テョncテ「ntat. (Alexei Alexandrovici o poreclise 窶朶amovar窶 pe vestita contesト Lidia Ivanovna, fiindcト se enerva mereu ネ冓 se necトニea pentru toネ嬖 ネ冓 pentru toate.) A テョntrebat de tine. Dacト-mi テョngトヅui sト-ネ嬖 dau un sfat, du-te astトホi pe la dテ「nsa. ネtii doar cト i se rupe inima pentru toatト lumea. Acum e preocupatト, peste celelalte griji, de テョmpトツarea soネ嬖lor Oblonski.
Contesa Lidia Ivanovna era o prietenト a lui Karenin ネ冓 centrul unuia din cercurile societトκ嬖i Petersburgului cu care Anna avea, prin bトビbatul sトブ, cele mai strテ「nse legトフuri.
— Doar i-am scris.
— Dar vrea sト cunoascト toate amトハuntele. Dacト nu eネ冲i obositト, treci pe la ea, draga mea. Te duce Kondrati cu trトピura. Eu am treabト la consiliu. Astトホi n-am sト mai mトハテ「nc singur, urmト Alexei Alexandrovici, de astト datト pe un ton serios. Nici nu-ネ嬖 テョnchipui cum m-am obiネ冢uit窶ヲ
ネ亙 cu un zテ「mbet plin de テョnネ嫺les, テョi strテ「nse テョndelung mテ「na ネ冓 o ajutト sト se urce テョn trトピurト.
XXXII.
Acasト, cel dintテ「i care-o テョntテ「mpinト pe Anna fu copilul sトブ. Alergト pe scarト spre ca ネ冓, テョn ciuda ネ嬖petelor guvernantei, izbucni cu mare bucurie: 窶朞ama, mama!窶 Ajungテ「nd la ea, テョi sトビi de gテ「t.
— V-am spus cト-i mama! Strigト el guvernantei. ネtiam eu!
Bトナatul, ca ネ冓 soネ孛l, テョi pricinui Annei un fel de dezamトトire. ネ亙-l テョnchipuise mai frumos decテ「t era de fapt. Trebui sト coboare la realitate ca sト-l admire aネ兮 cum era de fapt. Dar chiar aネ兮, copilul pトビea テョncテ「ntトフor, cu bucle blonde, ochi albaネ冲ri ネ冓 cu picioruネ册 plinuネ嫺 ネ冓 sprintene, テョn ciorapi bine テョntinネ冓. Era o plトツere aproape fizicト pentru Anna sト-l simtト lテ「ngト dテ「nsa ネ冓 sト primeascト mテ「ngテ「ierile lui. テ縞冓 recトパトフト liniネ冲ea sufleteascト, テョntテ「lnindu-i privirea sincerト, テョncrezトフoare, plinト de iubire ネ冓 ascultテ「ndu-i テョntrebトビile naive. Anna scoase darurile pe care i le trimiseserト copiii Dariei ネ冓 povesti fiului sトブ cト la Moscova este o fetiネ崙, Tania, care ネ冲ie sト citeascト ネ冓 chiar sト テョnveネ嫺 ネ冓 pe alネ嬖 copii.
— Dar ce? Eu sunt mai rトブ decテ「t ea? O テョntrebト Serioja.
— Pentru mine eネ冲i cel mai bun copil de pe lume.
— ネtiu, zise Serioja zテ「mbind.
Anna nu-ネ冓 isprトプise テョncト de bトブt cafeaua, cテ「nd se anunネ崙 contesa Lidia Ivanovna. Era o femeie テョnaltト, grasト, cu faネ嫗 bolnトプicios de galbenト ネ冓 cu ochi minunaネ嬖, negri, visトフori窶ヲ Anna o iubea, dar テョn ziua aceea テョi vトホu parcト pentru テョntテ「ia oarト toate cusururile.
— Ei, ce-ai fトツut, draga mea? Ai dus ramura de mトピlin? テ始cepu contesa Lidia Ivanovna, cum intrト テョn odaie.
— Da, totul s-a sfテ「rネ冓t cu bine. Dar n-a fost chiar aネ兮 de grav cum ne テョnchipuiam, rトピpunse Anna. テ始 general, cumnata mea e cam pripitト テョn hotトビテ「ri.
Contesa Lidia Ivanovna, care se interesa de tot ce n-o privea, avea obiceiul sト nu asculte niciodatト ceea ce o interesa. O テョntrerupse pe Anna:
— Da, e multト durere ネ冓 rトブtate pe lumea asta. Sunt aネ兮 de necトニitト astトホi!
— De ce? O テョntrebト Anna, テョncercテ「nd sト-ネ冓 stトパテ「neascト un zテ「mbet.
— テ始cep sト obosesc, frテ「ngテ「ndu-mi テョn zadar suliネ嫺le pentru cauza dreptトκ嬖i. Uneori mト dau bトフutト. Chestia cu 窶枹urorile窶 (era o instituネ嬖e filantropicト, religioasト ネ冓 patrioticト) テョncepuse sト meargト admirabil; dar cu domnii トκ冲ia nu-i nimic de fトツut, adトブgト ea cu un aer de ironicト supunere テョn faネ嫗 sorネ嬖i. S-au agトκ嫗t de o idee, au denaturat-o ネ冓 apoi discutト despre ea cu atテ「ta meschinトビie! Doi-trei oameni, printre care ネ冓 soネ孛l dumitale, テョnネ嫺leg テョnsemnトフatea acestei chestiuni; dar ceilalネ嬖 nu fac decテ「t s-o bagatelizeze. Pravdin mi-a scris ieri窶ヲ
Pravdin era un cunoscut panslavist, care se afla テョn strトナnトフate. Contesa Lidia Ivanovna povesti cuprinsul scrisorii lui.
Apoi contesa istorisi テョncト un ネ冓r de neplトツeri ネ冓 de intrigi テョn chestiunea unirii bisericilor ネ冓 plecト grトッitト, deoarece テョn ziua aceea trebuia sト se mai ducト la adunarea unei societトκ嬖 ネ冓 la Comitetul slav.
窶曠ar toate astea au fost ネ冓 テョnainte. Cum de nu le-am observat? テ縞冓 zise Anna. Sau contesa era ネ冓 mai nervoasト azi decテ「t de obicei? テ始tr-adevトビ, テョネ嬖 vine sト rテ「zi: scopul ei este virtutea, e o bunト creネ冲inト, dar umblト mereu supトビatト. Are numai duネ冦ani, pe care ネ冓 i-a fトツut tot din pricina creネ冲inismului ネ冓 a virtuネ嬖i.
Dupト contesa Lidia Ivanovna sosi o prietenト a Annei, soネ嬖a unui director, care-i povesti toate noutトκ嬖le oraネ冰lui. Plecト la ora trei, fトトトヅuind cト va veni la masト. Alexei Alexandrovici era la minister. Rトノテ「nテ「nd singurト, Anna テョネ冓 petrecu timpul dinainte de prテ「nz supraveghind masa copilului (care mテ「nca aparte), strテ「ngテ「ndu-ネ冓 lucrurile, citind ネ冓 rトピpunzテ「nd la biletele ネ冓 la scrisorile care se adunaserト pe biroul sトブ.
Tulburarea ネ冓 sentimentul de inexplicabilト ruネ冓ne pe care le テョncercase pe drum se risipirト cu desトプテ「rネ冓re. Reテョntoarsト テョn mijlocul condiネ嬖ilor obiネ冢uite de viaネ崙, se simネ嫺a iarトκ冓 stトパテ「nト pe sine ネ冓 fトビト nici o vinト.
テ縞冓 aducea aminte cu mirare de starea sa din ajun. 窶曚e-a fost? Nimic. Vronski a spus o prostie, de care poネ嬖 foarte uネ冩r sト nu ネ嬖i seamト. ネ亙 eu i-am rトピpuns aネ兮 cum trebuia. Nu se cade ネ冓 nici nu se poate sト-i spun ceva soネ孛lui meu. Dacト aネ vorbi despre asta, ar テョnsemna sト acord importanネ崙 unui fleac.窶 テ縞冓 aminti cト-i spusese odatト despre o declaraネ嬖e de dragoste, pe care i-o fトツuse pe ocolite, la Petersburg, un tテ「nトビ subaltern al bトビbatului sトブ, iar Alexei Alexandrovici テョi rトピpunsese cト, trトナnd テョn societate, oricトビei femei i se poate テョntテ「mpla aネ兮 ceva, dar cト el are テョncredere deplinト テョn tactul ei ネ冓 n-are sト-ネ冓 テョngトヅuie niciodatト a o テョnjosi sau a se テョnjosi el テョnsuネ冓 prin gelozie. 窶霸rin urmare, de ce sト-i mai vorbesc? De altfel, slavト Domnului, nici n-am ce sト-i spun窶, se gテ「ndi ea.
XXXIII.
Alexei Alexandrovici se テョntoarse de la minister la ora patru; dar cum se テョntテ「mpla adesea, nu avu timp sト intre la Anna. Trecu テョn birou sト primeascト pe solicitatorii care-l aネ冲eptau ネ冓 sト semneze niネ冲e hテ「rtii aduse de ネ册ful cancelariei sale. La prテ「nz (vreo trei persoane luau masa zilnic la familia Karenin) venirト: o varト bトフrテ「na a lui Alexei Alexandrovici, un director din minister cu soネ嬖a ネ冓 un tテ「nトビ care-i fusese recomandat lui Alexei Alexandrovici la serviciu. Anna intrト テョn salon ca sト ネ嬖nト de urテ「t musafirilor. Exact la ora cinci (pendula de bronz 窶霸etru I窶 nu apucase sト batト a cincea oarト) se テョnfトκ嬖ネ卞 Alexei Alexandrovici, テョn frac ネ冓 cravatト albト, cu douト stele pe piept, deoarece trebuia sト plece テョndatト dupト prテ「nz. Fiecare clipト din viaネ嫗 lui era ocupatト ネ冓 socotitト mai dinainte. Ca sト poatト テョndeplini ceea ce avea de fトツut テョn fiecare zi, el respecta cea mai strictト punctualitate. Deviza lui era: 窶曦トビト grabト ネ冓 fトビト odihnト窶. Intrト テョn salon, salutト pe toatト lumea ネ冓 se aネ册zト repede, zテ「mbind soネ嬖ei sale.
— Da, s-a isprトプit cu singurトフatea mea. Nici nu-ネ嬖 テョnchipui ce greu mi-era sト stau singur la masト, zise Alexei Alexandrovici accentuテ「nd cuvテ「ntul 窶枷reu窶.
La prテ「nz, Alexei Alexandrovici vorbi cu Anna de treburile de la Moscova ネ冓 テョntrebト, cu un zテ「mbet ironic, despre Stepan Arkadici. Conversaネ嬖a avea mai ales un caracter general, cu privire la chestiunile de serviciu ネ冓 la societatea din Petersburg. Dupト masト Alexei Alexandrovici petrecu o jumトフate de orト cu musafirii, apoi strテ「nse din nou, zテ「mbind, mテ「na soネ嬖ei sale ネ冓 plecト la consiliu. De data asta, Anna nu se duse nici la prinネ嫺sa Betsy Tverskaia, care, aflテ「nd de sosirea ei o poftise テョn seara aceea窶ヲ nici la teatru, unde avea o lojト. Nu se duse mai cu seamト din pricinト cト rochia pe care se bizuise nu era gata.
Dupト plecarea musafirilor, Anna se apucト sト-ネ冓 cerceteze toaletele ネ冓 se necトニi cumplit. Priceputト sト se テョmbrace nu prea scump, Anna dトヅuse 窶 テョnainte de a pleca la Moscova 窶 trei rochii la croitoreasト, ca sト i le prefacト. Rochiile trebuiau sト fie astfel transformate, テョncテ「t sト nu le poネ嬖 recunoaネ冲e, ネ冓 ar fi trebuit sa fie gata cu trei zile テョn urmト. Cテ「nd colo, douト rochii nu erau gata, iar a treia nu fusese prefトツutト dupト placul Annei. Croitoreasa veni sト dea lトノuriri, susネ嬖nテ「nd cト aネ兮 era mai bine. Anna se enervト atテ「t de tare, テョncテ「t mai tテ「rziu テョi fu ruネ冓ne sト-ネ冓 aminteascト scena. Ca sト se liniネ冲eascト de-a binelea, se retrase テョn odaia bトナatului ネ冓 petrecu toatト scara cu dテ「nsul. テ四 culcト ea singurト テョn pat, テョl binecuvテ「ntト ネ冓-l acoperi cu plapuma. Era mulネ孛mitト cト nu se dusese nicトナeri, petrecテ「nd o searト aネ兮 de frumoasト! テ縞冓 simネ嫺a inima uネ冩arト ネ冓 liniネ冲itト. Vedea foarte limpede cト ceea ce i se pトビuse テョn tren atテ「t de important nu era decテ「t una din テョntテ「mplトビile obiネ冢uite ネ冓 neテョnsemnate ale vieネ嬖i mondene. N-avea de ce sト se ruネ冓neze nici faネ崙 de altul, nici faネ崙 de ea テョnsトκ冓. Se aネ册zト lテ「ngト cトノin cu un roman englezesc, aネ冲eptテ「ndu-ネ冓 soネ孛l. La nouト ネ冓 jumトフate, exact, se auzi soneria, ネ冓 Alexei Alexandrovici intrト テョn odaie.
— テ始 sfテ「rネ冓t, zise Anna テョntinzテ「ndu-i mテ「na.
Alesei Alexandrovici テョi sトビutト mテ「na ネ冓 se aネ册zト lテ「ngト ea.
— Vad cト ai avut, テョn genere, o cトネトフorie reuネ冓tト, テョi spuse el.
— Da, foarte reuネ冓tト, rトピpunse Anna ネ冓 テョncepu sト-i povesteascト totul de la テョnceput: cトネトフoria cu doamna Vronski. Sosirea, nenorocirea din garト. テ司 istorisi apoi despre sentimentul de milト pe care-l avusese mai テョntテ「i pentru fratele sトブ ネ冓 pe urmト pentru Dolly.
— Nu-mi テョnchipui cum ai putea dezvinovトκ嬖 un astfel de om, deネ冓 ネ嬖-e frate, spuse cu severitate Alexei Alexandrovici.
Anna zテ「mbi. Ea テョnネ嫺lese cト Alexei Alexandrovici vorbea astfel pentru ca vroia sト-i arate cト anumite considerente de familie nu-l puteau テョmpiedica sト-ネ冓 arate sincer pトビerea. Anna cunoネ冲ea aceastト テョnsuネ冓re a bトビbatului sトブ ネ冓 o preネ孛ia.
— Sunt mulネ孛mit cト totul s-a sfテ「rネ冓t cu bine ネ冓 cト te-ai テョntors, adトブga soネ孛l. Dar ce se spune acolo despre noul regulament pe care l-am trecut prin consiliu?
Anna nu auzise nimic despre acest regulament ネ冓-i era oarecum ruネ冓ne cト putuse uita atテ「t de uネ冩r ceea ce era aネ兮 de テョnsemnat pentru dテ「nsul.
— Aici, dimpotrivト, el a stテ「rnit mare vテ「lvト, adトブgト Karenin, zテ「mbind テョncテ「ntat de sine.
Anna テョnネ嫺lese cト Alexei Alexandrovici ar fi vrut sト-i anunネ嫺 ceva mトトulitor pentru dテ「nsul テョn aceastト privinネ崙 ネ冓, punテ「ndu-i テョntrebトビi, テョl fトツu sト-i povesteascト ceea ce dorea. Cu acelaネ冓 surテ「s mulネ孛mit de sine, soネ孛l テョi istorisi despre ovaネ嬖ile care i se fトツuserト テョn urma trecerii acestui regulament prin consiliu.
— Sunt foarte, foarte テョncテ「ntat. E o dovadト cト テョncepe, テョn sfテ「rネ冓t, sト se stabileascト ネ冓 la noi un punct de vedere raネ嬖onal ネ冓 hotトビテ「t テョn chestiunea asta.
Dupト ce bトブ al doilea pahar de ceai cu lapte ネ冓 cu pテ「ine, Alexei Alexandrovici se ridicト テョn picioare ネ冓 se テョndreptト spre biroul sトブ.
— Dar tu nu te-ai dus nicトナeri? Te-ai plictisit, desigur? O テョntrebト el.
— De loc, rトピpunse Anna, ridicテ「ndu-se ネ冓 テョnsoネ嬖ndu-l prin salon spre birou. Ce citeネ冲i acum? テ四 テョntrebト ea.
— Poテゥsie des enfern22 de Duc de Lille, rトピpunse el. E scrisト テョn chip deosebit.
Anna zテ「mbi aネ兮 cum zテ「mbeネ冲i faネ崙 de slトッiciunile celor dragi ネ冓, trecテ「ndu-ネ冓 braネ孛l pe sub braネ孛l lui, テョl テョnsoネ嬖 pテ「nト la uネ兮 biroului. テ司 cunoネ冲ea obiceiul, ajuns o necesitate, de a citi seara. ネtia cト テョn ciuda obligaネ嬖ilor sale de serviciu, care-i absorbeau aproape tot timpul, el se socotea dator sト urmトビeascト tot ce apトビea mai interesant テョn domeniul ネ冲iinネ嫺lor ネ冓 al artei. ネtia de asemenea cト nu-l interesau cu adevトビat decテ「t cトビネ嬖le de politicト, filosofie ネ冓 de teologie, cト arta era cu totul strトナnト de firea lui. Cu toate acestea 窶 sau mai degrabト tocmai de aceea 窶 nu lトピa sト-i scape nimic din ceea ce fトツea vテ「lvト テョn lumea artelor, socotindu-se obligat sト citeascト totul. Mai ネ冲ia cト テョn domeniul politicii, filosofiei ネ冓 al teologiei, Alexei Alexandrovici avea unele テョndoieli ネ冓 era テョn cトブtarea adevトビului. テ始 chestiunile de artト ネ冓 de poezie テョnsト, ネ冓 mai cu seamト テョn muzicト, pe care n-o pricepea de loc, avea pトビerile cele mai precise ネ冓 hotトビテ「te. テ司 plトツea sト discute despre Shakespeare, Rafael ネ冓 Beethoven, ca ネ冓 despre テョnsemnトフatea noilor ネ冂oli テョn muzicト ネ冓 テョn poezie, toate fiind clasate テョn mintea lui テョntr-o rテ「nduialト perfectト.
— Dumnezeu sト te aibト テョn paza lui, テョi urト Anna la uネ兮 biroului, unde erau pregトフite, lテ「ngト fotoliul sトブ, lumテ「narea cu abajur ネ冓 o sticlト cu apト. Eu ma duc sト-mi scriu corespondenネ嫗 pentru Moscova.
Alexei Alexandrovici テョi strテ「nse mテ「na ネ冓 i-o sトビutト din nou.
窶昿 totuネ冓 un om cumsecade, sincer, bun, de valoare テョn domeniul sトブ, テョネ冓 zise Anna cテ「nd se テョntoarse テョn odaia ei, apトビテ「ndu-l parcト テョmpotriva cuiva care l-ar fi テョnvinovトκ嬖t ネ冓 ar fi spus despre dテ「nsul cト nu poate fi iubit. Dar de ce oare i-or fi ieネ冓t テョn evidenネ崙 atテ「t de straniu urechile? Sau poate s-o fi tuns de curテ「nd?窶
Exact la douトピprezece, pe cテ「nd Anna era テョncト aネ册zatト la biroul sトブ ネ冓 isprトプea de compus scrisoarea cトフre Dolly, se auzi un mers cadenネ嫗t, テョn papuci: Alexei Alexandrovici, spトネat ネ冓 pieptトハat, cu cartea subsuoarト, se apropie de dテ「nsa.
— Destul, destul! Rosti el cu un zテ「mbet anumit ネ冓 trecu テョn odaia de culcare.
窶曚u ce drept l-a privit aネ兮?窶 se gテ「ndi Anna, aducテ「ndu-ネ冓 aminte de privirea lui Vronski, aruncatト lui Alexei Alexandrovici.
Dupト ce se dezbrトツト, Anna intrト テョn dormitor. Pe faネ嫗 ei nu mai era テョnsufleネ嬖rea care-i strトネucea テョn ochi ネ冓 テョn zテ「mbet cテ「t timp stトフuse la Moscova, ci, dimpotrivト, focul pトビea acum stins sau ascuns テョn strトデunduri.
XXXIV.
Plecテ「nd din Petersburg, Vronski テョネ冓 lトピase locuinネ嫗 テョncトパトフoare, de pe strada Morskaia, prietenului ネ冓 camaradului sトブ preferat, Petriネ嫐i.
Acesta era un tテ「nトビ locotenent, nu prea distins, sトビac, テョnglodat テョn datorii, veネ冢ic beat spre searト, adesea dus la arest pentru fel de fel de istorii hazlii ネ冓 scandaloase, テョnsト iubit atテ「t de camarazi, cテ「t ネ冓 de ネ册fi. Ajungテ「nd acasト, de la garト, pe la unsprezece, Vronski vトホu la scarト o trトピurト cunoscutト. Dupト ce sunト, auzi din dosul uネ冓i hohotul de rテ「s al unor bトビbaネ嬖, gテ「nguritul unui glas de femeie ネ冓 strigトフul lui Petriネ嫐i: 窶曠acト-i vreun tテ「lhar, sト nu-l laネ冓 テョnトブntru窶. Vronski porunci ordonanネ嫺i sト nu spunト nimトハui cト sosise ネ冓 intrト テョncet テョn prima odaie. Baroneasa Shilton, prietena lui Petriネ嫐i, ネ册dea la o masト rotundト ネ冓 fトツea cafea; strトネucitoare テョn rochia-i de atlaz violet, cu obrトニorul rumen, テョncadrat de pトビ bトネai, ea umplea camera, ca un canar, cu gテ「nguritul sトブ parizian. テ始 jurul mesei ネ册deau Petriネ嫐i, テョn hainト de casト, ネ冓 cトパitanul de cavalerie Kamerovski, テョn uniformト, venit probabil de la slujbト.
— Bravo, Vronski! Strigト Petriネ嫐i, sトビind テョn sus ネ冓 dテ「nd cu zgomot scaunul la o parte. Stトパテ「nul テョn persoanト! Baroneasト, sト-i dai o cafea din ibricul cel nou. Nu te aネ冲eptam. Sper cト eネ冲i mulネ孛mit de podoaba biroului tトブ, adトブgト el, arトフテ「nd-o pe baroneasト. Cred cト vト cunoaネ冲eネ嬖?
— Cum nu! Adeveri Vronski zテ「mbind vesel ネ冓 strテ「ngテ「nd mテ「nuネ冓ネ嫗 baronesei. Suntem doar vechi prieteni.
— Vii de la drum, zise baroneasa, aネ兮 cト fug. Iar dacト te stingheresc, plec chiar テョn clipa asta.
— Doamnト, oriunde te afli, eネ冲i la dumneata acasト, rトピpunse Vronski. Bunト ziua, Kamerovski, urmト el strテ「ngテ「nd cu rトツealト mテ「na cトパitanului.
— Uite, dumneata nu ネ冲ii sト spui niciodatト lucruri aネ兮 de drトトuネ嫺, se adresト baroneasa lui Petriネ嫐i.
— Cum sト nu? Dupト masト am sト vト spun ネ冓 eu ceva care n-o sa fie mai prejos.
— Dupト masト e foarte uネ冩r! Ei, hai sト fac cafeaua. Du-te de te spalト ネ冓 te dichiseネ冲e, spuse baroneasa lui Vronski, aネ册zテ「ndu-se iarトκ冓 ネ冓 テョnvテ「rtind cu grijト un ネ冰rubel la ibricul cel nou. Pierre, dト-mi cafeaua, se adresト ea lui Petriネ嫐i. テ司 zicea Pierre, dupト numele sトブ de familie, fトビト sト caute a ascunde relaネ嬖ile dintre dテ「nネ冓i. Vreau sト mai adaug puネ嬖nト窶ヲ
— Ai s-o strici.
— Nu. N-am s-o stric! Ei, dar unde ネ嬖-e soネ嬖a? テ始trebト deodatト baroneasa, テョntrerupテ「nd convorbirea dintre Vronski ネ冓 camarazii sトナ. Noi te-am ネ冓 テョnsurat aici. テ枴-ai adus soネ嬖a?
— Nu, doamnト! Boem m-am nトピcut ネ冓 boem am sト mor!
— Cu atテ「t mai bine, cu atテ「t mai bine. Dト-mi mテ「na. Fトビト sト dea drumul mテ「inii lui Vronski, baroneasa se apucト sト-i povesteascト ultimele sale planuri, テョmpトハテ「ndu-le cu glume, ネ冓-i ceru sfatul:
— El tot nu vrea sト divorネ嫺ze de mine. Ce trebuie sト fac? (El era soネ孛l ei.) Vreau sト テョncep acum procesul. Ce mト sfトフuieネ冲i? Kamerovski, ai grijト de cafea窶ヲ a dat テョn foc窶ヲ vezi, cト sunt ocupatト. Vreau sト-i intentez proces, ca sト intru テョn stトパテ「nirea averii mele. テ始ネ嫺legi absurditatea: sub cuvテ「nt cト i-aネ fi necredincioasト, adトブgト baroneasa dispreネ孛itor, vrea sト punト mテ「na pe avutul meu.
Vronski asculta cu plトツere gテ「ngureala veselト a acestei femei drトトトネaネ册, テョi aproba planul, テョi dトヅea sfaturi, pe jumトフate テョn glumト, reluテ「ndu-ネ冓 tonul obiネ冢uit cu care vorbea テョn general cu femeile de felul acesteia. La Petersburg, テョn lumea lui Vronski, oamenii se テョmpトビネ嫺au テョn douト categorii bine distincte: una inferioarト, alcトフuitト din oameni ordinari, proネ冲i ネ冓 mai ales ridicoli, care cred cト un bトビbat trebuie sト trトナascト numai cu o femeie, nevasta lui窶ヲ cト fetele trebuie sト fie neprihトハite, femeile 窶 pudice, bトビbaネ嬖i 窶 curajoネ冓, cumpトフaネ嬖 ネ冓 energici窶ヲ cト trebuie sト-ネ嬖 educi copiii, sト-ネ嬖 cテ「ネ冲igi pテ「inea, sト-ネ嬖 plトフeネ冲i datoriile ネ冓 fel de fel de alte prostii asemトハトフoare. Aceasta era categoria oamenilor demodaネ嬖 ネ冓 plicticoネ冓. Iar a doua, テョn care intrau Vronski ネ冓 cu prietenii sトナ; acei care fトツeau parte din ea trebuiau sト fie mai cu seamト eleganネ嬖, frumoネ冓, darnici, bravi, veseli, gata sト se lase pradト oricトビei patimi fトビト sト roネ册ascト, ネ冓 sト nu le pese de nimic.
テ始 primele clipe, Vronski se simネ嬖 cam buimトツit. Venise cu impresiile din cealaltト lume, de la Moscova. Dar reintra テョndatト テョn lumea-i veselト ネ冓 plトツutト de mai テョnainte, ca ネ冓 cum ネ冓-ar fi vテ「rテ「t picioarele テョn niネ冲e papuci vechi.
Cafeaua nu se mai fトツu, ci dトヅu テョn foc ネ冓-i stropi pe toネ嬖, stテ「rnind 窶 ceea ce era de aネ冲eptat 窶 rテ「sete ネ冓 gトネトトie, pトフテ「nd un covor scump ネ冓 rochia baronesei.
— ネ亙 acum, la revedere. Altfel n-ai sト te mai speli niciodatト ネ冓 o sト am pe conネ冲iinネ崙 cea mai mare crimト pe care poate s-o sトプテ「rネ册ascト un om binecrescut: a fi murdar. Va sト zicト mト sfトフuieネ冲i sト-i pun cuネ嬖tul la gテ「t?
— Negreネ冓t ネ冓 テョncト テョn aネ兮 fel, テョncテ「t mテ「nuネ嫗 dumitale sト fie cテ「t mai aproape de buzele sale. Are sト-ネ嬖 sトビute mテ「na ネ冓 totul o sト se isprトプeascト cu bine, rトピpunse Vronski.
— Prin urmare, ne vedem astトホi la Teatrul Francez. ネ亙 baroneasa dispトビu cu un foネ冢et de rochie.
Kamerovski se ridicト ネ冓 el. Vronski テョi テョntinse mテ「na ネ冓, fトビト a-i mai aネ冲epta plecarea, se テョndreptト spre camera de baie. テ始 timp ce se spトネa, Petriネ嫐i テョネ冓 expuse pe scurt situaネ嬖a, care se schimbase dupト plecarea prietenului sトブ. Nu mai avea nici un ban. Tatトネ lui テョi spusese cト nu-i plトフeネ冲e datoriile ネ冓 nu-i mai dト nici un ban. Un croitor vroia sト-l bage la テョnchisoare pentru datorii, un altul テョl ameninネ嫗 de asemenea cu puネ冂トビia. Comandantul regimentului テョi declarase cト, dacト nu テョnceteazト scandalurile astea, va trebui sト-i cearト demisia din armatト. Se sトフurase de baroneasト ca de mere acre, mai ales cト-i tot pretindea bani. テ司 plトツea alta窶ヲ are sト i-o arate lui Vronski窶ヲ o minune, o splendoare窶ヲ テョn stil pur oriental, テョn genul sclavei Rebeca, mト-nネ嫺legi? Se certase ieri cu Berkoネ册v, care vroia sト-i trimitト martori, dar bineテョnネ嫺les n-o sト iasト nimic din asta. テ始 genere, totul era admirabil ネ冓 extraordinar de vesel. Fトビト a-ネ冓 lトピa camaradul sト aprofundeze amトハuntele situaネ嬖ei sale, Petriネ嫐i テョncepu sト-i povesteascト noutトκ嬖le interesante. Ascultテ「nd atテ「t de cunoscutele istorioare ale lui Petriネ嫐i, テョn atテ「t de cunoscuta atmosferト a casei sale, unde locuia de trei ani, Vronski テョncerca un plトツut sentiment de reテョntoarcere la viaネ嫗-i obiネ冢uitト ネ冓 fトビト griji din Petersburg.
— Nu mai spune! Strigト Vronski, ridicテ「nd piciorul de pe pedala lavoarului unde-ネ冓 uda ceafa roネ冓e ネ冓 voinicト. Nu mai spune! Repetト el, auzind cト Fora se テョncurcase cu Mileev ネ冓-l pトビトピise pe Fertinhof.
— ネ亙 el a rトノas tot aネ兮 de prost ネ冓 de テョngテ「mfat? Dar Buzulukov ce mai face?
— Ah, sト-ネ嬖 spun una bunト cu Buzulukov, o minune! Strigト Petriネ嫐i. テ司 ネ冲ii slトッiciunea 窶 balurile. Nu scapト nici un bal de la curte. Se duce el la un bal mare cu o cascト nouト. Ai vトホut cトκ冲ile noi? Sunt foarte frumoase ネ冓 uネ冩are. Stト el窶ヲ ce faci, mト asculネ嬖?
— Te ascult, rトピpunse Vronski, frecテ「ndu-se cu un prosop pluネ兮t.
— Trece marea ducesト cu un ambasador ネ冓 窶 ghinionul lui 窶 テョncep sト vorbeascト despre noile cトκ冲i. Marea ducesト ネ嬖nea sト-i arate o cascト nouト窶ヲ Cテ「nd テョl vede pe amicul nostru (Petriネ嫐i arトフト cum stトフea Buzulukov cu casca テョn mテ「nト), marea ducesト テョl roagト sト-i dea puネ嬖n casca. Dar el nu i-o dト. Ce-o fi asta? Lumea テョi face semn cu ochiul ネ冓 cu capul, se テョncruntト la dテ「nsul. Dト-i-o! El, nu ネ冓 nu! テ始cremenise. テ縞嬖 poネ嬖 テョnchipui! Deodatト, unul窶ヲ cum テョi zice? vrea sト-i ia casca. Dar el 窶 nu ネ冓 nu! Atunci acela i-o smulge ネ冓 o テョntinde marii ducese. 窶曵atト o cascト nouト窶, zice marea ducesト. テ始toarce casca ネ冓, テョnchipuieネ冲e-ネ嬖, buf! Cad din ea o parト ネ冓 niネ冲e bomboane 窶 douト funturi de bomboane! Le strテ「nsese acolo, drトトuネ孛l de el!
Vronski se prトパトヅea de rテ「s. Mult timp dupト aceea, chiar cテ「nd vorbea despre altceva, ori de cテ「te ori テョネ冓 aducea aminte de cascト, izbucnea テョntr-un rテ「s sトハトフos care-i dezvelea dinネ嬖i puternici ネ冓 deネ冓.
Dupト ce aflト toate noutトκ嬖le, Vronski テョネ冓 puse uniforma, cu ajutorul feciorului, ネ冓 se duse sト se prezinte la regiment. Dupト prezentare, se gテ「ndi sト se ducト la fratele sトブ, la Betsy ネ冓 sト facト テョncト vreo cテ「teva vizite テョn cercurile unde ar putea-o テョntテ「lni pe Karenina. ネ亙, dupト obiceiul lui la Petersburg, plecト de acasト cu gテ「ndul de a se テョntoarce noaptea tテ「rziu.



PARTEA A DOUA.

I.
La sfテ「rネ冓tul iernii avu loc テョn familia ネ歪erbaネ嫐i un consult medical, care urma sト se pronunネ嫺 asupra sトハトフトκ嬖i mezinei ネ冓 a mトピurilor ce trebuiau luate pentru restabilirea puterilor sale テョn continuト slトッire. Kitty era bolnavト ネ冓, cu apropierea primトプerii, starea sトハトフトκ嬖i i se テョnrトブtトκ嫺a din ce テョn ce mai mult. Medicul casei テョi dトヅuse unturト de peネ冲e, apoi fier, pe urma lapis; dar, cum niciunul dintre medicamente n-o ajutase, o sfトフuise sト plece la primトプara テョn strトナnトフate. De aceea fusese chemat テョn consult un doctor celebru. Acesta, un bトビbat テョncト tテ「nトビ ネ冓 foarte frumos, ceru sト examineze bolnava. Stトビui parcト cu o deosebitト plトツere asupra faptului cト pudicitatea feciorelnicト nu-i decテ「t o rトノトκ冓ネ崙 de barbarie ネ冓 cト nu-i nimic mai firesc pentru un tテ「nトビ medic decテ「t sト examineze o fatト goalト,. Socotea acest lucru cu atテ「t mai firesc, cu cテ「t テョl テョndeplinea zilnic, profesional, fトビト nici un gテ「nd rトブ ネ冓 de aceea socotea pudicitatea unei fete nu numai ca o rトノトκ冓ネ崙 de barbarie, ci aproape ca o jignire personalト.
Trebuirト sa se supunト. Deネ冓 toネ嬖 medicii erau din aceeaネ冓 ネ冂oalト, studiaserト pe aceleaネ冓 cトビネ嬖 ネ冓 aveau aceeaネ冓 ネ冲iinネ崙, ネ冓 cu toate cト unii erau de pトビere cト acest doctor celebru e un medic prost, totuネ冓 テョn casa prinネ嫺sei ネ冓 テョn cercul sトブ domnea credinネ嫗, nu se ネ冲ie de ce, cト numai acest doctor cu renume putea s-o salveze pe Kitty. Dupト ce examina ネ冓 percuta cu atenネ嬖e bolnava, zトパトツitト ネ冓 copleネ冓tト de ruネ冓ne, celebrul medic se spトネト cu grijト pe mテ「ini ネ冓 trecu テョn salon sト vorbeascト cu prinネ孛l; acesta テョl ascultト テョncruntat ネ冓 tuネ冓nd uネ冩r. Ca un om テョn vテ「rstト care nu fusese niciodatト bolnav ネ冓 nefiind nici prost, prinネ孛l nu credea テョn medicinト. Toatト comedia asta テョl テョnciuda, cu atテ「t mai mult, cu cテ「t era poate singurul care テョnネ嫺legea pe de-a-ntregul pricina bolii lui Kitty. 窶朷ai de mine, cum latrト-n vテ「nt!窶 gテ「ndea prinネ孛l, aplicテ「nd vestitului medic o expresie din vocabularul vテ「nトフoresc, テョn timp ce-i asculta vorbトビia despre simptomele bolii lui Kitty. Doctorul, stトパテ「nindu-ネ冓 cu greu dispreネ孛l faネ崙 de boierul bトフrテ「n, cobora anevoie la nivelul lui de テョnネ嫺legere. テ縞冓 dトヅu seama cト degeaba vorbea cu bトフrテ「nul ネ冓 cト テョn casト conducerea era テョn mテ「na mamei. De aceea avea de gテ「nd sト-ネ冓 desfトκ冩are テョnaintea ci perlele elocvenネ嫺i. Tocmai atunci intrト ネ冓 prinネ嫺sa テョn salon テョmpreunト cu medicul casei. Prinネ孛l se dトヅu la o parte, cトブtテ「nd sト nu arate cテ「t de caraghioasト era テョn ochii lui comedia asta. Prinネ嫺sa, dezorientatト, nu ネ冲ia ce sト facト. Se simネ嫺a vinovatト faネ崙 de Kitty.
— ネ亙 acum, doctore, hotトビトκ冲e-ne soarta, zise prinネ嫺sa. Spune-mi totul. 窶朞ai sunt speranネ嫺? Vru ea sト テョntrebe, テョnsト buzele テョi tremurarト. Nu putu rosti テョntrebarea. Ce spui, doctore?
— Numaidecテ「t, prinネ嫺sト, dar mai テョntテ「i sト discut cu colegul meu. Dupト aceea, voi avea cinstea sト vト comunic pトビerea mea.
— Atunci sト vト lトピトノ singuri?
— Vト rog.
Prinネ嫺sa ieネ冓, oftテ「nd.
Cテ「nd doctorii rトノaserト singuri, medicul casei テョncepu sト-ネ冓 expunト cu sfialト pトビerea, cum cト ar fi vorba de テョnceputul unui proces de tuberculozト, dar窶ヲ ネ冓 aネ兮 mai departe. Doctorul celebru テョl ascultト, dar la jumトフatea expunerii se uitト la ceasornicul lui mare de aur.
— Aネ兮, zise el. Dar窶ヲ
Medicul casei tトツu respectuos la jumトフatea expunerii.
— Dupト cum ネ冲iネ嬖, noi nu putem constata テョnceputul unui proces de tuberculozト. Pテ「nト la apariネ嬖a cavernelor nu suntem テョn stare sト ne dトノ seama definitiv de nimic. Putem numai sト-l bトハuim. ネ亙 avem unele simptome: lipsa de poftト de mテ「ncare, starea nervoasト etc. テ始trebarea se pune astfel: cテ「nd bトハuieネ冲i un proces de tuberculozト, ce trebuie sト faci ca sト ajuネ嬖 alimentaネ嬖a?
— Dar dumneavoastrト ネ冲iネ嬖 cト sub aceste stトビi se ascund mai totdeauna ネ冓 cauze de ordin moral, sufletesc, テョネ冓 テョngトヅui sト adauge cu un zテ「mbet fin medicul casei.
— Da, se テョnネ嫺lege de la sine, rトピpunse celebrul doctor uitテ「ndu-se din nou la ceas. Iartト-mト, te rog, a fost reparat podul peste Iauza, ori tot trebuie sト ocoleネ冲i?窶ヲ E reparat? テ始 cazul トピta, pot sト ajung acolo テョn douトホeci de minute. Prin urmare, am spus cト problema se pune astfel: stimularea alimentaネ嬖ei ネ冓 liniネ冲irea nervilor. Una are legトフurト cu alta. Trebuie sト acネ嬖onトノ din amテ「ndouト pトビネ嬖le.
— Dar despre cトネトフoria テョn strトナnトフate? テ始trebト medicul casei.
— Sunt テョmpotriva cトネトフoriilor テョn strトナnトフate. テ始 afarト de asta, vezi dumneata, dacト existト テョnceputul unui proces de tuberculozト 窶 ceea ce nu putem ネ冲i 窶 atunci voiajul peste graniネ崙 nu poate ajuta. E necesar un tratament care sト ajute alimentaネ嬖a ネ冓 sト nu facト rトブ.
Doctorul vestit テョネ冓 expuse planul de tratament cu ape de Soden, al cトビor scop principal era, probabil, faptul cト nu puteau face rトブ.
Medicul casei テョl ascultト cu atenネ嬖e ネ冓 cu respect.
— Totuネ冓 aネ invoca, テョn sprijinul unei cトネトフorii テョn strトナnトフate, schimbarea obiceiurilor ネ冓 evadarea din mediul care stテ「rneネ冲e amintirile. テ始 afarト de asta, e ネ冓 dorinネ嫗 mamei, adトブgト medicul casei.
— Ei, テョn cazul トピta n-au decテ「t sト plece. Numai sト se fereascト de ネ兮rlatanii aceia de nemネ嬖, cトツi au sト-i agraveze starea窶ヲ Trebuie sト urmeze numai prescripネ嬖ile noastre窶ヲ Dar, テョn fine, sト le lトピトノ: n-au decテ「t sト plece窶ヲ
Se uitト din nou la ceas.
— O, trebuie sト plec, ネ冓 se テョndreptト spre uネ卞.
Doctorul celebru comunicト prinネ嫺sei, dintr-un sentiment de politeネ嫺, cト trebuie s-o mai vadト o datト pe bolnavト.
— Cum? S-o mai examinaネ嬖 o datト? Izbucni ea テョngrozitト.
— Ah, nu, prinネ嫺sト. Am nevoie numai de unele amトハunte.
— Poftim.
テ始tovトビトκ冓tト de doctor, mama intrト テョn salonul unde se afla Kitty. Slトッitト ネ冓 rumenト la faネ崙, cu o lucire neobiネ冢uitト テョn ochi, din pricina ruネ冓nii テョndurate, Kitty stトフea テョn mijlocul odトナi. Cテ「nd intrト doctorul, i se テョmpurpurarト obrajii, iar ochii i se umplurト de lacrimi. Toatト boala ネ冓 tot tratamentul i se pトビeau ceva stupid, caraghios chiar; tot atテ「t de caraghios cum ar fi dacト ai vrea sト lipeネ冲i bucトκ嬖le unui vas spart. Inima テョi era zdrobitト. Vroiau s-o vindece cu pilule ネ冓 cu prafuri? Dar nu-ネ冓 putea jigni mama, mai ales cト aceasta se socotea vinovatト.
— Prinネ嫺sト, fiネ嬖 bunト ネ冓 luaネ嬖 loc, テョi spuse celebrul doctor.
Acesta se aネ册zト zテ「mbind テョn faネ嫗 ei, テョi luト pulsul ネ冓 テョncepu sト-i punト din nou テョntrebトビi plictisitoare. Kitty テョi rトピpunse la cテ「teva テョntrebトビi, apoi se supトビト deodatト ネ冓 se ridicト テョn picioare.
— Iartト-mト, doctore, dar asta n-are nici un rost. Mト テョntrebi de trei ori acelaネ冓 lucru.
Vestitul doctor nu se supトビト.
— O irascibilitate bolnトプicioasト, テョi spuse el bトフrテ「nei prinネ嫺se, dupト ce ieネ冓 Kitty. De altfel, am isprトプit窶ヲ
Apoi doctorul expuse テョn mod ネ冲iinネ嬖fic prinネ嫺sei, ca unei femei excepネ嬖onal de inteligente, starea fetei sale ネ冓 テョncheie prescriindu-i cum sト bea apele, de care de altfel n-avea nevoie. La テョntrebarea dacト trebuie sト plece テョn strトナnトフate, doctorul se cufundト テョn meditaネ嬖i, ca ネ冓 cum ar fi avut de dezlegat o problemト テョncurcatト. Pテ「nト la urmト, rosti hotトビテ「rea: sト plece, dar sト nu se テョncreadト テョn ネ兮rlatani, ci sト cearト sfatul lui, テョn orice テョmprejurare.
Dupト plecarea doctorului, atmosfera parcト se mai テョnveseli. テ始torcテ「ndu-se la Kitty, mama se テョnviorト, iar bolnava se prefトツu ネ冓 ea cト e veselト. Acum trebuia sト se prefacト foarte des, dacト nu chiar totdeauna.
— Maman, crede-mト cト sunt sトハトフoasト. Dar dacト ネ嬖i sト plecトノ, hai sト plecトノ! Spuse Kitty ネ冓, cトブtテ「nd sト arate cト o intereseazト voiajul proiectat, テョncepu sト vorbeascト despre pregトフirile de plecare.
II.
Dupト doctor, veni Dolly. ネtia cト テョn ziua aceea trebuia sト fie consultul. Cu toate cト de-abia se テョntremase dupト naネ冲ere (nトピcuse o fetiネ崙 la sfテ「rネ冓tul iernii) ネ冓 deネ冓 avea o mulネ嬖me de necazuri ネ冓 de griji personale, Dolly 窶 lトピテ「nd acasト un sugaci ネ冓 o fetiネ崙 bolnavト 窶 venise sト se intereseze de Kitty, a cトビei soartト se hotトビa テョn ziua aceea.
— Ei, ce se mai aude? テ始trebト Dolly intrテ「nd テョn salon fトビト sト-ネ冓 scoatト pトネトビia. Vトヅ cト lumea e veselト. Va sト zicト, toate-s bune?
Ai casei テョncercarト sト-i povesteascト cele spuse de medic. Dar, deネ冓 doctorul vorbise foarte frumos ネ冓 mult timp, nimeni nu putu reda ceva din cele spuse de dテ「nsul. Interesant era numai faptul cト se hotトビテ「se plecarea テョn strトナnトフate.
Dolly suspinト fトビト voie. Sora sa, cea mai bunト prietenト, pleca; iar viaネ嫗 ci numai veselト nu era. Dupト テョmpトツare, raporturile cu Stepan Arkadici ajunseserト テョnjositoare. Sudura fトツutト de Anna nu se dovedise trainicト. Legトフura conjugalト cedase din nou テョn acelaネ冓 loc. Nu era nimic sigur. Dar pe Oblonski nu-l gトピeai mai niciodatト acasト. Cu banii stトフeau prost. Bトハuiala cト Stepan Arkadici テョi era infidel o chinuia veネ冢ic pe Dolly, care テョncerca sト goneascト aceste gテ「nduri de teama suferinネ嫺lor pricinuite de gelozie, テョncercate nu demult. Prima izbucnire de gelozie, o datト テョnduratト, nu se mai putea repeta. Chiar descoperirea unei alte infidelitトκ嬖 nu ar mai fi putut s-o impresioneze atテ「t de adテ「nc ca テョntテ「ia oarト. O astfel de descoperire, acum, ar fi lipsit-o numai de unele obiceiuri familiare. Dolly se lトピa テョnネ册latト, dispreネ孛indu-ネ冓 soネ孛l, dar mai cu seamト dispreネ孛indu-se pe sine テョnsトκ冓 pentru aceastト slトッiciune. Pe lテ「ngト toate acestea, grijile marii gospodトビii o chinuiau fトビト rトトaz: ba mergea prost alトパtatul sugaciului, ba pleca dトヅaca, ba se テョmbolnトプea un copil, ca acum.
— Ei? Ce mai fac ai tトナ? O テョntrebト mama.
— Ah, maman, ネ冓-aネ兮 ai destule necazuri! Lilly s-a テョmbolnトプit. Mト tem sト nu fie scarlatinト. Am ieネ冓t acum ca sト aflu ce e cu Kitty. Dac-o fi, fereascト Dumnezeu, scarlatinト, n-am sト mト mai pot miネ冂a din casト.
Dupト plecarea doctorului, bトフrテ「nul prinネ ieネ冓 ネ冓 el din biroul sトブ, テョネ冓 テョntinse lui Dolly obrazul ネ冓, dupト ce schimbト cu ea cテ「teva cuvinte, spuse soネ嬖ei sale:
— Ce-aネ嬖 hotトビテ「t? Plecaネ嬖? Dar cu mine ce vreネ嬖 sト faceネ嬖?
— Alexandr, cred cト ar trebui sト rトノテ「i, rトピpunse prinネ嫺sa.
— Cum vreネ嬖.
— Maman, de ce sト nu vinト ネ冓 papa cu noi? Zise Kitty. Ar fi mai plトツut ネ冓 pentru el, ネ冓 pentru noi.
Bトフrテ「nul prinネ se ridicト ネ冓 o mテ「ngテ「ie pe pトビ. Kitty テョネ冓 テョnトネネ崙 faネ嫗 ネ冓-l privi, zテ「mbind silit. Avea totdeauna impresia cト prinネ孛l, deネ冓 vorbea puネ嬖n cu ea, totuネ冓 o テョnネ嫺legea mai bine decテ「t toネ嬖 ceilalネ嬖 membri ai familiei. Ca mezinト, era favorita tatトネui sトブ ネ冓-i pトビea cト dragostea lui pentru ea テョl face mai pトフrunzトフor. Acum, cテ「nd privirea ei テョntテ「lni ochii lui albaネ冲ri ネ冓 buni aネ嬖ntiネ嬖 asuprト-i, i se pトビu cト prinネ孛l citeネ冲e pテ「nト テョn fundul sufletului ei ネ冓 テョnネ嫺lege tot rトブl ce-o roade. Se テョmbujorト ネ冓 se aplecト spre dテ「nsul, aネ冲eptテ「nd o sトビutare; dar el o mテ「ngテ「ie numai pe pトビ ネ冓-i spuse:
— Stupide mai sunt ネ冓 buclele astea false! Nici nu ajungi pテ「nト la fiica ta cea adevトビatト, ci mテ「ngテ「i numai pトビul unor muieri moarte. Dar tu, Dolinka? O テョntrebト prinネ孛l pe fata lui cea mai marc. Ce-ネ嬖 face asul?
— Bine, papa, rトピpunse Dolly pricepテ「nd cト era vorba de bトビbatul ei. Nu prea stト pe-acasト, aproape nici nu-l vトヅ, nu se putu テョmpiedica sト adauge Dolly, cu un zテ「mbet ironic.
— Ce-i cu dテ「nsul? テ始cト n-a plecat la ネ嫗rト sト vテ「ndト pトヅurea?
— Nu. Se tot pregトフeネ冲e de plecare.
— Aネ兮! Fトツu prinネ孛l. Atunci sト mト pregトフesc ネ冓 eu? Am テョnネ嫺les, spuse el soネ嬖ei sale, aネ册zテ「ndu-se. ネtii ceva, Katia? Adトブga el cトフre mezinト, deネ冲eaptト-te テョntr-o bunト zi ネ冓 spune-ネ嬖: sunt sトハトフoasト tun ネ冓 veselト. Hai sト mト duc iar la plimbare cu papa, dis-de-dimineaネ崙, pe ger. Ce zici?
S-ar fi pトビut cト vorbele tatトネui sトブ erau lucruri foarte simple, dar aceste cuvinte o tulburarト pe Kitty, care se pierdu cu firea, テョntocmai ca un criminal prins asupra faptului. 窶曠a, el ネ冲ie tot, テョnネ嫺lege tot, ネ冓 vorbele lui テョmi spun cト starea mea este umilitoare ネ冓 trebuie sト mi-o テョnving.窶 Dar n-avu curajul sト rトピpundト. テ始gトナmト ceva, apoi izbucni deodatト テョn plテ「ns ネ冓 fugi din odaie.
— Uite glumele tale! Tトットビテョ prinネ嫺sa asupra soネ孛lui sトブ. Aネ兮 faci テョntotdeauna, テョネ冓 テョncepu ea predica de dojanト.
Prinネ孛l ascultト mult timp mustrトビile soネ嬖ei. Tトツea. Numai faネ嫗 i se posomora din ce テョn ce mai tare.
— テ縞嬖 face atテ「ta milト, sトビトツuネ嫗, atテ「ta milト! Dar tu nu simネ嬖 cト o doare orice aluzie la pricina suferinネ嫺i sale? Ah, sト te テョnネ册li aネ兮 asupra oamenilor! Zise prinネ嫺sa. Dupト schimbarea tonului sトブ, Dolly ネ冓 prinネ孛l テョnネ嫺leserト cト era vorba de Vronski. Nu pricep cum nu existト legi テョmpotriva unor oameni atテ「t de josnici ネ冓 de meschini!
— Ah, mi-e atテ「t de greu sト te ascult! Rosti posomorテ「t prinネ孛l, ridicテ「ndu-se din fotoliu ネ冓 dテ「nd sト plece; dar se opri テョn uネ卞. Existト legi, mトナcuネ崙. Dacト e vorba, am sト-ネ嬖 spun eu cine poartト テョntreaga vinト: tu, tu, numai tu! Legi テョmpotriva unor astfel de domniネ冩are au fost totdeauna ネ冓 mai sunt ネ冓 azi. Crede-mト cト, daca nu l-ai fi テョncurajat tu, eu 窶 om bトフrテ「n 窶 l-aネ fi provocat la duel pe filfizonul トピta! Da! ネ亙 acum trateaz-o tu ネ冓 adu ネ兮rlatani de トκ冲ia テョn casト!
Prinネ孛l ar mai fi avut multe de spus. Auzind テョnsト aceste cuvinte, ca totdeauna テョn chestiunile grave, prinネ嫺sa se potoli ネ冓 テョncepu s-o mustre conネ冲iinネ嫗.
— Alexandr, Alexandr, ネ冩pti ea, fトツテ「nd o miネ冂are spre dテ「nsul ネ冓 izbucnind テョn plテ「ns.
Cum izbucni prinネ嫺sa テョn plテ「ns, prinネ孛l se potoli ネ冓 el, ネ冓 se apropie de dテ「nsa.
— Hai, ajunge, ajunge! ネtiu cト e greu ネ冓 pentru tine. Ce sト-i faci? Nu-i cine ネ冲ie ce mare nenorocire. Mare-i Dumnezeu窶ヲ mulネ孛mesc窶ヲ zise el, fトビト sト-ネ冓 dea seama de ceea ce spunea, rトピpunzテ「nd la sトビutarea テョnlトツrimatト a prinネ嫺sei, pe care o simネ嬖 pe mテ「nト, ネ冓 ieネ冓 din odaie.
Cテ「nd Kitty pトビトピi plテ「ngテ「nd salonul, Dolly simネ嬖, cu instinctul ei de mamト ネ冓 de soネ嬖e, cト aici era nevoie de o mテ「nト de femeie ネ冓 se gテ「ndi sト intervinト. テ縞冓 scoase pトネトビia ネ冓, pregトフitト sufleteネ冲e, mai-mai sト-ネ冓 テョndeplineascト rolul. テ始 timpul atacului mamei asupra tatトネui, Dolly テョncercト s-o domoleascト atテ「t cテ「t テョi テョngトヅuia respectul filial. テ始sト cテ「nd izbucni prinネ孛l, Dolly tトツu. テ司 era ruネ冓ne pentru mamト ネ冓 se テョnduioネ兮 de tatトネ sトブ, care-ネ冓 redobテ「ndi numaidecテ「t blテ「ndeネ嫺a. Dupト ce ieネ冓 テョnsト prinネ孛l, Dolly se hotトビテョ sト-ネ冓 facト datoria 窶 sト se ducト la Kitty ネ冓 s-o liniネ冲eascト.
— Maman, vroiam de mult sト-ネ嬖 spun ceva. ネtii cト Levin avea de gテ「nd sト cearト mテ「na lui Kitty cテ「nd a venit aici ultima oarト? I-a spus lui Stiva.
— Ei ネ冓? Nu テョnネ嫺leg窶ヲ
— Poate cト l-a refuzat?窶ヲ Nu ネ嬖-a spus?
— Nu. Nu mi-a spus nimic, nici despre unul, nici despre celトネalt. E prea mテ「ndrト. ネtiu テョnsト cト totul se trage de aici窶ヲ
— Da. テ始chipuieネ冲e-ネ嬖 cト l-a refuzat pe Levin, ネ冓 eu ネ冲iu cト nu l-ar fi refuzat dacト n-ar fi fost celトネalt窶ヲ Pe urmト acesta a テョnネ册lat-o aネ兮 de cumplit.
テ始grozitト la gテ「ndul cテ「t de vinovatト era faネ崙 de Kitty, prinネ嫺sa se supトビト.
— Ah, nu mai pricep nimic. テ始 ziua de azi, toネ嬖 vor sト trトナascト dupト capul lor, nu spun mamei nimic ネ冓 pe urmト 窶 poftim.
— Maman, mト duc la dテ「nsa.
— Du-te. Eu nu te opresc, テョi rトピpunse mama.
III.
Intrテ「nd テョn micul budoar al lui Kitty 窶 o odトナネ崙 drトトuネ崙 cu tapete roz ネ冓 cu statuete de vieux Saxe23, o テョncトパere cu un aspect tot atテ「t de proaspトフ, roz ネ冓 vesel cum fusese テョnsトκ冓 Kitty cu douト luni テョn urma 窶 Dolly テョネ冓 aminti cu cテ「tト voie bunト ネ冓 plトツere o orテ「nduiserト テョmpreunト, anul trecut. I se strテ「nse inima cテ「nd o vトホu pe Kitty ネ册zテ「nd pe un scaun scund, lテ「ngト uネ卞, privind ネ嬖ntト, neclintit, un colネ al covorului. Kitty aruncト o privire surorii sale, dar faネ嫗 ei nu-ネ冓 schimbト expresia rece ネ冓 oarecum asprト.
— Plec テョndatト ネ冓 n-am sト pot ieネ冓 multト vreme din casト, iar tu n-ai sト poネ嬖 veni la mine, zise Daria Alexandrovna, aネ册zテ「ndu-se lテ「ngト ea. Vreau sト-ネ嬖 vorbesc.
— Despre ce? O テョntrebト repede Kitty, ridicテ「nd speriatト capul.
— Despre ce, dacト nu despre durerea ta?
— N-am nici o durere.
— Lasト, Kitty. Cum テョネ嬖 テョnchipui cト s-ar putea sト nu ネ冲iu? ネtiu totul. ネ亙, crede-mト, asta nu are nici o テョnsemnトフate窶ヲ Toate am trecut pe aici.
Kitty tトツea. Faネ嫗 ci avea o expresie severト.
— Nu meritト sト suferi din pricina lui, adトブgト Daria Alexandrovna intrテ「nd de-a dreptul テョn miezul subiectului.
— Da, fiindcト m-a desconsiderat, テョncuviinネ崙 Kitty cu glas tremurトフor. テ始sト nu mai vorbi. Te rog, nu mai vorbi!
— Cine ネ嬖-a spus asta? Nu ネ嬖-a spus-o nimeni. Sunt sigurト cト a fost テョndrトトostit de tine ネ冓 e テョndrトトostit ネ冓 acum. Dar窶ヲ
— Ah, pentru mine compトフimirea asta e lucrul cel mai テョngrozitor! Izbucni Kitty ネ冓 se supトビa brusc.
Se テョntoarse pe scaun, roネ冓 ネ冓 テョncepu sト-ネ冓 frトノテ「nte degetele, strテ「ngテ「nd ba cu o mテ「nト, ba cu cealaltト, catarama cordonului. Dolly cunoネ冲ea obiceiul surorii sale de a rトピuci lucrurile テョn mテ「ini cテ「nd se mテ「nia. ネtia cト era テョn stare, テョntr-o clipト de mテ「nie, sト-ネ冓 iasト din fire ネ冓 sト vorbeascト vrute ネ冓 nevrute, Vroia s-o liniネ冲eascト, era テョnsト prea tテ「rziu.
— Ce vrei sト mト faci a テョnネ嫺lege? Vorbi repede Kitty. Ce? Cト am fost テョndrトトostitト de un om care n-a vrut sト ネ冲ie de mine ネ冓 cト eu mor de dragul lui? ネ亙 asta mi-o spune sora mea, care crede cト窶ヲ mト compトフimeネ冲e! N-am nevoie de asemenea compトフimiri ネ冓 prefトツトフorii.
— Kitty, eネ冲i nedreaptト!
— De ce mト chinuieネ冲i?
— Dar, dimpotrivト窶ヲ Vトヅ cト eネ冲i mテ「hnitト窶ヲ Kitty, テョn furia ei, n-o mai auzea.
— N-am de ce sト fiu mテ「hnitト ネ冓 n-ai de ce sト mト mテ「ngテ「i. Sunt destul de mテ「ndrト ca sト nu-mi テョngトヅui niciodatト a iubi pe un om care nu ネ嬖ne la mine.
— Dar nu ネ嬖-am spus asta窶ヲ Mトビturiseネ冲e-mi un singur lucru, spune-mi adevトビul, o rugト Daria Alexandrovna, luテ「nd-o de mテ「nト. Rトピpunde-mi, ネ嬖-a vorbit Levin ceva?
Amintirea lui Levin o scoase din fire pe Kitty. Sトビi de pe scaun, zvテ「rli catarama pe podea ネ冓 se porni sト vorbeascト dテ「nd febril din mテ「ini:
— De ce-l amesteci aici pe Levin? Nu テョnネ嫺leg de ce ネ嬖i sト mト chinuieネ冲i! テ枴-am spus-o ネ冓 ネ嬖-o repet cト sunt mテ「ndrト ネ冓 cト niciodatト, niciodatト n-aネ face ceea ce faci tu: sト mト テョntorc la un bトビbat care m-a テョnネ册lat, care s-a テョndrトトostit de altト femeie. Eu nu pricep aネ兮 ceva, nu pricep. Tu poネ嬖 sト faci asta, eu 窶 nu!
Dupト ce rosti aceste cuvinte, Kitty se uitト la sora sa. Cテ「nd vトホu cト Dolly テョネ冓 aplecト trist capul ネ冓 tトツu 窶 atunci, テョn loc sト iasト din odaie, cum avusese de gテ「nd, se aネ册zト lテ「ngト uネ卞 ネ冓, acoperindu-ネ冓 faネ嫗 cu batista, テョネ冓 puse capul テョn piept.
Tトツerea ネ嬖nu cテ「teva minute. Dolly se gテ「ndea la ea テョnsトκ冓, la テョnjosirea pe care o simネ嫺a mereu ネ冓 care-i fusese acum dureros reamintitト de Kitty. Nu se aネ冲eptase la atテ「ta cruzime din partea ei ネ冓 chiar era mテ「nioasト pe dテ「nsa. Deodatト se auzirト un foネ冢et de rochie ネ冓 テョn acelaネ冓 timp izbucnirea unui hohot de plテ「ns テョnnトッuネ冓t, iar niネ冲e braネ嫺 i se テョncolトツirト テョn jurul gテ「tului. Kitty stトフea テョn genunchi テョn faネ嫗 ei.
— Dolinka, sunt aネ兮 de nenorocitト! ネ椀pti ea cu un aer de vinovトκ嬖e.
Obrazul drトトトネaネ, scトネdat テョn lacrimi al lui Kitty se ascunse テョn poalele rochiei Dariei Alexandrovna.
Pトビea cト lacrimile ar fi fost balsamul fトビト de care nu s-ar fi putut テョmplini テョnネ嫺legerea dintre cele douト surori. Dupト ce plテ「nserト テョmpreunト, surorile nu mai pomenirト nimic despre ceea ce le frトノテ「nta; dar, deネ冓 vorbeau despre lucruri neテョnsemnate, ele se テョnネ嫺legeau una pe alta. Kitty pricepu cト vorbele spuse de dテ「nsa la mテ「nie despre infidelitatea soネ孛lui ネ冓 despre テョnjosirea surorii sale o rトハiserト pテ「nト テョn adテ「ncul sufletului pe biata Dolly, テョnsト cト fusese iertatト. Iar Dolly テョnネ嫺lese tot ceea ce vroia sト ネ冲ie. Se convinse cト presupunerile sale erau adevトビate ネ冓 cト durerea fトビト de leac a lui Kitty venea din faptul cト-l respinsese pe Levin, care テョi ceruse mテ「na. Vronski o テョnネ册lase, ネ冓 ea era acum gata sト-l iubeascト pe Levin ネ冓 sト-l urascト pe Vronski. Dar Kitty nu-i spusese nici un cuvテ「nt din toate acestea; テョi vorbise numai despre starea ei sufleteascト.
— N-am nici un necaz, adトブgト Kitty dupト ce se liniネ冲i. Dar trebuie sト-ネ嬖 dai seama cト totul テョmi pare josnic, dezgustトフor, grosolan ネ冓, テョn primul rテ「nd, eu テョnsトノi. Nici nu-ネ嬖 テョnchipui ce gテ「nduri urテ「te am despre toate cele.
— Ce gテ「nduri urテ「te poネ嬖 sト ai tu? O テョntrebト Dolly zテ「mbind.
— Cele mai urテ「te ネ冓 mai josnice, nici nu-ネ嬖 pot spune. Nu-i deznトヅejde, nici plictisealト, ci mai rトブ. Parcト tot ce-am avut mai bun テョn mine s-ar fi ascuns ネ冓 n-ar mai fi rトノas decテ「t ceea ce e urテ「t. Cum sト-ネ嬖 spun? Urmト Kitty, citind nedumerirea din ochii surorii sale. Papa a テョnceput adineauri sト-mi vorbeascト窶ヲ ネ冓 mie mi se pare cト e stトパテ「nit de un singur gテ「nd: cト trebuie sト mト mトビit. Mama mト duce la baluri, ネ冓-mi pare cト numai de aceea mト duce, ca sト mト cトピトフoreascト cテ「t mai repede ネ冓 sト scape de mine. ネtiu cト nu-i adevトビat. Dar nu-mi pot alunga gテ「ndurile astea. Pe aネ兮-ziネ冓i pretendenネ嬖 nici nu pot sト-i vトヅ テョn ochi. Mi se pare cト mト cテ「ntトビesc. Mai テョnainte, cテ「nd mト duceam テョn lume gトフitト cu o rochie de bal, era pentru mine o plトツere ネ冓 mト admiram singurト. Acum テョnsト mト simt stingheritト ネ冓 mi-e ruネ冓ne窶ヲ Ei, ce mai vrei? Doctorul窶ヲ Dar窶ヲ
Kitty se opri. Vru sト mai spunト cト, de cテ「nd se petrecuse cu ea schimbarea asta, Stepan Arkadici テョi ajunsese nesuferit ネ冓 cト nu-l putea vedea テョn ochi fトビト sト-i vinト テョn minte gテ「ndurile cele mai rele ネ冓 mai josnice.
— Ei, da, totul テョmi apare sub テョnfトκ嬖ネ兮rea cea mai grosolanト ネ冓 mai urテ「tト, urmト Kitty. Asta e boala mea. Poate cト are sト-mi treacト窶ヲ
— Nu te mai gテ「ndi窶ヲ
— Mト simt bine numai cu copiii, numai la tine.
— Pトツat cト nu mai poネ嬖 veni la mine!
— Ba am sト vin. Eu am avut scarlatinト. Am s-o rog pe maman.
Kitty izbuti テョn stトビuinネ嫺le sale. Se mutト la Dolly ネ冓, tot timpul cテ「t ネ嬖nu scarlatinト, care se declarト テョn adevトビ, テョngriji de copii.
Surorile テョi scトパarト pe toネ嬖 cei ネ兮se copii. Dar starea sトハトフトκ嬖i lui Kitty nu se テョmbunトフトκ嬖 ネ冓, テョn postul mare, familia ネ歪erbaネ嫐i plecト テョn strトナnトフate.
IV.
テ始alta societate a Petersburgului alcトフuieネ冲e, la drept vorbind, un singur cerc mare. Toネ嬖 se cunosc ネ冓 se viziteazト テョntre dテ「nネ冓i. Dar acest cerc are subテョmpトビネ嬖rile lui. Anna Arkadievna Karenina avea prieteni ネ冓 legトフuri テョn trei cercuri deosebite. Unul din ele era cercul oficial al bトビbatului sトブ 窶 relaネ嬖ile de serviciu 窶 compus din colegii ネ冓 din subalternii lui, legaネ嬖 ネ冓 テョmpトビネ嬖ネ嬖 de condiネ嬖ile sociale テョn felul cel mai variat ネ冓 mai capricios. Karenina abia テョネ冓 mai amintea de sentimentul acela de respect aproape religios pe care-l avusese la テョnceput faネ崙 de aceste persoane. Acum, Anna テョi cunoネ冲ea pe toネ嬖, cum se cunoaネ冲e lumea テョntr-un oraネ de provincie. ネtia obiceiurile ネ冓 slトッiciunile tuturor, 窶枋e gheatト テョl strテ「nge pe fiecare窶, precum ネ冓 raporturile reciproce dintre dテ「nネ冓i ネ冓 centrul de care ネ嬖neau. Le cunoネ冲ea puterea de influenネ崙 ネ冓 punctele lor de asemトハare ネ冓 de deosebire. Dar acest cerc al intereselor guvernamentale, bトビbトフeネ冲i 窶 cu toate テョndemnurile contesei Lidia Ivanovna 窶 n-o putea interesa de loc. De aceea Anna テョl ocolea.
Al doilea cerc frecventat de Anna era acela cトビuia Alexei Alexandrovici テョネ冓 datora cariera. Centrul acestui cerc era contesa Lidia Ivanovna. Era alcトフuit din femei bトフrテ「ne, urテ「te, virtuoase ネ冓 bigote ネ冓 din bトビbaネ嬖 inteligenネ嬖, erudiネ嬖 ネ冓 ambiネ嬖oネ冓. Unul dintre oamenii inteligenネ嬖 care fトツea parte din acest cerc テョl numea 窶枋onネ冲iinネ嫗 societトκ嬖i Petersburgului窶. Alexei Alexandrovici テョi preネ孛ia foarte mult pe toネ嬖 aceネ冲i oameni; iar Anna, care ネ冲ia sト se テョmpace cu toatト lumea, テョネ冓 gトピise prieteni ネ冓 テョn acest cerc テョn prima perioadト a ネ册derii sale la Petersburg. Acum テョnsト, dupト テョnapoierea ei de la Moscova, acest mediu ajunsese sト-i fie nesuferit. I se pトビea cト acolo toネ嬖 erau prefトツuネ嬖, ba chiar ネ冓 ea テョnsトκ冓. Se plictisea ネ冓 se simネ嫺a aネ兮 de stingheritト テョn aceastト societate, cト se ducea la contesa Lidia Ivanovna cテ「t putea mai rar.
テ始 sfテ「rネ冓t, cel de-al treilea cerc cu care Anna テョntreネ嬖nea relaネ嬖i era lumea mare propriu-zisト, lumea balurilor, a meselor ネ冓 a toaletelor sclipitoare窶ヲ lume care era テョntrucテ「tva legatト de viaネ嫗 de la curte, fトビト a se coborテョ la nivelul 窶枦emimondului窶, pe care membrii acestei societトκ嬖 credeau cト-l dispreネ孛iesc, dar cu care de fapt nu numai cト se potriveau la gusturi, ba chiar le ネ冓 aveau aceleaネ冓. Anna pトピtra relaネ嬖i cu acest cerc prin prinネ嫺sa Betsy Tverskaia, soネ嬖a unui vトビ al sトブ, care se bucura de un venit de o sutト douトホeci de mii de ruble. Aceasta o テョndrトトise pe Anna chiar din clipa apariネ嬖ei sale テョn societate, テョi arトフa multト prietenie ネ冓 cトブta s-o atragト テョn cercul ei, bトフテ「ndu-ネ冓 joc de cercul contesei Lidia Ivanovna.
— Cテ「nd voi テョmbトフrテ「ni ネ冓 voi ajunge urテ「tト, voi face ca ea, zicea Betsy. テ始sト pentru dumneata, femeie tテ「nトビト ネ冓 frumoasト, e prea devreme sト te テョnchizi テョn acest azil de bトフrテ「ne.
La テョnceput, Anna ocolise pe cテ「t se putea societatea prinネ嫺sei Tverskaia, fiindcト ar fi fost nevoitト sト cheltuiascト peste mijloacele sale ネ冓 fiindcト, de fapt, テョi plトツea mai mult primul cerc. Dar dupト cトネトフoria la Moscova, lucrurile se schimbarト. テ始cepu sト-ネ冓 ocoleascト prietenii moraliネ冲i ネ冓 sト frecventeze lumea mare. テ四 テョntテ「lnea acolo pe Vronski, ceea ce-i dトヅea o bucurie tulburトフoare; テョl vedea mai ales la Betsy, nトピcutト Vronskaia, varト cu dテ「nsul. Vronski se ducea oriunde putea s-o テョntテ「lneascト pe Anna ネ冓-i vorbea de dragostea lui ori de cテ「te ori avea prilejul. Anna nu-l テョncuraja; dar, de fiecare datト cテ「nd se テョntテ「lnea cu el, se simネ嫺a cuprinsト de aceeaネ冓 emoネ嬖e plinト de テョnsufleネ嬖re care o stトパテ「nise テョn tren テョn ziua cテ「nd テョl vトホuse pentru テョntテ「ia oarト. テ縞冓 dトヅea singurト seama cト, vトホテ「ndu-l, ochii i se luminau de bucurie ネ冓 buzele テョi テョnfloreau テョntr-un zテ「mbet, テョnsト n-avea puterea sト-ネ冓 ascundト bucuria.
La テョnceput credea cu sinceritate cト e nemulネ孛mitト de Vronski fiindcト テョネ冓 テョngトヅuia s-o urmトビeascト. テ始sト nu mult dupト テョntoarcerea sa din Moscova, o datト, cテ「nd se duse la o seratト unde se aネ冲epta sト-l テョntテ「lneascト ネ冓 nu-l gトピi acolo, テョネ冓 dトヅu limpede seama, dupト tristeネ嫺a care o cuprinse, cト se amトトea pe sine テョnsトκ冓. Aceastト urmトビire nu numai cト nu-i displトツea, dar dトヅea cel mai puternic imbold vieネ嬖i sale.
O artistト vestitト cテ「nta pentru a doua oarト la Petersburg, ネ冓 toatト テョnalta societate era la teatru. Din fotoliul de orchestrト, Vronski, zトビindu-ネ冓 vara テョntr-o lojト, se duse la ea fトビト sト aネ冲epte pauza.
— De ce n-ai venit la prテ「nz? テ四 テョntrebト ea. Mト uimeネ冲e clarviziunea asta a テョndrトトostiネ嬖lor, adトブgト Betsy cu un surテ「s ネ冓 aネ兮 ca s-o audト numai el. Ea n-a fost. Dar sト vii dupト spectacol.
Vronski o privi テョntrebトフor. Betsy dトヅu din cap afirmativ. El テョi mulネ孛mi cu un zテ「mbet ネ冓 se aネ册zト lテ「ngト dテ「nsa.
— ネ亙 cテ「nd テョmi aduc aminte de ironiile dumitale! Adトブgト prinネ嫺sa Betsy, care simネ嫺a o deosebitト plトツere urmトビind progresele pasiunii lui. Unde sunt acum? Te-ai prins, dragul meu.
— Tocmai asta doresc, sト fiu prins, rトピpunse Vronski, zテ「mbind liniネ冲it ネ冓 テョngトヅuitor. ネ亙 dacト mト plテ「ng, la drept vorbind, este cト sunt prea puネ嬖n prins, テョncep sト-mi pierd speranネ嫗.
— Dar ce speranネ崙 poネ嬖 avea? テ司 rトピpunse Betsy jignitト pentru prietena ei. Entendons nous窶ヲ24 Dar テョn ochii ei jucau licトビiri care arトフau cト テョnネ嫺legea foarte bine, ca ネ冓 Vronski, ce speranネ崙 putea sト aibト el.
— Niciuna, rトピpunse acesta, rテ「zテ「nd ネ冓 lトピテ「nd sト i se vadト dinネ嬖i deネ冓. Dト-mi voie, urmト el, luテ「ndu-i din mテ「nト binoclul ネ冓 テョncepテ「nd sト cerceteze cu privirea, peste umトビul sトブ gol, rテ「ndul de loji din partea cealaltト. Mト tem sト nu ajung ridicol.
Vronski ネ冲ia foarte bine cト faネ崙 de Betsy ネ冓 de toネ嬖 oamenii de societate nu risca sト parト ridicol. ネtia cト テョn ochii acestor oameni rolul unui amant nefericit din pricina unei fete, ネ冓 テョn general din pricina unei femei libere, poate fi ridicol; dar rolul unui bトビbat care urmトビeネ冲e o femeie mトビitatト ネ冓 care-ネ冓 pune viaネ嫗 テョn joc ca s-o seducト, acest rol are ceva frumos, mトビeネ ネ冓 nu poate fi niciodatト ridicol. De aceea Vronski, lトピテ「nd binoclul, テョネ冓 privi vara cu un zテ「mbet mテ「ndru ネ冓 voios, care-i juca pe sub mustaネ崙.
— Dar de ce n-ai venit la prテ「nz? テ四 テョntrebト Betsy, admirテ「ndu-l.
— Trebuie sト-ネ嬖 povestesc. Am fost ocupat. Cu ce crezi? Mト prind cト nu ghiceネ冲i. Am テョncercat sト テョmpac un soネ cu cineva care i-a jignit nevasta. Chiar aネ兮!
— ネ亙 i-ai テョmpトツat?
— Aproape.
— Sト-mi povesteネ冲i neapトビat, テョl rugト Betsy, ridicテ「ndu-se テョn picioare. Vino テョn pauza urmトフoare.
— Nu pot. Mト duc la Teatrul Francez.
— Pleci de la Nilson? テ始trebト テョngrozitト Betsy, care nu era テョn stare, de altfel, s-o deosebeascト pe Nilson de o coristト oarecare.
— Ce sト fac? Am acolo o テョntテ「lnire テョn legトフurト cu acネ嬖unea mea de テョmpトツare.
— Fericiネ嬖 cei ce aduc pacea, a lor va fi テョmpトビトκ嬖a cerurilor! Spuse Betsy, aducテ「ndu-ネ冓 aminte de ceva asemトハトフor, auzit de la cineva. Atunci ia loc ネ冓 povesteネ冲e-mi. Ce s-a テョntテ「mplat?
Betsy se aネ册zト din nou.
V.
— E o istorie cam indecentト, dar atテ「t de nostimト, テョncテ「t ネ嬖n grozav sト ネ嬖-o spun, テョncepu Vronski, privind-o vesel テョn ochi. N-am sト pomenesc nici un nume.
— Cu atテ「t mai bine. Am sト テョncerc a ghici.
— Atunci, ascultト. Doi bトナeネ嬖 veseli merg cu trトピura窶ヲ
— Ofiネ嫺ri, bineテョnネ嫺les, din regimentul dumitale?
— N-am spus cト sunt ofiネ嫺ri, ci pur ネ冓 simplu doi tineri care luaserト o gustare窶ヲ
— Tradu: care erau cam ameネ嬖ネ嬖窶ヲ
— Poate! Foarte bine dispuネ冓, ei se duc sト ia masa la un camarad. Deodatト vトヅ cト o femeie drトトuネ崙 テョi depトκ册ネ冲e cu trトピura, se uitト dupト dテ「nネ冓i ネ冓, cel puネ嬖n aネ兮 li se pare lor, le face semne cu capul ネ冓 rテ「de. Bineテョnネ嫺les, tinerii 窶 dupト ea. Aleargト テョn goana cailor. Spre mirarea tinerilor, femeia cea frumoasト se opreネ冲e la intrarea aceleiaネ冓 case unde se duc ネ冓 ei. Ea urcト テョn fugト la etajul de sus. Ei nu-i vトヅ decテ「t buzele roネ冓i sub un voal scurt ネ冓 minunatele-i picioruネ册.
— Povesteネ冲i cu atテ「ta inimト, de parcト dumneata テョnsuネ嬖 ai fi fost unul dintre cei doi窶ヲ
— Nu ネ嬖-am spus cト luaserト o gustare? Tinerii, cum テョネ嬖 spun, intrト la camaradul lor, care le dト o masト de adio. De data asta, tinerii beau テョntr-adevトビ, poate, peste mトピurト, cum se テョntテ「mplト la toate mesele de adio. テ始 timpul mesei, tinerii テョntreabト: cine locuieネ冲e sus, テョn aceeaネ冓 casト? Nimeni nu ネ冲ie. Numai feciorul gazdei rトピpunde la テョntrebarea lor dacト nu stau sus niネ冲e demoiselles, cト テョntr-adevトビ stau ネ冓 cト-s multe. Dupト masト, tinerii trec テョn biroul gazdei ネ冓 ticluiesc o scrisoare cトフre necunoscutト, cu o declaraネ嬖e pトフimaネ卞 de dragoste, ネ冓 o duc singuri sus, ca sト explice pasajele din scrisoare care n-ar fi fost destul de lトノurite.
— Cum poネ嬖 sト povesteネ冲i asemenea necuviinネ嫺? Mai departe?
— Sunト. Iese o fatト テョn casト. テ司 テョnmテ「neazト scrisoarea ネ冓 テョi mトビturisesc cト sunt amテ「ndoi atテ「t de テョndrトトostiネ嬖, テョncテ「t au sト-ネ冓 dea sufletul acolo, テョn prag. Nedumeritト, fata テョncepe sト parlamenteze cu ei. Deodatト apare un domn cu niネ冲e favoriネ嬖 テョn formト de cテ「rnトツiori ネ冓 roネ冰 ca racul. Le spune cト afarト de nevastト-sa nu mai locuieネ冲e nimeni テョn casa aceea ネ冓-i goneネ冲e pe amテ「ndoi.
— Dar de unde ネ冲ii cト avea niネ冲e favoriネ嬖 テョn formト de cテ「rnトツiori, cum spui dumneata?
— Ascultト mai departe. M-am dus astトホi sト-i テョmpac. Acum vine partea cea mai interesantト. S-a stabilit cト fericita pereche se compune dintr-un consilier titular ネ冓 dintr-o consiliereasト titularト. Consilierul titular テョnainteazト o plテ「ngere, iar eu ajung mediator ネ冓 テョncト ce mediator! Te asigur cト Talleyrand25 nu e nimic pe lテ「ngト mine.
— Dar unde-i greutatea?
— Ascultト pテ「nト la sfテ「rネ冓t窶ヲ Ne-am cerut scuze, dupト cum se cuvine: 窶朶untem dezolaネ嬖 ネ冓 vト rugトノ sト ne iertaネ嬖 pentru aceastト nefericitト テョncurcトフurト窶. Consilierul titular e gata-gata sト se moaie. Dar vrea sト-ネ冓 exprime ネ冓 el sentimentele. Cum テョncepe テョnsト sト ネ冓 le exprime, prinde a se テョnfierbテ「nta ネ冓 a spune mojicii; iar eu sunt iarトκ冓 nevoit sト arunc テョn balanネ崙 tot talentul meu de diplomat. 窶朶unt de acord cu dumneavoastrト, gestul lor e urテ「t, dar vト rog sト ネ嬖neネ嬖 seamト de tinereネ嫺a ofiネ嫺rilor ネ冓 de faptul cト la mijloc a fost o neテョnネ嫺legere. Apoi tinerii tocmai luaserト o gustare. テ始ネ嫺legeネ嬖 dumneavoastrト. Ei se cトナesc din tot sufletul ネ冓 vト roagト sト-i iertaネ嬖!窶 Consilierul titular se テョmblテ「nzeネ冲e din nou: 窶曚onte, primesc ネ冓 sunt gata sト-i iert, dar trebuie sト テョnネ嫺legeネ嬖 cト soネ嬖a mea, soネ嬖a mea, o femeie cinstitト, a fost jignitト de urmトビirile, grosolトハiile ネ冓 obrトホniciile unor bトナeネ嫗ndri, ticトネo窶ヲ窶 テ縞嬖 dai seama: bトナeネ嫗ndrii erau de faネ崙, ネ冓 eu trebuia sト-i liniネ冲esc acum pe ei. Fac din nou uz de diplomaネ嬖e ネ冓, tocmai テョn clipa cテ「nd suntem pe cale sト rezolvトノ chestiunea, consilierul titular se テョnfierbテ「nta iarトκ冓, roネ册ネ冲e窶ヲ cテ「rnトツiorii intrト テョn miネ冂are窶ヲ ネ亙 din nou trebuie sト mト cufund テョn subtilitトκ嬖 diplomatice.
— Asta trebuie neapトビat sト ネ嬖-o povestesc! Spuse rテ「zテ「nd Betsy unei doamne care tocmai intra テョn loja ei. N-ai idee cテ「t m-a fトツut sト rテ「d!
— Ei, bonne chance26 adトブgト Betsy, dテ「nd lui Vronski degetul rトノas liber al mテ「inii care ネ嬖nea evantaiul. Dintr-o miネ冂are a umerilor fトツu sト cadト mai jos marginile decolteului rochiei, ca sト se aネ册ze apoi テョn faネ嫗 lojii, cu umerii goi, sub lumina gazului ネ冓 テョn vトホul tuturor.
Vronski se duse la Teatrul Francez, unde テョntr-adevトビ trebuia sト-l テョntテ「lneascト pe comandantul regimentului sトブ, care nu scトパa un spectacol la acest teatru, spre a-i vorbi de acネ嬖unea sa de mediator ce-l preocupa ネ冓-l distra de aproape trei zile. テ始 aceastト chestiune erau amestecaネ嬖 prietenul sトブ Petriネ嫐i ネ冓 tテ「nトビul prinネ Kedrov, un bトナat simpatic ネ冓 foarte bun camarad, venit de curテ「nd テョn regiment. Dar テョn aceastト chestiune era テョn joc, mai ales, prestigiul regimentului.
Amテ「ndoi tinerii fトツeau parte din escadronul lui Vronski. Un funcネ嬖onar, consilierul titular Wenden, se plテ「nsese comandantului regimentului テョmpotriva ofiネ嫺rilor care-i jigniserト soネ嬖a. Tテ「nトビa lui soネ嬖e, povestea Wenden (era cトピトフorit de ネ兮se luni), se dusese la bisericト テョmpreunト cu maicト-sa ネ冓, simネ嬖ndu-se dintr-o datト rトブ din pricina unei anumite stトビi, plecase acasト cu cea dintテ「i trトピurト care-i ieネ冓se テョn cale. Ofiネ嫺rii se luaserト dupト dテ「nsa. Tテ「nトビa femeie, speriatト ネ冓, fトツテ「ndu-i-se ネ冓 mai rトブ, urcase acasト scara テョn fugト. テ始torcテ「ndu-se de la serviciu, Wenden auzise soneria ネ冓 niネ冲e glasuri. Ieネ冓se ネ冓, vトホテ「nd doi ofiネ嫺ri beネ嬖 cu o scrisoare テョn mテ「nト, テョi dトヅuse afarト. Cerea sト fie aspru pedepsiネ嬖.
— Orice ai zice, spuse lui Vronski comandantul regimentului care-l chemase la dテ「nsul, Petriネ嫐i テョネ冓 face de cap. Nu e sトパtトノテ「nト sト n-aibト un scandal. Funcネ嬖onarul トピta n-o sト se dea bトフut. O sト meargト mai departe.
Vronski テョネ冓 dトヅea seama de gravitatea celor テョntテ「mplate ネ冓 de faptul cト aci nu putea fi vorba de duel, ネ冓 cト trebuia sト facト pe dracul テョn patru pentru a テョmblテ「nzi pe consilier ネ冓 a muネ兮maliza toatト afacerea. Comandantul regimentului fトツuse apel la Vronski tocmai fiindcト ネ冲ia cト e un om distins ネ冓 deネ冲ept, cトビuia テョi era scumpト onoarea regimentului. Se sfトフuiserト amテ「ndoi ネ冓 luaserト hotトビテ「rea ca Vronski sト se ducト テョmpreunト cu Petriネ嫐i ネ冓 cu Kedrov la consilierul titular sト-i prezinte scuze. Comandantul regimentului ネ冓 Vronski テョネ冓 dトヅeau seama cト numele prinネ孛lui ネ冓 insigna de aghiotant al ネ嫗rului aveau sト ajute mult la テョmblテ「nzirea consilierului titular. テ始tr-adevトビ, aceネ冲i doi factori avuseserト oarecare efect. Dar rezultatul acネ嬖unii de テョmpトツiuire rトノトピese テョndoielnic, dupト spusele lui Vronski.
Sosind la Teatrul Francez, Vronski se retrase テョn foyer cu comandantul regimentului ネ冓-i povesti despre succesul sau mai degrabト insuccesul sトブ. Dupト ce chibzui テョndelung, comandantul regimentului hotトビテョ sト lase chestiunea fトビト urmトビi. Apoi, fトツテ「nd haz, テョncepu sト-l テョntrebe pe Vronski despre amトハuntele テョntrevederii, ネ冓 multト vreme nu-ネ冓 putu stトパテ「ni rテ「sul auzind cum consilierul titular, dupト ce se potolea, se aprindea テョndatト din nou cテ「nd テョネ冓 aducea aminte de amトハuntele テョntテ「mplトビii窶ヲ ネ冓 cum Vronski, pe pragul テョncトパerii, se retrトピese, テョmpingテ「ndu-l テョnainte pe Petriネ嫐i.
— Urテ「tト istorie, dar grozav de nostimト! Totuネ冓, nu se poate bate Kedrov cu domnul トピta! ネ亙 zici cト se テョnfierbテ「nta cumplit? テ四 テョntrebト rテ「zテ「nd comandantul regimentului. Dar cum テョネ嬖 pare Claire astトホi? E o minune! Zise comandantul vorbind despre noua artistト francezト. Oricテ「t ai vedea-o, テョネ嬖 apare テョn fiecare zi alta. Numai francezii au darul トピta.
VI.
Prinネ嫺sa Betsy plecト de la teatru fトビト sト mai aネ冲epte sfテ「rネ冓tul ultimului act. Abia avu timpul sト intre テョn camera ei de toaletト, sト-ネ冓 pudreze faネ嫗 lunguiaネ崙 ネ冓 palidト, apoi sト-ネ冓 ネ冲eargト pudra, sト-ネ冓 テョndrepte rochia ネ冓 sト dea poruncト a se servi ceaiul テョn salonul cel spaネ嬖os, cテ「nd cupeurile ネ冓 テョncepurト sト se opreascト, unul dupト altul, la scara mare a palatului sトブ de pe Balネ兮ia Morskaia. Oaspeネ嬖i coborau pe un peron larg, テョn faネ嫗 uネ冓i de intrare. Portarul, cu staturト de colos, care テョn timpul dimineネ嬖i citea gazete テョn dosul uネ冓i de sticlト, impresionテ「nd pe trecトフori, deschidea fトビト zgomot uネ兮 monumentalト, lトピテ「nd pe invitaネ嬖 sト treacト テョnトブntru.
Amfitrioana, cu coafura frumos potrivitト ネ冓 faネ嫗 テョmprospトフatト, apトビu printr-o uネ卞, aproape テョn acelaネ冓 timp cu musafirii care intrau prin alta, テョn salonul cel mare cu tapete de culoare テョnchisト, cu covoare moi ネ冓 cu o masト puternic luminatト. Lumina lumテ「nトビilor fトツea sト strトネuceascト albeaネ嫗 feネ嫺i de masト, argintul samovarului ネ冓 porネ嫺lanul strトプeziu al serviciului de ceai.
Stトパテ「nト casei luト loc lテ「ngト samovar ネ冓-ネ冓 scoase mトハuネ冓le. Invitaネ嬖i se aネ册zarト cu ajutorul valeネ嬖lor care mutau scaunele strecurテ「ndu-se discret, テョmpトビネ嬖ndu-le テョn douト grupuri: unul テョn jurul samovarului ネ冓 al amfitrioanei, iar altul テョn celトネalt capトフ al salonului, テョnconjurテ「nd-o pe frumoasa soネ嬖e a unui ambasador, cu sprテ「ncene negre, arcuite, care purta o rochie neagrト de catifea. テ始 amテ「ndouト grupurile, ca totdeauna テョn primele clipe, convorbirea lテ「ncezea, テョntreruptト de noii-sosiネ嬖, de salutトビi ネ冓 de invitaネ嬖ile la ceai, cトブtテ「nd parcト un subiect la care sト se poatト opri.
— Ca actriネ崙 este extraordinarト, spunea un diplomat テョn cercul soネ嬖ei ambasadorului. Se vede cト l-a studiat pe Kaulbach27. Aネ嬖 bトトat de seamト cum a cトホut?窶ヲ
— Ah, sト nu mai vorbim de Nilson! Despre ea nu se mai poate spune nimic nou, zise o doamnト grasト, roネ冓e la faネ崙, cu pトビ blond, sprテ「ncene spトネトツite ネ冓 fトビト bucle false, テョmbrトツatト テョntr-o rochie veche de mトフase. Era prinネ嫺sa Meahkaia, cunoscutト prin felul ei simplu de a fi ネ冓 de a spune tot ce gテ「ndeネ冲e, poreclitト l'enfant terrible28. Prinネ嫺sa Meahkaia ネ册dea la mijloc テョntre cele douト cercuri ネ冓, trトトテ「nd cu urechea la ce se spunea de o parte ネ冓 de alta, intervenea テョn discuネ嬖e cテ「nd テョntr-un grup, cテ「nd テョn celトネalt. Trei persoane mi-au spus astトホi fraza asta despre Kaulbach, de parcト ar fi fost テョnネ嫺lese. Nu ネ冲iu de ce le-o fi plトツut atテ「ta!
テ始 urma acestei observaネ嬖i, conversaネ嬖a se テョntrerupse. Trebuia nトピcocit un subiect nou.
— Povestiネ嬖-ne ceva hazliu, dar fトビト rトブtate, ceru soネ嬖a ambasadorului, o virtuoasト テョn arta conversaネ嬖ei uネ冩are, numitト テョn englezeネ冲e small-talk, adresテ「ndu-se diplomatului, care nici el nu ネ冲ia cum sト テョnnoade firul.
— Se spune cト asta e foarte greu. Numai rトブtatea e hazlie, テョncepu diplomatul, zテ「mbind. Dar am sト テョncerc. Daネ嬖-mi un subiect. Totul e subiectul. Dacト-l ai, ネ嬖-e uネ冩r sト brodezi pe el. Mト gテ「ndeam adesea cト vestiネ嬖i causeurs29 ai veacului trecut s-ar simネ嬖 astトホi テョncurcaネ嬖 dacト ar trebui sト spunト ceva spiritual. Cuvintele de spirit au ajuns atテ「t de plicticoase窶ヲ
— Asta s-a spus de mult, テョl テョntrerupse rテ「zテ「nd soネ嬖a ambasadorului.
Conversaネ嬖a テョncepuse destul de plトツut; dar tocmai din pricina asta, se テョntrerupse din nou. Trebuirト sト recurgト la bテ「rfealト, un mijloc sigur, care nu dト greネ niciodatト.
— Nu vi se parc cト Tuネ冖evici are ceva din Louis XV? Reluト diplomatul, arトフテ「nd cu ochii spre un tテ「nトビ frumos, cu pトビul blond-deschis, care stトフea lテ「ngト masト.
— A, da! E テョn acelaネ冓 stil cu salonul. De aceea ネ冓 vine atテ「t de des pe aici.
Conversaネ嬖a se テョnviorト, fiindcト se vorbea テョn aluzii tocmai despre ceea ce n-ar fi trebuit sト se vorbeascト テョn acel salon, adicト despre relaネ嬖ile dintre Tuネ冖evici ネ冓 amfitrioanト.
テ始tre timp, conversaネ嬖a din preajma samovarului ネ冓 a gazdei lテ「ncezise ネ冓 ea o bucatト de vreme, oscilテ「nd テョntre cele trei subiecte inevitabile: ultimele noutトκ嬖 ale zilei, teatrul ネ冓 bテ「rfirea aproapelui, aceasta din urmト avテ「nd precトヅere.
— Aネ嬖 auzit cト ネ冓 Maltiネ冂eva, mama, nu fata, テョネ冓 face un costum de diable rose30?
— Nu mai spune! E adorabil!
— Mト mir cト ea, cu inteligenネ嫗 ei 窶 cトツi e deネ冲eaptト 窶 nu-ネ冓 dト seama cテ「t e de ridicol!
Fiecare avea cテ「te un cuvテ「nt de spus ca s-o foarfece pe nefericita doamnト Maltiネ冂eva. Conversaネ嬖a se テョnfiora ca un foc de vreascuri bine テョnteネ嬖t.
Soネ孛l prinネ嫺sei Betsy, un om gras ネ冓 blajin, colecネ嬖onar pasionat de gravuri, aflテ「nd cト soネ嬖a sa avea musafiri, intrト テョn salon, テョnainte de a se duce la club. Se apropie de prinネ嫺sa Meahkaia, cトネcテ「nd fトビト zgomot pe covorul moale.
— V-a plトツut Nilson? O テョntrebト el.
— Ah, cum de v-aネ嬖 furiネ兮t aネ兮? M-aネ嬖 speriat, rトピpunse prinネ嫺sa. Vト rog sト nu-mi vorbiネ嬖 de operト. Habar n-aveネ嬖 de muzicト. Mai bine mト cobor eu pテ「nト la dumneavoastrト, ca sト vorbim de majolicト ネ冓 de gravuri. Ce comori aネ嬖 mai cumpトビat テョn ultima vreme de la bazar?
— Dacト doriネ嬖, vi le pot arトフa. Dar nu sunteネ嬖 cunoscトフoare.
— Arトフaネ嬖-mi-le, totuネ冓. Am テョnvトκ嫗t de la窶ヲ cum le zice窶ヲ de la bancheri窶ヲ Au gravuri splendide. Ni le-au arトフat.
— Aネ嬖 fost la Schihzburg? O テョntrebト amfitrioana de dupト samovar.
— Da, ma chere. Am fost poftitト la masト cu bトビbatul meu. Am auzit cト sosul de la masa aceea a costat o mie de ruble, urmト prinネ嫺sa Meahkaia cu glas tare, simネ嬖nd cト era ascultatト de toatト lumea. Era un sos infect, de culoare verzuie. A trebuit sト-i poftesc ネ冓 eu. Le-am dat un sos de optzeci ネ冓 cinci de copeici, ネ冓 toネ嬖 au fost テョncテ「ntaネ嬖. Eu nu pot sト ofer sosuri de mii de ruble!
— E unicト! Spuse stトパテ「na casei.
— Extraordinarト! Adトブgト cineva.
Efectul produs de cuvintele prinネ嫺sei Meahkaia era totdeauna acelaネ冓. Tot secretul era cト ea spunea 窶 se potriveネ冲e, nu se potriveネ冲e 窶 lucruri simple ネ冓 de bun-simネ. テ始 societatea テョn care se テョnvテ「rtea prinネ嫺sa Meahkaia, astfel de vorbe aveau efectul celor mai spirituale glume. Prinネ嫺sa nu putea テョnネ嫺lege pricina acestui succes, dar 窶 dテ「ndu-ネ冓 seama cト-l are 窶 ネ冲ia sト-l exploateze.
Cテ「t timp vorbi prinネ嫺sa Meahkaia, toatト lumea o ascultト. ネ亙 conversaネ嬖a din jurul soネ嬖ei ambasadorului se テョntrerupse. Vrテ「nd sト uneascト societatea テョntr-un singur cerc, stトパテ「na casei spuse soネ嬖ei ambasadorului:
— テ始 adevトビ, nu vト spune nimic o ceaネ冂ト de ceai? N-aネ嬖 vrea sト poftiネ嬖 テョn partea noastrト?
— Mulネ孛mesc, ne simネ嬖m foarte bine aici, rトピpunse zテ「mbind soネ嬖a ambasadorului ネ冓 urmト conversaネ嬖a テョnceputト.
Se purta o conversaネ嬖e foarte plトツutト: erau bテ「rfiネ嬖 soネ嬖i Karenin.
— Anna s-a schimbat foarte mult dupト cトネトフoria la Moscova, spunea o prietenト a ei. E cam ciudatト acum.
— Schimbarea de seamト constト テョn faptul cト Anna a adus dupト dテ「nsa umbra lui Alexei Vronski, zise soネ嬖a ambasadorului.
— ネ亙 ce-are a face? Este ネ冓 o poveste de Grimm: omul care ネ冓-a pierdut umbra, ca pedeapsト pentru o greネ册alト oarecare. N-am priceput niciodatト o astfel de pedeapsト, dar poate ca e foarte neplトツut pentru o femeie sト rトノテ「nト fトビト umbrト.
— Da, テョnsト femeile care au cテ「te-o umbrト sfテ「rネ册sc de obicei prost, adトブgト prietena Annei.
— Puネ冂hea pe limba dumitale! Strigト prinネ嫺sa Meahkaia, auzind aceste cuvinte. Karenina e o femeie delicioasト. Soネ孛l ei nu-mi place. Ea テョnsト テョmi este dragト.
— De ce nu vト place bトビbatul ei? テ始trebト soネ嬖a ambasadorului. E un om cu totul superior. Soネ孛l meu spune cト テョn Europa sunt puネ嬖ni bトビbaネ嬖 de stat ca el.
— Acelaネ冓 lucru mi-l spune ネ冓 soネ孛l meu. Dar eu nu-l cred, urmト prinネ嫺sa Meahkaia. Dacト soネ嬖i noネ冲ri n-ar avea pトビerea asta, l-am vedea cum este テョn realitate. Eu cred cト Alexei Alexandrovici nu-i decテ「t un prost. Asta o spun テョn ネ冩aptト窶ヲ ネ冓-i foarte limpede pentru mine. Mai テョnainte, cテ「nd mト socoteam datoare sト-l gトピesc inteligent ネ冓 mト strトヅuiam sト-i descopトビ inteligenネ嫗, credeam cト eu sunt proastト fiindcト n-o puteam gトピi. Dar テョn clipa cテ「nd mi-am spus, bineテョnネ嫺les テョn ネ冩aptト, cト e un prost, totul s-a limpezit. Nu-i aネ兮?
— Cテ「t de rea sunteネ嬖 astトホi!
— De loc. N-am altト soluネ嬖e. Unul din noi doi e prost, ネ冓 dumneavoastrト ネ冲iネ嬖 cト nu poネ嬖 spune asta despre tine テョnsuネ嬖.
— 窶朦imeni nu se mulネ孛meネ冲e cu bunurile pe care le are, テョn schimb, fiecare e mulネ孛mit de inteligenネ嫗 sa窶, citト diplomatul un vers franネ孛zesc.
— Tocmai asta-i, rosti repede prinネ嫺sa Meahkaia. Un lucru テョnsト: pe Anna nu vト las s-o bテ「rfiネ嬖. E テョncテ「ntトフoare ネ冓 bunト! Ce poate face dacト toネ嬖 sunt テョndrトトostiネ嬖 de dテ「nsa ネ冓 o urmトビesc ca niネ冲e umbre?
— Nici nu-mi trece prin cap s-o judec, se justificト prietena Annei.
— Dacト pe noi nu ne urmトビeネ冲e nimeni ca o umbrト, asta nu テョnseamnト cト avem dreptul sト condamnトノ pe alネ嬖i.
Dupト ce o puse la punct pe prietena Annei aネ兮 cum se cuvenea, prinネ嫺sa Meahkaia se ridicト ネ冓 trecu, テョmpreunト cu soネ嬖a ambasadorului, la masa de ceai unde se vorbea despre regele Prusiei.
— Pe cine aネ嬖 bテ「rfit acolo? Le テョntrebト Betsy.
— Pe soネ嬖i Karenin. Prinネ嫺sa a fトツut o caracterizare a lui Alexei Alexandrovici, rトピpunse soネ嬖a ambasadorului cu un surテ「s ネ冓 se aネ册zト la masト.
— Pトツat cト n-am auzit ネ冓 noi, zise gazda, cu ochii la uネ兮 de intrare. テ始 sfテ「rネ冓t! Spuse ea zテ「mbind cトフre Vronski, care tocmai intra.
Vronski nu numai cト-i cunoネ冲ea pe toネ嬖 musafirii, dar テョi vedea zilnic. De aceea pトκ冓 テョnトブntru cu calmul cu care te reテョntorci la o adunare テョntr-un salon din care abia ai ieネ冓t.
— De unde vin? Rトピpunse Vronski la テョntrebarea soネ嬖ei ambasadorului. N-am テョncotro. Trebuie sト mトビturisesc. Vin de la 窶曖ouffe31窶. Cred cト e a suta oarト de cテ「nd mト duc, ネ冓 mereu cu aceeaネ冓 plトツere. E un deliciu! ネtiu cト-i ruネ冓nos, テョnsト la operト dorm, テョn timp ce la 窶曖ouffe窶 stau pテ「nト la sfテ「rネ冓t ネ冓 mト distrez. Astトホi窶ヲ
Vronski spuse numele unei artiste franceze ネ冓 vru sト povesteascト ceva despre dテ「nsa; dar soネ嬖a ambasadorului, テョngrozindu-se テョn glumト, テョl テョntrerupse.
— Vト rog sト nu povestiネ嬖 astfel de grozトプii.
— Nu le mai povestesc, cu atテ「t mai mult, cu cテ「t toatト lumea le cunoaネ冲e.
— ネ亙 toネ嬖 s-ar duce acolo, dacト ar fi admis テョn buna societate sト te duci ca la operト, spuse prinネ嫺sa Meahkaia.
VII.
La uネ兮 de la intrare se auzirト paネ冓. Prinネ嫺sa Betsy, ネ冲iind cト era Karenina, テョネ冓 テョntoarse privirile spre Vronski. El se uita la uネ卞, avテ「nd pe faネ崙 o expresie nouト, ciudatト窶ヲ Privea ネ嬖ntト, cu bucurie ネ冓 totodatト cu sfialト, pe doamna care venea ネ冓 se ridicト テョncet テョn picioare. Anna intrト テョn salon. テ枴nテ「ndu-se ca totdeauna foarte dreaptト, cu pasul iute, sigur ネ冓 uネ冩r, care-i deosebea mersul de al celorlalte persoane din societate, ネ冓 fトビト sト-ネ冓 schimbe direcネ嬖a privirii, Anna fトツu cei cテ「ネ嬖va paネ冓 dintre ea ネ冓 stトパテ「na casei; テョi strテ「nse mテ「na, テョi zテ「mbi ネ冓 cu acelaネ冓 zテ「mbet se uitト la Vronski. El se テョnclinト adテ「nc ネ冓-i oferi un scaun.
Karenina rトピpunse printr-o uネ冩arト テョnclinare a capului, se テョmpurpura la faネ崙 ネ冓 se テョncruntト. テ始datト dupト aceea, salutテ「nd din cap cunoネ冲inネ嫺le ネ冓 strテ「ngテ「nd mテ「inile テョntinse spre dテ「nsa, spuse prinネ嫺sei Betsy:
— Am vrut sト vin mai devreme, dar am fost la contesa Lidia, unde am zトッovit. Era acolo ネ冓 sir John; e un om foarte interesant.
— A, misionarul acela?
— Da. A povestit lucruri extrem de interesante despre viaネ嫗 hinduネ冓lor.
Conversaネ嬖a テョntreruptト de sosirea Annei テョncepu iarトκ冓 sト pテ「lpテ「ie ca flacトビa unei lトノpi テョn bトフaia vテ「ntului.
— Sir John! Da, sir John. L-am テョntテ「lnit. Vorbeネ冲e frumos. Vlasieva-i テョndrトトostitト de dテ「nsul. E adevトビat cト Vlasieva cea micト se mトビitト cu Topov?
— Da. Se spune cト-i lucru hotトビテ「t.
— Mト mir de pトビinネ嬖i sトナ. Se pare cト e vorba de o cトピトフorie din dragoste.
— Din dragoste? Ce idei antediluviene aveネ嬖! Cine mai vorbeネ冲e astトホi de dragoste? Spuse soネ嬖a ambasadorului.
— Nu-i nimic de fトツut. Moda asta absurdト ネ冓 veche テョncト n-a murit, adトブgト Vronski.
— Cu atテ「t mai rトブ pentru cei ce se ネ嬖n de moda asta. Toate cトピトフoriile fericite pe care le cunosc au fost fトツute numai din raネ嬖une.
— Da. Dar nu se テョntテ「mplト atテ「t de des ca fericirea cトピトフoriilor din raネ嬖une sト se spulbere ca praful, tocmai fiindcト se iveネ冲e acea pasiune pe care n-o recunoaネ冲eネ嬖? Urmト Vronski.
— Numim cトピnicii din raネ嬖une cトピトフoriile テョn care amテ「ndoi soネ嬖i au trecut prin focul dragostei ネ冓 s-au astテ「mpトビat. Amorul e o boalト, ca scarlatina; trebuie sト treci neapトビat prin ea.
— Atunci trebuie sト gトピim un vaccin contra dragostei, ca テョmpotriva variolei.
— テ始 tinereネ嫺 am fost amorezatト de un dascトネ de bisericト, mトビturisi prinネ嫺sa Meahkaia. Nu ネ冲iu テョntrucテ「t mi-a fost de folos.
— Dar sト lトピトノ gluma. Eu cred cト nu poネ嬖 cunoaネ冲e dragostea decテ「t dupト ce te-ai テョnネ册lat o datト ネ冓 pe urmト テョネ嬖 テョndrepネ嬖 greネ册ala, hotトビテョ prinネ嫺sa Betsy.
— Chiar dupト cununie? テ始trebト テョn glumト soネ嬖a diplomatului.
— Nu-i niciodatト prea tテ「rziu ca sト te pocトナeネ冲i窶, citト diplomatul un proverb englezesc.
— テ始tocmai! テ始tトビi Betsy. Trebuie sト greネ册ネ冲i ネ冓 apoi sト-ネ嬖 テョndrepネ嬖 greネ册ala. Ce pトビere ai despre asta? O テョntrebト pe Anna, care asculta conversaネ嬖a テョn tトツere, cu un zテ「mbet uネ冩r pe buze.
— Cred, rトピpunse Anna, jucテ「ndu-se cu mトハuネ兮 scoasト de pe mテ「nト, cred cト窶ヲ dupト cum sunt atテ「tea pトビeri, cテ「te capete窶ヲ tot aネ兮 ネ冓 cテ「te inimi, atテ「tea feluri de dragoste.
Vronski o privea, aネ冲eptテ「nd rトピpunsul, cu rトピuflarea tトナatト. Dupト ce Anna rosti aceste cuvinte, el oftト uネ冰rat, ca ネ冓 cum ar fi trecut printr-o primejdie.
Anna se テョntoarse deodatト cトフre dテ「nsul:
— Am primit o scrisoare de la Moscova. Kitty Scerbaネ嫐aia e grav bolnavト.
— Adevトビat? テ始trebト Vronski, posomorテ「ndu-se. Ea テョl privi cu asprime:
— Pe dumneata nu te intereseazト?
— Dimpotrivト, mト intereseazト foarte mult. Aネ putea sト aflu ce anume vi s-a scris? O テョntrebト el.
Anna se ridicト テョn picioare ネ冓 se テョndreptト spre Betsy.
— Dト-mi o ceaネ冂ト de ceai, zise ea, oprindu-se テョn spatele scaunului sトブ.
テ始 timp ce prinネ嫺sa Betsy テョi turna ceaiul, Vronski se apropie de Anna.
— Ce vi s-a scris? Repetト el テョntrebarea.
— Mト gテ「ndesc adesea cト bトビbaネ嬖i nici nu テョnネ嫺leg ce テョnseamnト nobleネ嫺a, deネ冓 veネ冢ic vorbesc de ea, zise Anna fトビト sト-i rトピpundト. De mult am vrut sト ネ嬖-o spun, adトブgト ea ネ冓, fトツテ「nd cテ「ネ嬖va paネ冓, se aネ册zト lテ「ngト o masト pe care se aflau テョntr-un colネ niネ冲e albume.
— Nu prea テョnネ嫺leg sensul cuvintelor dumitale, ripostト Vronski, テョntinzテ「ndu-i ceaネ冂a.
Anna se uitト la canapeaua de lテ「ngト dテ「nsa. Vronski se aネ册zト numaidecテ「t.
— Da, am vrut sト-ネ嬖 atrag atenネ嬖a, テョncepu Anna fトビト sト-l priveascト, am vrut sト-ネ嬖 atrag atenネ嬖a cト te-ai purtat urテ「t, foarte urテ「t.
— Crezi dumneata cト nu simt acest lucru? Dar cine e de vinト?
— De ce-mi spui asta? テ始trebト Anna, privindu-l cu asprime.
— ネtii de ce? Rトピpunse el cu テョndrトホnealト ネ冓 bucurie, テョntテ「lnindu-i privirea ネ冓 nemailuテ「ndu-ネ冓 ochii de la dテ「nsa.
Anna, ネ冓 nu Vronski, se tulburト.
— Asta dovedeネ冲e numai cト n-ai inimト, adトブgト ea. Dar privirea ei spunea, dimpotrivト, cト are inimト ネ冓 tocmai de aceea se teme de el.
— Lucrul despre care mi-ai vorbit adineauri a fost o eroare, ネ冓 nu dragoste.
— Ai uitat cト ネ嬖-am interzis sト rosteネ冲i acest cuvテ「nt, acest cuvテ「nt urテ「t, zise Anna tresトビind. Dar テョネ冓 dトヅu seama テョn aceeaネ冓 clipト cト, prin acest ネ嬖-am interzis, ea recunoネ冲ea cト are unele drepturi asupra lui ネ冓 tocmai astfel pトビea sト-l テョndemne a-i vorbi de dragoste. Am vrut テョncト de mult sト ネ嬖-o spun, urmト Anna, privindu-l cu hotトビテ「re drept テョn ochi ネ冓 cu obrajii テョmbujoraネ嬖. Astトホi am venit テョntr-adins, ネ冲iind cト o sト te テョntテ「lnesc. Am venit sト-ネ嬖 spun cト trebuie sト se sfテ「rネ册ascト toate acestea. N-am roネ冓t niciodatト テョn faネ嫗 nimトハui; dumneata テョnsト mト faci sト mト simt vinovatト.
Vronski o privea ネ冓 era uimit de noua frumuseネ嫺 a chipului sトブ.
— Ce vrei de la mine? O テョntrebト el simplu ネ冓 grav.
— Vreau sト te duci la Moscova ネ冓 sト ceri iertare lui Kitty, rトピpunse Anna.
— Nu vrei asta, zise el.
テ縞冓 dトヅea seama cト Anna se silea sト spunト acest lucru, dar nu asta era ceea ce dorea.
— Dacト mト iubeネ冲i cum spui, ネ冩pti Anna, atunci fト テョn aネ兮 fel ca sト fiu liniネ冲itト.
Faネ嫗 lui se テョnseninト.
— Oare nu ネ冲ii cト eネ冲i テョnsトκ冓 viaネ嫗 mea? Liniネ冲ea テョnsト n-o cunosc ネ冓 nu ネ嬖-o pot da. Toatト fiinネ嫗 mea, dragostea窶ヲ da. テ始 gテ「ndul meu, eu nu te pot despトビネ嬖 de mine, suntem una. Nu poate fi テョnsト vorba de liniネ冲e, nici pentru dumneata, nici pentru mine. Nu テョntrevトヅ テョn viitor decテ「t deznトヅejde ネ冓 nenorocire, sau, poate窶ヲ fericirea, ネ冓 ce fericire!窶ヲ Oare nu e cu putinネ崙? ネ椀pti el foarte テョncet, aproape fトビト glas. Anna テョnsト テョl auzi.
Ea-ネ冓 テョncorda toate puterile minネ嬖i ca sト-i rトピpundト cum ar fi trebuit, dar nu fトツu decテ「t sト-l priveascト cu ochii plini de dragoste ネ冓 rトノase tトツutト.
窶朸ite! Gテ「ndi Vronski rトパit de テョncテ「ntare. Tocmai cテ「nd mト pテ「ndea deznトヅejdea, cテ「nd credeam cト nu voi dobテ「ndi niciodatト fericirea, uite: mト iubeネ冲e. A mトビturisit-o!窶
— Fト asta pentru mine: nu-mi mai spune niciodatト astfel de cuvinte ネ冓-o sト fim buni prieteni, テョl rugト Anna. テ始 acelaネ冓 timp privirea ei spunea cu totul altceva.
— Prieteni n-avem sト fim. O ネ冲ii prea bine. Putem fi テョnsト cei mai fericiネ嬖 sau cei mai nenorociネ嬖 oameni de pe lume, asta stト テョn puterea dumitale.
Anna vru sト spunト ceva, dar Vronski o テョntrerupse.
— Eu nu-ネ嬖 cer decテ「t un singur lucru: dreptul de a spera, de a suferi, ca ネ冓 acum. ネ亙 dacト nici asta nu se poate, porunceネ冲e-mi sト dispar, ネ冓 voi dispトビea. N-ai sト mト mai vezi, dacト prezenネ嫗 mea テョネ嬖 este o povarト.
— Nu vreau sト te gonesc.
— Atunci nu schimba nimic. Lasト lucrurile aネ兮 cum sunt, adトブgト el cu un tremur テョn glas. Iatト-l pe soネ孛l dumitale.
テ始tr-adevトビ, Alexei Alexandrovici intra テョn clipa aceea テョn salon, cu umbletul sトブ liniネ冲it ネ冓 stテ「ngaci.
Dupト ce aruncト o privire asupra soネ嬖ei sale ネ冓 a lui Vronski, el se テョndreptト spre stトパテ「nト casei ネ冓, aネ册zテ「ndu-se la masa de ceai, テョncepu sト vorbeascト domol ネ冓 rトピpicat, cu tonul lui obiネ冢uit, glumeネ ネ冓 ironic.
— Rambouillet32-ul dumitale este complet, rosti el, cercetテ「nd cu privirea テョntreaga societate. Numai graネ嬖i ネ冓 muze.
Prinネ嫺sa Betsy テョnsト nu-i putea suferi tonul sneering33, cum テョl numea ea; ネ冓, ca amfitrioanト inteligentト, テョl atrase テョndatト テョntr-o discuネ嬖e serioasト asupra serviciului militar obligatoriu. Alexei Alexandrovici se aprinse numaidecテ「t テョn discuネ嬖e ネ冓 テョncepu sト apere cu テョnsufleネ嬖re noul ucaz faネ崙 de prinネ嫺sa Betsy, care-l ataca.
Vronski ネ冓 Anna rトノaserト lテ「ngト mトピuネ崙.
— テ始cepe sト devinト necuviincios, ネ冩pti o doamnト, arトフテ「nd cu ochii spre Vronski, Anna ネ冓 spre soネ孛l acesteia.
— Ce-ネ嬖 spuneam eu? Rトピpunse prietena Annei Arkadievna.
Dar nu numai aceste douト doamne, ci aproape toネ嬖 cei ce se aflau テョn salon, chiar ネ冓 prinネ嫺sa Meahkaia ネ冓 テョnsトκ冓 Betsy, se uitarト de cテ「teva ori la cei rトホleネ嬖ネ嬖 de cercul comun, ca ネ冓 cum acest lucru i-ar fi stingherit. Numai Alexei Alexandrovici nu arunca nici o privire テョn partea aceea ネ冓 atenネ嬖a nu-i slトッi de la interesanta discuネ嬖e テョnceputト.
Observテ「nd impresia neplトツutト produsト asupra tuturor, prinネ嫺sa Betsy puse テョn locul ei o altト persoanト care sト ネ嬖nト piept lui Alexei Alexandrovici, ネ冓 se apropie de Anna.
— Claritatea ネ冓 preciziunea de expresie a bトビbatului tトブ mト mirト totdeauna, zise ea. Cテ「nd vorbeネ冲e el, テョmi devin accesibile pテ「nト ネ冓 noネ嬖unile cele mai transcendentale.
— Ah, da! Rトピpunse Anna luminatト de un zテ「mbet fericit, fトビト sト テョnネ嫺leagト un singur cuvテ「nt din cele spuse de Betsy; apoi trecu la masa cea mare ネ冓 luト parte la conversaネ嬖a generalト.
Dupト ce stトフu o jumトフate de ceas, Alexei Alexandrovici se apropie de soネ嬖a sa ネ冓-i propuse sト meargト テョmpreunト acasト. Anna テョnsト テョi rトピpunse, fトビト sト se uite la dテ「nsul, cト rトノテ「ne la masト. Alexei Alexandrovici o salutト ネ冓 se retrase.
Vizitiul Annei Karenina, un tトフar bトフrテ「n ネ冓 gras, テョmbrトツat テョntr-o manta lucioasト de piele, abia stトパテ「nea calul sur din stテ「nga, テョnfrigurat, care juca pe loc テョn faネ嫗 scトビii de la intrare. Un fecior deschise portiera cupeului. Portarul ネ嬖nea deschisト uネ兮 de la intrare. Anna Arkadievna cトブta sト desprindト cu mテ「na ei micト ネ冓 dibace dantelele de la mテ「necト, agトκ嫗te テョntr-o copcト a blトハii ネ冓, cu capul plecat, asculta rトパitト vorbele lui Vronski care o petrecea.
— Nu mi-ai spus nimic, zise Vronski, ネ冓 nici nu-ネ嬖 cer nimic. Dar dumneata ネ冲ii cト nu de prietenie am nevoie. Pentru mine e o singurト fericire テョn viaネ崙 窶 cuvテ「ntul care-ネ嬖 displace atテ「ta窶ヲ da, dragostea!
— Dragostea窶ヲ repetト テョncet Anna din adテ「ncul inimii; ネ冓, テョn clipa cテ「nd desprinse dantela, adトブgト deodatト: Nu-mi place cuvテ「ntul トピta, tocmai fiindcト are pentru mine o テョnsemnトフate prea mare, neテョnchipuit mai mare decテ「t ai putea テョnネ嫺lege dumneata. ネ亙 テョl privi drept テョn ochi. La revedere!
テ司 テョntinse mテ「na ネ冓, trecテ「nd repede, cu paネ冓 hotトビテ「ネ嬖, prin faネ嫗 portarului, dispトビu テョn cupeu.
Privirea ネ冓 atingerea mテ「inii sale テョl テョnvトパトナarト. テ縞冓 sトビutト palma テョn locul unde i-o atinsese Anna ネ冓 plecト acasト fericit 窶 fiindcト テョネ冓 dトヅea seama cト テョn seara aceea se apropiase de ネ嫺lul lui mai mult decテ「t テョn ultimele douト luni.
VIII.
Alexei Alexandrovici nu gトピise nimic deosebit ネ冓 necuviincios テョn faptul cト soネ嬖a lui ネ册zuse cu Vronski deoparte, la o masト, discutテ「nd cu テョnsufleネ嬖re. Observase テョnsト cト celorlalte persoane din salon acest fapt li se pトビuse ceva deosebit ネ冓 necuviincios, ネ冓 de aceea テョl socotea ネ冓 el ca necuviincios. Hotトビテョ sト vorbeascト neapトビat despre acest lucru cu soネ嬖a sa.
Ajuns acasト, Alexei Alexandrovici intrト ca de obicei テョn birou, se aネ册zト テョntr-un fotoliu, deschise o carte despre papalitate la locul テョnsemnat cu un coupe-papier ネ冓 citi pテ「nト la ora unu, cum fトツea totdeauna, テョネ冓 freca numai din cテ「nd テョn cテ「nd fruntea テョnaltト ネ冓-ネ冓 scutura capul, alungテ「nd parcト ceva. La ora obiネ冢uitト, se ridica ネ冓-ネ冓 fトツu toaleta de noapte. Anna Arkadievna テョncト nu venise. Alexei Alexandrovici urcト sus cu cartea subsuoarト. テ始 seara aceea テョnsト, テョn locul obiネ冢uitelor gテ「nduri ネ冓 consideraネ嬖i asupra chestiunilor de serviciu, mintea テョi era plinト de soネ嬖a sa ネ冓 de ceva neplトツut ce se petrecuse テョn legトフurト cu dテ「nsa. テ士potriva obiceiului sトブ, Alexei Alexandrovici nu se culcト, ci 窶 ducテ「ndu-ネ冓 la spate mテ「inile テョncleネ冲ate 窶 テョncepu sト se plimbe prin odaie テョncoace ネ冓 テョncolo. Nu se putea culca, simネ嬖nd cト, テョn primul rテ「nd, trebuia sト cumpトハeascト bine incidentele zilei.
Cテ「nd Alexei Alexandrovici hotトビテ「se sト stea de vorbト cu soネ嬖a sa, lucrul acesta i se pトビuse foarte uネ冩r ネ冓 foarte simplu. Acum テョnsト, cテ「nd テョncepu sト chibzuiascト asupra acestor incidente, gestul i se arトフa foarte complicat ネ冓 anevoios.
Nu era gelos din fire. Dupト concepネ嬖a lui, gelozia era o jignire adusト soネ嬖ei, テョn care trebuie sト ai テョncredere. Nu se テョntreba テョnsト de ce trebuia sト aibト テョncredere, adicト deplinト siguranネ崙 cト tテ「nトビa lui soネ嬖e テョl va iubi mereu. Dar nu se テョndoia de ea ネ冓 de aceea avea テョncredere ネ冓-ネ冓 spunea cト trebuie s-o aibト. Acum テョnsト, deネ冓 テョネ冓 pトピtra convingerea cト gelozia este un sentiment ruネ冓nos ネ冓 cト trebuie sト aibト テョncredere, el se simネ嫺a totuネ冓 テョn faネ嫗 unei situaネ嬖i ilogice ネ冓 absurde ネ冓 nu ネ冲ia ce sト facト. Se gトピea faネ崙 テョn faネ崙 cu viaネ嫗 窶 cu virtualitatea unei iubiri dintre soネ嬖a sa ネ冓 un altul decテ「t el, ネ冓 aceasta テョi pトビea ceva absurd ネ冓 de neテョnネ嫺les, fiindcト era テョnsトκ冓 viaネ嫗. Alexei Alexandrovici テョネ冓 trトナse viaネ嫗 ネ冓 muncise テョn sferele birocratice, care aveau de-a face numai cu reflexele vieネ嬖i; ネ冓 ori de cテ「te ori se ciocnea cu viaネ嫗 テョnsトκ冓, se dトヅea la o parte. Acum テョl stトパテ「nea acelaネ冓 sentiment ca acela テョncercat de omul care, dupト ce a trecut liniネ冲it un pod peste o prトパastie, vede deodatト cト podul nu mai existト ネ冓 cト sub el se cascト hトブl. Abisul era viaネ嫗 テョnsトκ冓, iar podul 窶 traiul artificial dus de el pテ「nト acum. Pentru prima oarト テョi trecu prin minte ca soネ嬖a sa ar putea iubi pe altcineva, ネ冓 lucrul acesta テョl テョngrozi.
Fトビト sト se dezbrace, Alexei Alexandrovici se plimba テョncoace ネ冓 テョncolo cu paネ冓 cadenネ嫗ネ嬖 ネ冓 sonori pe parchetul sufrageriei luminate de o singurト lampト, pe covorul din salonul テョntunecat, unde lumina se rトピfrテ「ngea numai テョn portretul sトブ mare, fトツut de curテ「nd, atテ「rnat deasupra canapelei窶ヲ ネ冓 prin budoarul Annei, テョn care ardeau douト lumテ「nトビi, luminテ「nd portretele rudelor ネ冓 ale prietenelor sale, pecum ネ冓 bibelourile frumoase de pe biroul ei, cunoscute de dテ「nsul aネ兮 de bine ネ冓 de atテ「ta vreme. Strトットフea budoarul Annei pテ「nト la uネ兮 odトナi de culcare ネ冓 se テョntorcea din nou.
テ始 tot timpul acestei plimbトビi, ネ冓 mai ales pe parchetul sufrageriei luminate, Alexei Alexandrovici se oprea ネ冓-ネ冓 spunea: 窶曠a, totul trebuie rezolvat ネ冓 curmat; trebuie sト-mi arトフ pトビerea ネ冓 hotトビテ「rea窶. Se テョntorcea din nou: 窶曠ar ce pトビere? Ce hotトビテ「re?窶 se テョntreba el cテ「nd ajungea テョn salon ネ冓 nu gトピea rトピpuns. 窶曠ar, テョn definitiv, ce s-a テョntテ「mplat? テ縞冓 zicea el テョnainte de a porni spre birou. Nimic! Ea a vorbit テョndelung cu dテ「nsul. Ei ネ冓? Cu cine nu vorbeネ冲e o femeie テョn societate? Apoi, a fi gelos, テョnseamnト sト te テョnjoseネ冲i ネ冓 pe tine, ネ冓 pe ea窶, se gテ「ndea el intrテ「nd テョn budoarul ei. Dar pトビerea asta, care avusese mai テョnainte atテ「ta greutate pentru dテ「nsul, nu mai trトトea acum テョn cumpトハト ネ冓 nu mai テョnsemna nimic. Din uネ兮 odトナi de culcare, Alexei Alexandrovici se テョntorcea iarトκ冓 テョn salon. Dar de テョndatト ce intra テョn salonul テョntunecat, un glas テョncepea sト-i spunト cト nu era tocmai aネ兮 ネ冓 cト, dacト ceilalネ嬖 observaserト, テョnseamnト cト era ceva窶ヲ テ始 sufragerie, テョネ冓 zicea din nou: 窶曠a, trebuie sト rezolv problema, sト curm totul ネ冓 sト-mi spun pトビerea窶昶ヲ Iar テョn salon, テョnainte de a coti, se テョntreba: 窶曠ar cum s-o rezolv?窶 Apoi se テョntreba: 窶曚e s-a テョntテ「mplat?窶 ネ亙-ネ冓 rトピpundea: 窶柤imic窶, aducテ「ndu-ネ冓 aminte cト gelozia este un sentiment care o テョnjoseネ冲e pe soネ嬖e. Dar cテ「nd ajungea din nou テョn salon, cトパトフa convingerea cト se テョntテ「mplase ceva. Gテ「ndurile, ca ネ冓 trupul lui, se テョnvテ「rteau テョntr-un cerc テョnchis, fトビト sト poatト scトパa din el. Observテ「nd acest lucru, テョネ冓 frecト fruntea ネ冓 se aネ册zト テョn budoarul Annei.
Acolo, privind masa de scris pe care se aflau un buvard34 de malachitト ネ冓 un bilet テョnceput, gテ「ndurile i se schimbarト deodatト. テ始cepu sト se gテ「ndeascト la dテ「nsa. Ce cugetト ネ冓 ce simte ea? Pentru prima datト テョncercト sト-ネ冓 テョnchipuie viaネ嫗 ei personalト, ideile ネ冓 dorinネ嫺le Annei, ネ冓 gテ「ndul cト ea putea ネ冓 trebuia sト aibト o viaネ崙 deosebitト de a lui i se pトビu atテ「t de テョngrozitor, テョncテ「t se grトッi sト-l alunge. Aici era abisul acela テョn care se テョngrozea sト priveascト. A se transpune cu gテ「ndul ネ冓 cu simネ嬖rea テョn altト fiinネ崙 era o acネ嬖une sufleteascト strトナnト de Alexei Alexandrovici ネ冓 o socotea ca o fantezie vトフトノトフoare ネ冓 primejdioasト.
窶曠ar ceea ce-i mai テョngrozitor, cugeta el, este faptul cト tocmai acum, cテ「nd opera mea se apropie de sfテ「rネ冓t (se gテ「ndea la proiectul pe cale de realizare), cテ「nd am nevoie de toatト liniネ冲ea ネ冓 de toate puterile sufletului meu, tocmai acum se abate asuprト-mi aceastト stare de テョngrijorare stupidト. Dar ce e de fトツut? Nu sunt dintre cei ce rabdト stトビi de neliniネ冲e ネ冓 de テョngrijorare fトビト sト aibト puterea de a le privi テョn faネ崙.窶
— Trebuie sト chibzuiesc, sト iau o hotトビテ「re ネ冓 sト scap de テョngrijorarea asta, gテ「ndi el cu glas tare.
窶朶entimentele sale 窶 ceea ce s-a petrecut ネ冓 poate sト se petreacト テョn sufletul ei 窶 nu mト privesc窶ヲ asta-i o chestiune de conネ冲iinネ崙, care aparネ嬖ne religiei窶, chibzui el, simネ嬖ndu-se uネ冰rat la gテ「ndul cト gトピise un paragraf de lege pentru noua situaネ嬖e テョn care se afla.
窶霸rin urmare, chestiunea sentimentelor ei ネ冓 aネ兮 mai departe e o chestiune de conネ冲iinネ崙, care nu mト priveネ冲e. Dar テョndatorirea mea se contureazト cu precizie, テョn calitate de cap de familie, eu sunt omul care am datoria s-o cトネトブzesc ネ冓 de aceea port o oarecare rトピpundere. Trebuie sト-i semnalez primejdia pe care o vトヅ, s-o pun テョn gardト ネ冓 sト fac uz chiar de putere. Trebuie sト-i spun totul.窶
テ始 mintea lui Alexei Alexandrovici se cristaliza perfect ceea ce urma sト spunト soネ嬖ei sale. Gテ「ndindu-se la ceea ce avea de susネ嬖nut, テョi pトビu rトブ cト trebuia sト-ネ冓 iroseascト timpul ネ冓 forネ嫺le creierului pentru o chestiune casnicト, de ordin privat. Totuネ冓, forma ネ冓 succesiunea frazelor din discursul テョn perspectivト se テョnchegarト テョn mintea lui, limpede ネ冓 precis, ca un raport. 窶暸m de spus ネ冓 de exprimat urmトフoarele: テョntテ「i 窶 a lトノuri importanネ嫗 opiniei publice ネ冓 a bunei-cuviinネ嫺; al doilea 窶 a explica din punct de vedere religios テョnsemnトフatea cトピniciei; al treilea 窶 dacト va fi nevoie, semnalarea nenorocirilor care ar ameninネ嫗 copilul; al patrulea 窶 semnalarea propriei sale nenorociri.窶 Apropiindu-ネ冓 mテ「inile ネ冓 テョncruciネ凖「ndu-ネ冓 degetele cu palmele テョn jos, Alexei Alexandrovici テョネ冓 テョndoi degetele, care trosnirト din テョncheieturi.
Acest gest, un obicei urテ「t 窶 テョmpreunarea mテ「inilor ネ冓 trosnitul degetelor 窶 テョl potolea ネ冓-l fトツea テョntotdeauna sト gテ「ndeascト ordonat 窶 lucru de care avea acum atテ「ta nevoie. Auzi zgomotul unei trトピuri care se apropia de peronul casei. Alexei Alexandrovici se opri テョn mijlocul salonului. Apoi se desluネ冓rト paネ冓 de femeie pe scarト.
Gata sト-ネ冓 テョnceapト discursul, Alexei Alexandrovici stトフea テョn picioare, テョndoindu-ネ冓 degetele テョncruciネ兮te. Aネ冲eptト sト-i mai trosneascト un deget. テ縞冓 trosni テョncト o テョncheieturト.
Simネ嬖 apropierea Annei dupト zgomotul paネ冓lor sトナ uネ冩ri pe scarト ネ冓, cu toate cト era mulネ孛mit de discursu-i テョn stare de proiect, テョi era teamト de explicaネ嬖a care urma sト aibト loc.
IX.
Anna pトκ册a cu capul plecat, jucテ「ndu-se cu ciucurii glugii. Faネ嫗 sa strトネucea de o luminト lトブntricト, dar strトネucirea aceasta n-avea nimic vesel, ci semトハa cu rトピfrテ「ngerea sinistrト a unui incendiu テョntr-o noapte テョntunecoasト. Cテ「nd テョネ冓 vトホu soネ孛l, Anna テョnトネネ崙 capul ネ冓, deネ冲eptテ「ndu-se parcト din somn, テョi zテ「mbi.
— Nu eネ冲i テョn pat? Ce minune! Zise ea. テ縞冓 scoase gluga ネ冓, fトビト sト se opreascト, se テョndreptト spre camera de toaletト. E timpul sト te culci, Alexei Alexandrovici, adトブgト ea din dosul uネ冓i.
— Anna, trebuie sト-ネ嬖 vorbesc.
— Mie? テ始trebト ea miratト. Se テョntoarse din dosul uネ冓i ネ冓-l privi. Ce s-a テョntテ「mplat? Ce vrei sト-mi spui? Adトブgト ea aネ册zテ「ndu-se. Ei, sト vorbim, dacト trebuie numaidecテ「t, dar mai bine ne-am culca.
Anna spunea ce-i venea pe limbト ネ冓, ascultテ「ndu-ネ冓 cuvintele, se minuna de capacitatea sa de a minネ嬖. Cテ「t de simple ネ冓 de fireネ冲i テョi erau cuvintele! Ce bine se prefトツea cト picト de somn. Se simネ嫺a apトビatト de zalele de nepトフruns ale minciunii. Parcト o putere nevトホutト o ajuta ネ冓 o susネ嬖nea.
— Anna, trebuie sト te pun テョn gardト, テョncepu Alexei Alexandrovici.
— Sト mト pui テョn gardト? テ始 ce privinネ崙?
テ四 privea cu atテ「ta simplitate ネ冓 voioネ冓e, テョncテ「t, cine n-ar fi cunoscut-o, cum o cunoネ冲ea bトビbatul sトブ, n-ar fi putut observa nimic nefiresc, nici テョn sunetul cuvintelor, nici テョn テョnネ嫺lesul lor. Dar Alexei Alexandrovici o cunoネ冲ea. ネtia cト atunci cテ「nd el se culca cu cinci minute mai tテ「rziu, Anna bトトa de seamト ネ冓-l テョntreba de pricina テョntテ「rzierii窶ヲ ネtia cト ea テョi テョmpトビtトκ册a numaidecテ「t toate bucuriile, plトツerile ネ冓 necazurile ei. Pentru el, faptul cト astトホi Anna se prefトツea cト nu observト starea lui de spirit ネ冓 nu vroia sト spunト nici un cuvテ「nt despre ea テョnsトκ冓 テョnsemna foarte mult. Vedea cト adテ「ncul sufletului ei, deschis mai テョnainte pentru el, acum se テョnchisese. Ba テョncト ネ冓 mai mult: テョnネ嫺lese dupト tonul ei cト lucrul acesta nici n-o tulbura. Anna pトビea sト-i spunト: 窶曠a, s-a テョnchis窶ヲ aネ兮 trebuie sト fie ネ冓 aネ兮 are sト rトノテ「nト de azi テョnainte!窶 テョncerca sentimentul unui om care, テョntorcテ「ndu-se acasト, gトピeネ冲e uネ兮 テョncuiatト. 窶曠ar poate cト mai gトピesc cheia!窶 gテ「ndi el.
— Vreau sト te pun テョn gardト, テョncepu el din nou cu voce scトホutト, spunテ「ndu-ネ嬖 cト din imprudenネ崙 ネ冓 din uネ冰rinネ崙 ai putea da prilej sト se vorbeascト テョn societate pe socoteala ta. Convorbirea ta prea テョnsufleネ嬖tト de astト-searト cu contele Vronski (rosti numele rトピpicat, liniネ冲it, cu pauze) a atras atenネ嬖a asupra ta.
Vorbea ネ冓 se uita テョn ochii ei, care rテ「deau ネ冓 erau atテ「t de nepトフrunネ冓, cト-l テョngrozeau, ネ冓-ネ冓 dトヅea seama de zトヅトビnicia cuvintelor sale fトビト rost.
— Aネ兮 faci totdeauna, テョi rトピpunse Anna, ca ネ冓 cum nu l-ar fi テョnネ嫺les de loc, prinzテ「nd テョnsト, テョntr-adins, din tot ce spusese el numai ultimele cuvinte. Ba eネ冲i nemulネ孛mit cト mト plictisesc窶ヲ ba cト sunt veselト. Astトホi nu m-am plictisit. Te jigneネ冲e asta?
Alexei Alexandrovici tresトビi ネ冓-ネ冓 テョndoi mテ「inile, ca sト-ネ冓 trosneascト degetele.
— Ah, te rog, nu-ネ嬖 mai pocni degetele窶ヲ nu pot sト sufトビ asta.
— Tu eネ冲i, Anna? Spuse テョncet Alexei Alexandrovici, fトツテ「nd o sforネ嫗re ネ冓 stトパテ「nindu-ネ冓 mテ「inile.
— Dar ce este? テ始trebト ea cu un aer de sincerト ネ冓 aproape comicト mirare. Ce vrei de la mine?
Alexei Alexandrovici tトツu un rトピtimp ネ冓-ネ冓 frecト fruntea ネ冓 ochii. テ縞冓 dトヅu seama cト, テョn loc sト facト ceea ce avusese de gテ「nd, adicト sト-ネ冓 previnト soネ嬖a de greネ册ala-i テョn ochii lumii, se tulburase fトビト voie de ceea ce se petrecea テョn conネ冲iinネ嫗 ei ネ冓 se lovea de un zid poate imaginar.
— Uite ce aveam de gテ「nd sト-ネ嬖 spun, adトブgト el rece ネ冓 liniネ冲it. ネ亙 te rog sト mト asculネ嬖. Dupト cum ネ冲ii, socot gelozia un sentiment jignitor ネ冓 josnic. Niciodatト n-am sト mト las condus de un asemenea sentiment. Existト テョnsト anumite legi ale bunei-cuviinネ嫺 care nu pot fi cトネcate fトビト sト atragト sancネ嬖uni. N-aネ putea spune cト am observat ceva; dar, dupト impresia fトツutト asupra societトκ嬖i, am vトホut cト toatト lumea a socotit cト ai avut o purtare ネ冓 o ネ嬖nutト nu tocmai aネ兮 cum s-ar fi cuvenit.
— Nu mai テョnネ嫺leg nimic, rトピpunse Anna, ridicテ「nd din umeri, 窶朖ui nu-i pasト, se gテ「ndi ea, dar a observat lumea ネ冓 asta テョl テョngrijoreazト!窶昶ヲ Alexei Alexandrovici, nu te simネ嬖 bine, adトブgト ea, ridicテ「ndu-se ネ冓 vrテ「nd sト iasト pe uネ卞. Dar bトビbatul sトブ fトツu o miネ冂are テョnainte, dorind parcト s-o opreascト.
Alexei Alexandrovici avea obrazul urテ「t ネ冓 ursuz cum nu i-l mai vトホuse Anna pテ「nト atunci. Ea se opri ネ冓, plecテ「ndu-ネ冓 puネ嬖n capul テョntr-o parte, テョncepu sト-ネ冓 scoatト cu degete テョndemテ「natice acele din pトビ.
— Bine, te ascult, rosti ea calm ネ冓 ironic. Te ascult cu interes; aネ vrea sト テョnネ嫺leg ネ冓 eu despre ce-i vorba.
Anna vorbea ネ冓 se mira de tonul sトブ firesc, liniネ冲it ネ冓 sigur, ca ネ冓 cuvintele pe care le alegea.
— N-am dreptul sト intru テョn toate amトハuntele sentimentelor tale ネ冓 socot de altfel acest lucru inutil ネ冓 chiar vトフトノトフor, urmト Alexei Alexandrovici. Rトピcolindu-ne sufletul, descoperim adesea lucruri care ar fi rトノas acolo neネ冲iute. Sentimentele aparネ嬖n conネ冲iinネ嫺i tale. Dar faネ崙 de tine, faネ崙 de mine ネ冓 テョnaintea lui Dumnezeu, sunt dator sト-ネ嬖 arトフ テョndatoririle pe care le ai. Vieネ嬖le noastre sunt legate nu de oameni, ci de Dumnezeu. Numai o crimト ar putea rupe aceste legトフuri. Dar o asemenea crimト atrage dupト ca o pedeapsト grea.
— Nu テョnネ嫺leg nimic. ネ亙, Doamne, cテ「t mi-e de somn, din pトツate! Spuse Anna, trecテ「ndu-ネ冓 repede mテ「na prin pトビ テョn cトブtarea acelor rトノase.
— Anna, pentru numele lui Dumnezeu, nu vorbi aネ兮, zise el blテ「nd, poate cト mト テョnネ册l; dar crede-mト cト ceea ce-ネ嬖 spun ne priveネ冲e deopotrivト pe amテ「ndoi. Sunt bトビbatul tトブ ネ冓 te iubesc.
O clipト テョネ冓 lトピト capul テョn jos, iar scテ「nteia de ironie i se stinse din privire. Cuvintele 窶柎e iubesc窶 o revoltarト. Anna se gテ「ndi: 窶朞ト iubeネ冲e? Dar poate el oare sト iubeascト? Dacト n-ar fi auzit cト existト dragoste, n-ar fi テョntrebuinネ嫗t niciodatト acest cuvテ「nt. El nici nu ネ冲ie ce-i dragostea.窶
— Alexei Alexandrovici, crede-mト cト nu te テョnネ嫺leg. Spune-mi mai limpede ce ネ嬖 se pare窶ヲ
— Stai puネ嬖n. Lasト-mト sト isprトプesc. Te iubesc. Dar nu vorbesc de mine. Principalii interesaネ嬖 テョn aceastト chestiune sunt fiul nostru ネ冓 cu tine. Cuvintele mele, repet, poate テョネ嬖 vor pトビea cu totul de prisos ネ冓 nelalocul lor. Poate sunt テョntemeiate pe o eroare a mea. テ始 cazul acesta, te rog sト mト ierネ嬖. Dar dacト tu singurト simネ嬖 cト au un temei cテ「t de mic, te rog sト te gテ「ndeネ冲i ネ冓, dacト te テョndeamnト inima, mトビturiseネ冲e-mi mie窶ヲ
Fトビト sト-ネ冓 dea seama, Alexei Alexandrovici vorbise cu totul altceva decテ「t ceea ce pregトフise.
— N-am nimic sト-ネ嬖 spun. Afarト de asta, zise deodatト repede Anna, stトパテ「nindu-ネ冓 cu greu un zテ「mbet, e timpul sト ne culcトノ.
Alexei Alexandrovici oftト ネ冓 se テョndreptト spre odaia de culcare, fトビト sト mai adauge un cuvテ「nt.
Cテ「nd Anna intrト テョn dormitor, Alexei Alexandrovici era culcat; avea buzele strテ「nse cu severitate ネ冓 nu-ネ冓 テョntoarse ochii cトフre ea. Anna se culcト テョn patul ei. Aネ冲epta din clipト テョn clipト ca soネ孛l sトブ sト テョnceapト iarトκ冓 vorba. Se temea ネ冓 totodatト dorea acest lucru. Dar el tトツea. Ea aネ冲eptト mult timp, nemiネ冂atト, ネ冓 テョn cele din urmト テョl uitト chiar. Se gテ「ndea la celトネalt. テ四 vedea ネ冓 simネ嫺a cum gテ「ndul acesta テョi umplea inima de o tulburare ネ冓 de o bucurie plinト de pトツat, cテ「nd. Deodatト auzi niネ冲e sforトナturi liniネ冲ite ネ冓 regulate. La テョnceput, Alexei Alexandrovici parcト se sperie de propriile lui sforトナturi ネ冓 se opri; dar dupト ce rトピuflト de douト ori, テョncepu sト sforトナe din nou, テョntr-un ritm liniネ冲it.
— Acum e tテ「rziu, prea tテ「rziu, ネ冩pti Anna zテ「mbind.
Rトノase mult timp nemiネ冂atト, cu ochii deschiネ冓 ネ冓-i pトビea cト-i simte lucind テョn テョntuneric.
X.
Din seara aceea, pentru Alexei Alexandrovici ネ冓 pentru soネ嬖a sa テョncepu o altト viaネ崙. Nu se petrecu nimic deosebit. Anna frecventa ca de obicei テョnalta societate. O vizita mai ales pe prinネ嫺sa Betsy ネ冓 se テョntテ「lnea peste tot cu Vronski.
Karenin ネ冲ia, dar nu putea face nimic. テ始cercトビilor sale de a provoca o explicaネ嬖e, Anna le opunea un zid gros de veselト nedumerire. Privitト din afarト, situaネ嬖a era aceeaネ冓. Dar raporturile intime dintre soネ嬖 se schimbaserト cu desトプテ「rネ冓re. Alexei Alexandrovici, un om atテ「t de tare テョn viaネ嫗 publicト, se simネ嫺a fトビト nici o putere テョn acest domeniu. Aネ冲epta ca un taur, cu capul plecat, fトビト murmur, lovitura toporului pe care-l simネ嫺a ridicat asuprト-i. Ori de cテ「te ori テョncerca sト gテ「ndeascト la acest lucru, Alexei Alexandrovici テョネ冓 spunea cト trebuie sト mai テョncerce o datト窶ヲ cト ar mai fi speranネ嫺 s-o salveze prin bunトフate ネ冓 duioネ冓e, s-o convingト, s-o facト a se dezmetici窶ヲ ネ冓 se pregトフea zilnic sト-i vorbeascト. Dar de cテ「te ori テョncerca s-o facト, simネ嫺a cト duhul rトブlui ネ冓 al minciunii care o stトパテ「nea pe ea punea stトパテ「nire ネ冓 pe dテ「nsul, ネ冓-i spunea altceva ネ冓 pe alt ton decテ「t ar fi vrut. Se exprima, fトビト sト vrea, テョn felul sトブ obiネ冢uit, ironizテ「nd parcト pe cineva care ar fi vorbit テョn acest fel. Dar cu un asemenea ton el nu-i putea spune Annei ceea ce trebuia.
XI.
Ceea ce fusese pentru Vronski aproape timp de un an singura dorinネ崙 a vieネ嬖i sale, テョnlocuindu-i toate dorinネ嫺le de mai テョnainte窶ヲ ceea ce pentru Anna fusese un vis de fericire de neatins, cumplit ネ冓 cu atテ「t mai fermecトフor, se テョmplinise. Palid, cu buza de jos tremurテ「nd, Vronski stトフea テョn picioare, aplecat deasupra Annei, ネ冓 o implorト sト se liniネ冲eascト, neネ冲iind singur cum ネ冓 de ce.
— Anna, Anna! Rostea el cu glas tremurトフor. Anna, pentru numele lui Dumnezeu!
Dar cu cテ「t vorbea mai tare, cu atテ「t Anna テョネ冓 lトピa mai jos capul, odinioarト atテ「t de mテ「ndru ネ冓 vesel, acum copleネ冓t de ruネ冓ne. Trupul aplecat テョi luneca de pe divanul pe care ネ册dea ネ冓 s-ar fi rostogolit la picioarele lui, pe duネ冰mea, ar fi cトホut pe covor, dacト n-ar fi ネ嬖nut-o el.
— Doamne! Iartト-mト! Spuse Anna cutremuratト de plテ「ns, strテ「ngテ「ndu-i mテ「inile la pieptul ei.
Se simネ嫺a atテ「t de vinovatト ネ冓 de nelegiuitト, テョncテ「t nu-i mai rトノテ「nea decテ「t sト se umileascト ネ冓 sト cearト iertare. Cum nu mai avea pe nimeni pe lume afarト de el, lui テョi cerea iertare. Privindu-l, Anna テョネ冓 simネ嫺a テョn tot trupul テョnjosirea ネ冓 nu putea spune alt cuvテ「nt. Iar Vronski simネ嫺a ceea ce trebuie sト simtト un ucigaネ cテ「nd priveネ冲e trupul cトビuia i-a luat viaネ嫗. Acest trup jertfit era dragostea lor, primul anotimp al dragostei lor. Era ceva cumplit ネ冓 respingトフor テョn amintirea faptei plトフite cu テョnfiorトフorul preネ ai ruネ冓nii. Ruネ冓nea care-o copleネ册a pe Anna テョn faネ嫗 decトヅerii ei morale テョl cuprinse ネ冓 pe dテ「nsul. Dar cu toatト groaza fトパtaネ冰lui テョnaintea trupului ucis, el trebuia totuネ冓 sト taie leネ冰l テョn bucトκ嬖, sト-l ascundト ネ冓 sト tragト folos din cele dobテ「ndite prin crimト.
ネ亙 ca ucigaネ冰l cuprins de patimト sトネbaticト, care se aruncト asupra trupului victimei, テョl tテ「rトκ冲e ネ冓-l face bucトκ嬖, Vronski acoperea cu sトビutトビi faネ嫗 ネ冓 umerii Annei. Ea テョl ネ嬖nea de mテ「nト ネ冓 nu fトツea nici o miネ冂are. 窶曠a, sトビutトビile acestea au fost plトフite cu ruネ冓nea. Da, mテ「na aceasta care strテ「nge mテ「na mea e mテ「na complicelui meu.窶 Anna テョi ridicト mテ「na ネ冓 i-o sトビutト. Vronski se lトピト テョn genunchi ca sト-i vadト faネ嫗. Anna テョnsト ネ冓-o ascunse ネ冓 rトノase tトツutト. テ始 sfテ「rネ冓t, fトツテ「nd o sforネ嫗re, ea se ridicト ネ冓-l respinse. Faネ嫗 ci era tot atテ「t de frumoasト, dar cu atテ「t mai mult stテ「rnea mila.
— Totul s-a sfテ「rネ冓t, ネ冩pti Anna. Nu mai am nimic pe lume afarト de tine. Nu uita.
— Cum aネ putea sト uit ceea ce e テョnsトκ冓 viaネ嫗 mea? Pentru o clipト de fericire ca asta窶ヲ
— Ce fericire?! Izbucni Anna cuprinsト de un sentiment de groazト ネ冓 dezgust care se strecurト ネ冓-n sufletul lui fトビト voie. Pentru numele lui Dumnezeu, nu mai spune nici un cuvテ「nt, niciunul!
Se sculト repede テョn picioare ネ冓 se dトヅu la o parte.
— Nici un cuvテ「nt, repetト Anna ネ冓 se dezlipi de el cu o expresie de テョntunecatト deznトヅejde, care-l izbi prin straniul ei.
Ea simネ嫺a テョn clipa aceea neputinネ嫗 de a-ネ冓 exprima sentimentul de ruネ冓ne, de bucurie ネ冓 de groazト cu care intra テョn noua ei viaネ崙 ネ冓, decテ「t sト-l テョnjoseascト prin cuvinte nepotrivite, mai bine tトツea. Chiar ネ冓 mai tテ「rziu, a doua zi, a treia zi, nu numai cト nu gトピea cuvintele care sト exprime complexitatea acestui sentiment, dar nu era テョn stare sト desluネ册ascト nici ceea ce se petrecea テョn sufletul ei.
テ縞冓 spunea: 窶朦u, acum nu pot sト mト gテ「ndesc la asta. Am sト mト gテ「ndesc mai tテ「rziu, cテ「nd am sト fiu mai liniネ冲itト.窶 Dar aceastト liniネ冲e a minネ嬖i n-o gトピea niciodatト. Ori de cテ「te ori se gテ「ndea la ceea ce fトツuse, la ce o aネ冲epta ネ冓 ce trebuie sト facト, o cuprindea groaza ネ冓 alunga aceste gテ「nduri.
窶朞ai tテ「rziu, mai tテ「rziu, テョネ冓 zicea ea, cテ「nd am sト fiu mai liniネ冲itト.窶
テ始 schimb, prin somn, cテ「nd nu-ネ冓 putea stトパテ「ni gテ「ndurile, starea テョn care se afla i se テョnfトκ嬖ネ兮 テョn groaznica ei realitate. O urmトビea aproape テョn fiecare noapte acelaネ冓 vis. Se fトツea cト amテ「ndoi テョi erau soネ嬖 ネ冓 o copleネ册au cu dezmierdトビile. Alexei Alexandrovici テョi sトビuta plテ「ngテ「nd mテ「inile ネ冓 spunea: 窶曚e bine e aネ兮!窶 Alexei Vronski era ネ冓 dテ「nsul acolo. ネ亙 el テョi era soネ. Miratト cト acest lucru i se pトビuse mai テョnainte cu neputinネ崙, ea le explica rテ「zテ「nd cト situaネ嬖a e mult mai simplト aネ兮 ネ冓 cト amテ「ndoi vor fi acum mulネ孛miネ嬖 ネ冓 fericiネ嬖. Dar acest vis o apトピa ca un coネ冦ar, ネ冓 se deネ冲epta テョngrozitト.
XII.
La テョnceput, dupト テョntoarcerea lui de la Moscova, Levin tresトビea ネ冓 roネ册a ori de cテ「te ori テョネ冓 aducea aminte de ruネ冓nea cト fusese respins. Dar テョネ冓 spunea: 窶杁ot aネ兮 roネ册am ネ冓 tresトビeam, crezテ「nd cト totul e pierdut, cテ「nd am luat nota unu la fizicト ネ冓 am rトノas repetent テョn anul al doilea. Tot aネ兮 de pierdut mト simネ嫺am ネ冓 cテ「nd n-am izbutit テョntr-o afacere pe care mi-o テョncredinネ嫗se sorト-mea. ネ亙-apoi? Acum, cト au trecut atテ「ネ嬖a ani, cテ「nd テョmi aduc aminte, mト mir cト mi-am putut face sテ「nge rトブ pentru atテ「ta lucru. Tot aネ兮 va fi ネ冓 cu necazul meu de acum. Va trece timpul ネ冓 acest lucru mト va lトピa nepトピトフor.窶
Dar trecurト trei luni ネ冓 Levin tot nu era nepトピトフor. Ca ネ冓 テョn primele zile, amintirea celor テョntテ「mplate テョl durea. Nu se putea テョmpトツa cu gテ「ndul cト el, care visase atテ「ta vreme o viaネ崙 de familie, simネ嬖ndu-se copt pentru ea, nu era totuネ冓 テョnsurat ネ冓 se afla mai departe de cトピトフorie decテ「t oricテ「nd. Levin simネ嫺a cu durere, ca ネ冓 ceilalネ嬖 din jurul sトブ, cト nu este bine ca un om la vテ「rsta lui sト fie singur. テ縞冓 aducea aminte cト, テョnainte de a fi plecat la Moscova, テョi spusese lui Nikolai, vトツarul, un ネ崙ビan naiv cu care-i plトツea sト vorbeascト: 窶槓tii ce, Nikolai? Vreau sト mト-nsor.窶 Nikolai テョi rトピpunse iute, ca テョntr-o chestiune care nu suferea nici o テョndoialト: 窶曠e mult ar fi trebuit s-o faceネ嬖, Konstantin Dmitrici窶. Dar el era acum mai departe de cトピトフorie decテ「t oricテ「nd. Locul era prins. Iar dacト テョn テョnchipuirea lui テョncerca sト aネ册ze テョn acest loc pe vreuna din fetele cunoscute, Levin simネ嫺a cト lucrul acesta era cu neputinネ崙. Afarト de aceasta, amintirea refuzului ネ冓 a rolului pe care-l jucase テョl chinuia ca ceva ruネ冓nos. Oricテ「t テョネ冓 spunea cト n-avea nici o vinト, amintirea asta, ca ネ冓 unele suveniruri ruネ冓noase, テョl fトツea sト tresarト ネ冓 sト roネ册ascト. Avea テョn trecutul lui, ca orice om, fapte urテ「te, pe care le recunoネ冲ea ca atare ネ冓 ar fi trebuit sト-l mustre conネ冲iinネ嫗 pentru ele; dar amintirea faptelor sale urテ「te テョl chinuia mult mai puネ嬖n decテ「t acele suveniruri ruネ冓noase pentru dテ「nsul, neテョnsemnate de fapt. Erau niネ冲e rトハi care nu vroiau sa se テョnchidト. La aceste amintiri se adトブga acum refuzul ネ冓 situaネ嬖a umilitoare テョn care trebuie sト fi apトビut el faネ崙 de lume テョn seara aceea. Totuネ冓, timpul ネ冓 munca biruirト. Evenimentele mトビunte, テョnsト テョnsemnate テョn viaネ嫗 de la ネ嫗rト, テョi テョnceネ孃ネ兮u テョncetul cu テョncetul amintirile テョmpovトビトフoare. Din sトパtトノテ「nト テョn sトパtトノテ「nト, se gテ「ndea tot mai rar la Kitty. Aネ冲epta cu nerトッdare ネ冲irea cト s-a mトビitat, nトヅトニduind cト aceastト veste テョl va lecui de-a binelea, テョntocmai ca scoaterea unei mトピele bolnave.
テ始tre timp, veni primトプara, frumoasト, nトプalnicト, fトビト aネ冲eptトビile ネ冓 テョnネ册lトツiunile ei obiネ冢uite 窶 una din rarele primトプeri de care ierburile, vieネ孛itoarele ネ冓 oamenii se bucurト laolaltト. Primトプara aceasta minunatト テョl テョnviorト ネ冓 mai mult pe Levin ネ冓-i テョntトビi gテ「ndul de a renunネ嫗 cu totul la trecut, urmテ「nd sト-ネ冓 clトヅeascト, neatテ「rnat ネ冓 cu hotトビテ「re, viaネ嫗 lui singuraticト窶ヲ Deネ冓 multe din planurile fトツute de dテ「nsul, テョntorcテ「ndu-se la ネ嫗rト, erau テョncト ne テョnfトパtuite, pe unul テョnsト テョl respectase deplin: curトκ嬖a vieネ嬖i sale. Nu mai テョncerca sentimentul de ruネ冓ne care-l chinuia de obicei dupト fiecare cトヅere ネ冓 putea sト se uite fトビト sfialト テョn ochii oricui. テ始 luna februarie primise de la Maria Nikolaevna o scrisoare prin care-l vestea cト starea sトハトフトκ嬖i fratelui sトブ Nikolai se テョnrトブtトκ嬖se ネ冓 cト nu vroia sト se テョngrijeascト. テ始 urma acestei scrisori, Konstantin Dmitrici se dusese la Moscova la fratele sトブ ネ冓 izbutise sト-l convingト a consulta un medic ネ冓 a pleca la o staネ嬖une de curト din strトナnトフate. Izbutise atテ「t de bine sト-ネ冓 convingト fratele ネ冓 sト-l テョmprumute cu bani de cトネトフorie, fトビト sト-l enerveze, テョncテ「t Levin era mulネ孛mit de sine テョn aceastト privinネ崙. テ始 afarト de gospodトビie, care cerea primトプara o deosebitト grijト, ca ネ冓 テョn afarト de lecturi, Levin テョncepuse テョn cursul iernii o lucrare despre agriculturト. Dupト planul acestei lucrトビi, caracterul muncitorului agricol urma sト fie privit ca un element absolut, テョntocmai ca solul ネ冓 clima, toate principiile ネ冲iinネ嫺i agricole テョntemeindu-se, prin urmare, nu numai pe elementele sol ネ冓 climト, ci pe elementele: sol, climト ネ冓 un anumit caracter invariabil al muncitorului. Astfel, deネ冓 ducea un trai singuratic, sau poate tocmai din pricina aceasta, viaネ嫗 lui Levin era plinト. Nu-l テョncerca decテ「t arareori dorinネ嫗 neテョmplinitト de a-ネ冓 テョmpトビtトκ冓 gテ「ndurile care se nトκ冲eau テョn mintea lui ネ冓 altor fiinネ嫺 テョn afarト de Agafia Mihailovna. I se テョntテ「mpla destul de des sト discute cu ea chestiuni de fizicト, agronomie ネ冓 mai cu seamト de filosofie. Filosofia era subiectul preferat al Agafiei Mihailovna.
Se desprimトプトビト tテ「rziu. テ始 cele din urmト sトパtトノテ「ni ale postului mare, vremea fu seninト, dar geroasト. Ziua, la soare, era dezgheネ; iar noaptea, gerul atingea ネ兮pte grade. Zトパada era aネ兮 de tare, cト puteai umbla cu cトビuネ嫗 pe cテ「mp. De paネ冲i nu se topise テョncト. Apoi, dintr-o datト, a doua zi de paネ冲i, se stテ「rni un vテ「nt cald, se テョngrトノトヅirト norii, ネ冓 trei zile ネ冓 trei nopネ嬖 turnト o ploaie repede ネ冓 caldト. Joi, vテ「ntul se potoli ネ冓 se lトピト o ceaネ崙 deasト, cenuネ冓e, ascunzテ「nd parcト tainele prefacerilor ce se petreceau テョn fire. テ始vトネuite テョn ceaネ崙, apele テョncepurト sト curgト la vale. Trosneau ネ冓 porneau sloiurile. Puhoaie tulburi, テョnspumate alergau cu o repeziciune tot mai mare. テ始 duminica Tomii, pe searト, se risipi ceaネ嫗. Norii se テョmprトκ冲iarト ca niネ冲e miei. Cerul se テョnsenina; venise primトプara adevトビatト. A doua zi dimineaネ嫗 se テョnトネネ崙 un soare strトネucitor, care sorbi repede pojghiネ嫗 de gheaネ崙 ce acoperise apele テョn ajun. Vトホduhul cald prinse a tremura, plin de aburii pトノテ「ntului renトピcut, テョnverzea, peste iarba veche, cea nouト, care ieネ册a ca niネ冲e ace. Se umflarト mugurii mトピlinului, ai coacトホei ネ冓 ai mesteacトハului lipicios cu miros de spirt, iar albina テョネ冓 luト iarトκ冓 zborul zumzトナnd テョntr-un rトツhitiネ smトネネ嫗t cu flori aurii. Ciocテ「rlii nevトホute cテ「ntau deasupra catifelei de verdeaネ崙 ネ冓 peste miriネ冲ile テョngheネ嫗te, iar nagテ「ネ嬖i plテ「ngeau deasupra mlaネ冲inilor ネ冓 a bトネネ嬖lor cu apa cafenie, stトフutト. Cocori ネ冓 gテ「ネ冲e treceau pe sus, gテ「gテ「ind primトプトビatic. Mugeau pe imaネ vite nトパテ「rlite. Miei cu picioarele strテ「mbe se jucau テョmprejurul mamelor care behトナau, lトピテ「ndu-ネ冓 lテ「na pe mトビトツini. Copii sprinteni alergau pe potecile care purtau urmele tトネpilor goale ネ冓 テョncepeau sト se zbiceascト. Se auzeau glasuri vesele de femei venite cu albituri la gテ「rlト. Prin curネ嬖 rトピunau topoarele mujicilor care-ネ冓 dregeau plugurile ネ冓 grapele. Venise adevトビata primトプarト.
XIII.
Levin テョネ冓 trase cizmele mari ネ冓, pentru テョntテ「ia oarト テョn primトプara aceea, テョn loc sト se テョmbrace cu blana, luト pe el o scurtト de postav ネ冓 se duse sト-ネ冓 vadト gospodトビia. Trecea prin ネ冰voaie de apト, care-l orbeau scテ「nteind テョn soare. Cトネca ba pe o pojghiネ崙 de gheaネ崙 subネ嬖re, ba テョn noroi cleios.
Primトプara e anotimpul planurilor ネ冓 al nトヅejdilor. Levin ieネ冓 テョn curte ネ冓, テョntocmai ca un copac, primトプara, care テョncト nu ネ冲ie cum ネ冓 テョncotro テョi vor creネ冲e mlトヅiネ嫺le tinere ascunse テョn mugurii umflaネ嬖, nu ネ冲ia nici el lトノurit de ce anume sト se apuce テョn gospodトビia lui, la care ネ嬖nea atテ「t de mult; dar テョネ冓 simネ嫺a capul plin de cele mai frumoase planuri ネ冓 gテ「nduri. テ始tテ「i se duse la vite. Vacile erau scoase テョn ネ嫗rc; cu pトビul lucios ネ冓 neted dupト nトパテ「rlit, ele se dezmorネ嫺au la soare, mugeau ネ冓 trトトeau la cテ「mp. Dupト ce se sトフura de admirat vacile pe care le cunoネ冲ea pテ「nト テョn cele mai mici amトハunte, Levin porunci sト le scoatト la cテ「mp, iar viネ嫺ilor sト le dea drumul テョn ネ嫗rc. Vトツarul alergト vesel sト se pregトフeascト de mers la cテ「mp. Vトツトビesele, cu poalele catrinネ嫺lor suflecate, cu picioarele テョncト albe, nearse de soare, lipトナau prin noroi, alergテ「nd cu o nuia テョn mテ「nト dupト viネ嫺ii テョnnebuniネ嬖 care mugeau de bucuria primトプerii, ネ冓-i mテ「nau spre curte.
Dupト ce privi cu テョncテ「ntare viネ嫺ii din anul acesta, neobiネ冢uit de frumoネ冓 窶 viネ嫺ii din iarnト erau cテ「t o vacト ネ崙ビトハeascト, iarト viネ嬖ca Pavei, テョn vテ「rstト de trei luni, pトビea o mテ「nzatト 窶 Levin porunci sト le scoatト afarト o albie ネ冓 sト le dea fテ「n din iesle. テ始 ocolul neテョntrebuinネ嫗t テョn timpul iernii, Konstantin Dmitrici vトホu cト ieslele fトツute de cu toamnト erau stricate. Trimise sト cheme pe teslar, care ar fi trebuit, dupト rテ「nduialト, sト lucreze la maネ冓na de treier, dar lucra acum la dresul grapelor, care se cereau a fi gata テョnainte de lトピatul secului. Asta-l mテ「nie cumplit pe Levin. テ司 era necaz cト テョn gospodトビia lui stトビuia veネ冢ica neorテ「nduialト テョmpotriva cトビeia lupta din rトピputeri de ani de zile. Dupト cum aflト el, ieslele 窶 de care nu era nevoie iarna 窶 fuseserト duse テョn grajdul de cai, unde se rupseserト, fiind lucrate uネ冩r, pentru viネ嫺i.
Pe lテ「ngト toate acestea, se vトヅi cト boroanele ネ冓 toate sculele agricole nu erau drese, deネ冓 el poruncise sト fie revizuite ネ冓 reparate テョncト de cu iarnト, lucru pentru care tocmise anume trei dulgheri. Aネ兮 cト boroanele se dregeau tocmai cテ「nd trebuia sト se iasト cu ele la grトパat. Levin trimise dupト logofトフ, dar porni ネ冓 el sト-l caute. Cu faネ嫗 luminatト, ca totul テョn ziua aceea, logofトフul, care purta un cojocel de miel, venea de la arie, rupテ「nd テョn degete un fir de pai.
— De ce nu lucreazト dulgherul la maネ冓na de treierat?
— テ始cト de ieri vroiam sト vト spun: trebuie sト dregem grapele, se apropie aratul.
— Dar ce-aネ嬖 fトツut astト-iarnト?
— ネ亙 de ce vト trebuie acum dulgherul?
— Unde-s ieslele din ocolul viネ嫺ilor?
— Am poruncit sト le ducト la loc. Dar ce sト fac cu oamenii トκ冲ia? Se cトナna logofトフul, dテ「nd din umeri.
— Nu cu oamenii トκ冲ia, ci cu logofトフul トピta! Izbucni Levin. Atunci de ce te ネ嬖n? Rトツni el; dar gテ「ndindu-se cト asta nu ajutト la nimic, se opri テョn mijlocul vorbei ネ冓 oftト numai. Ei, ce zici? Se poate semトハa? テ四 テョntrebト Konstantin Dmitrici dupト o clipト de tトツere.
— Dincolo de Turkino o sト se poatト, mテ「ine sau poimテ「ine.
— Dar cu trifoiul ce-i?
— Am trimis pe Vasili cu Miネ冖a sト semene. Numai nu ネ冲iu cum au sト se descurce. テ司 prea mare noroiul.
— Cテ「te deseatine seamトハト?
— ネ和se.
— De ce nu tot? Strigト Levin.
Faptul cト テョnsトノテ「nネ嫗u cu trifoi ネ兮se deseatine テョn loc de douトホeci テョl necトニi ネ冓 mai mult. Semトハトフurile de trifoi, atテ「t dupト teorie, cテ「t ネ冓 dupト propria-i experienネ崙, ieネ册au bune numai atunci cテ「nd se fトツeau de timpuriu, aproape pe zトパada. Dar Levin nu apuca niciodatト sト semene la timp.
— N-am oameni. Ce pot sト fac cu oamenii トκ冲ia? Lipsesc trei. Nici Semion窶ヲ
— Trebuia sト iei oamenii de la paie.
— I-am luat.
— Atunci, unde-s oamenii?
— Cinci lucreazト la compot, adicト la compost35. Patru vテ「nturト ovトホul. Mi-e teamト sト nu se テョncingト.
Levin ネ冲ia foarte bine cト expresia 窶枸i-e teama sト nu se テョncingト窶 テョnseamnト cト ovトホul englezesc de sトノテ「nネ崙 se ネ冓 stricase, fiindcト ネ冓 de data aceasta nu i se テョndepliniserト poruncile.
— V-am spus テョncト din post sト puneネ嬖 burlane! Rトツni el.
— Sト n-aveネ嬖 nici o grijト. Toate au sト se facト la vremea lor.
Levin dトヅu supトビat din mテ「nト テョn semn de lehamite, se duse la hambare ca sト vadト ovトホul ネ冓 se reテョntoarse la grajd. Ovトホul テョncト nu se stricase. Dar lucrトフorii テョl lopトフau, deネ冓 i-ar fi putut da drumul de-a dreptul テョn despトビネ嬖tura de jos a hambarului. Dupト ce dトヅu porunci テョn acest sens ネ冓 luト de acolo doi muncitori pentru semトハatul trifoiului, テョi trecu ciuda テョmpotriva logofトフului. De altfel, テョntr-o zi atテ「t de frumoasト era ネ冓 pトツat sト fii supトビat.
— Ignat! Strigト el la vizitiu, care spトネa o trトピurト la fテ「ntテ「nト, cu mテ「necile suflecate. Pune ネ兮ua pe un cal窶ヲ
— Pe care poftiネ嬖?
— Sト zicem pe Kolpik.
— Prea bine.
Pe cテ「nd テョnネ册uau calul, Levin chemト iarトκ冓 pe logofトフul care se テョnvテ「rtea pe aproape, ca sト se テョmpace cu stトパテ「nul, ネ冓 テョncepu sト-i vorbeascト despre lucrトビile de primトプarト テョn perspectivト, ca ネ冓 despre planurile sale gospodトビeネ冲i. Trebuia sト テョnceapト cトビatul gunoiului din timp, ca pテ「nト la primul cosit sト fie isprトプit totul. Trebuia sト are tarlaua cea mai depトビtatト, ca s-o lase pテ「rloagト. Fテ「nul sト nu se dea テョn dijmト, ci sト fie cosit de lucrトフori.
Logofトフul asculta cu luare-aminte ネ冓 parcト se strトヅuia sト aprobe planurile stトパテ「nului, dar cu o mutrト mテ「hnitト ネ冓 deznトヅトニduitト, prea bine cunoscutト de Levin ネ冓 care-l scotea totdeauna din fire. Mutra asta pトビea sト spunト: 窶杁oate-s bune, dar cum o da Dumnezeu窶ヲ窶
Nimic nu-l necトニea mai mult pe Levin decテ「t mutra asta, pe care de altminteri o aveau toネ嬖 logofeネ嬖i care se perindaserト la dテ「nsul. Toネ嬖 fトツuserト aceeaネ冓 mutrト faネ崙 de planurile lui. De aceea Levin nu se mai supトビa acum. Dar se necトニea ネ冓 se simネ嫺a ネ冓 mai テョndテ「rjit テョmpotriva acestei forネ嫺 elementare, pe care n-o putea numi altfel decテ「t 窶曚um o da Dumnezeu窶 ネ冓 care-i punea mereu beネ嫺 テョn roate.
— Numai sト mai avem timp, Konstantin Dmitrici, zise logofトフul.
— De ce sト n-avem?
— Trebuie sト tocmim numaidecテ「t テョncト cincisprezece oameni. Dar nu vor sト vinト. Acei care au fost astトホi cer cテ「te ネ兮ptezeci de ruble pe varト.
Levin tトツu. Din nou i se opunea aceastト forネ崙. ネtia cト, テョn ciuda stトビuinネ嫺lor sale, nu putea tocmi mai mult de treizeci ネ冓 ネ兮pte, treizeci ネ冓 opt sau patruzeci de lucrトフori, la un preネ normal. Se tocmeau patruzeci de lucrトフori, niciunul mai mult. Totuネ冓, nu puteau sト nu lupte.
— Dacト nu vin, trimiteネ嬖 la Surテョ, la Cefirovka. Trebuie sト cトブtトノ.
— De trimis trimit eu, rトピpunse posomorテ「t Vasili Feodorovici. De altfel, au slトッit ネ冓 caii.
— Cumpトビトノ alネ嬖i. ネtiu eu, adトブgト Levin rテ「zテ「nd, dumneata vrei ca totul sト fie cテ「t mai puネ嬖n ネ冓 mai prost. Anul トピta テョnsト n-am sト te las de capul dumitale. Am sト fac totul singur.
— ネ亙 aネ兮 dormiネ嬖 prea puネ嬖n. Suntem mai voioネ冓 cテ「nd lucram テョn ochii stトパテ「nului窶ヲ
— Va sト zicト se seamトハト trifoi dincolo de Berezovテ「i Dol? Mト duc sト vトヅ, zise Levin, テョncトネecテ「nd pe Kolpik, un cal mic ネ冓 roib, adus de vizitiu.
— N-o sト puteネ嬖 trece apa, Konstantin Dmitrici, strigト vizitiul.
— Atunci o iau prin pトヅure.
テ始 buiestrul vioi al unui cal bun, stトフut prea mult la grajd, care sforトナa テョn faネ嫗 bトネtoacelor cerテ「nd frテ「u liber, Levin ieネ冓 din noroiul din ogradト la cテ「mp.
Dacト テョn curtea vitelor ネ冓 lテ「ngト hambarele cu grテ「ne se simネ嫺a la largul lui, apoi la cテ「mp テョi plトツea ネ冓 mai mult. Legトハテ「ndu-se cadenネ嫗t テョn buiestrul calului sトブ bun, Levin sorbi mireasma caldト ネ冓 proaspトフト a zトパezii ネ冓 a vトホduhului, cテ「nd trecu prin pトヅure pe omトフul risipit, rトノas numai ici-colo, ネ冓 care se surpa lトピテ「nd ochiuri late. Se bucura de fiecare copac al lui cu muネ冂hiul renトピcut pe coajト, cu mugurii umflaネ嬖. Dupト ce trecu de pトヅure, テョn faネ崙 i se desfトκ冰rト pe o テョntindere uriaネ卞 un covor de verdeaネ崙, catifelat, uniform, fトビト bトネtoace, fトビト un singur petic pleネ冰v. Doar テョn unele locuri, prin vトトトブni, dacト se mai zトビeau, ca niネ冲e pete, urmele zトパezii care se topea.
Nu se supトビト nici la vederea calului ネ崙ビトハesc ネ冓 a tテ「nトビului armトピar cu coama tトナatト care-i cトネcaserト テョn picioare semトハトフurile (porunci numai unui sトフean, テョntテ「lnit テョn cale, sト-i alunge), nu-l supトビト nici rトピpunsul batjocoritor ネ冓 prostesc al mujicului Ipat, pe care-l テョntテ「lnise テョn drum. テ四 テョntrebase: 窶曚e zici, Ipat, semトハトノ degrabト?窶 Dar Ipat rトピpunse: 窶榲始tテ「i trebuie sト arトノ, Konstantin Dmitrici窶. Cu cテ「t mergea mai departe, cu atテ「t Levin se bucura mai mult, iar planurile gospodトビeネ冲i i se テョnfトκ嬖ネ兮u テョn minte unul mai frumos decテ「t altul: sト sトヅeascト rトツhitト テョmprejurul cテ「mpiilor dinspre nord cトフre miazトホi, ca sト nu se ネ嬖nト zトパada prea mult sub copaci; sト テョmpartト moネ冓a テョn ネ兮se tarlale, pe care sト le テョngraネ册 cu bトネegar, iar pe alte trei tarlale de rezervト sト semene iarbト; sト ridice un ocol de vite テョn capトフul cel mai テョndepトビtat al moネ冓ei ネ冓 sト sape un iaz, iar pentru テョngrトκ卞ノinte sト facト ocoluri vremelnice de vite. Aネ兮, ar avea trei sute de deseatine de grテ「u, o sutト de cartofi ネ冓 o sutト cincizeci de trifoi, fトビト sト secトフuiascト nici o deseatinト de pトノテ「nt.
Cu astfel de visuri, テョntorcテ「ndu-ネ冓 calul cu bトトare de seamト numai pe rトホoare, ca sト nu-ネ冓 calce semトハトフurile, Levin se apropie de lucrトフorii care semトハau trifoi. Cトビuネ嫗 cu sトノテ「nネ嫗 nu stトフea pe un rトホor, ci pe arトフurト, iar grテ「ul de toamnト era rトピcolit de roネ嬖 ネ冓 scurmat de copitele calului. Amテ「ndoi lucrトフorii ネ册deau pe rトホor, fumテ「nd pesemne din aceeaネ冓 pipト. テ榮ビテ「na din cトビuネ崙, amestecatト cu sトノテ「nネ嫗, nu fusese fトビテ「miネ嫗tト, era numai bulgトビi, sau poate chiar テョngheネ嫗tト. Vトホテ「ndu-ネ冓 stトパテ「nul, unul dintre lucrトフori, Vasili, se テョndreptト spre cトビuネ崙, iar Miネ冖a se apucト de semトハat. Era urテ「t din partea lor, dar Levin se supトビa rar pe lucrトフori. Cテ「nd se apropie Vasili, Konstantin Dmitrici テョi porunci sト ia calul ネ冓 sト-l ducト pe rトホor.
— Nu face nimic, boierule, creネ冲e grテ「ul la loc, rトピpunse Vasili.
— Te rog, fトビト vorbト, i-o tトナe Levin, fト cum ネ嬖-am spus.
— Am テョnネ嫺les, adトブgト Vasili ネ冓 puse mテ「na pe capul calului.
— Ce semトハトフuri, Konstantin Dmitrici, urmト el cトブtテ「nd sト-i intre テョn voie, de mテ「na-ntテ「i! Numai cト-i greu de umblat! De fiecare opincト テョネ嬖 atテ「rnト un pud de noroi.
— De ce nu-i fトビテ「matト ネ崙ビテ「na? テ始trebト Levin.
— O fトビテ「mトノ acum, rトピpunse Vasili luテ「nd sトノテ「nネ嫗 ネ冓 frecテ「nd pトノテ「ntul テョn palme.
Vasili nu era de vinト cト i se dトヅuse pトノテ「nt necernut. Totuネ冓, lui Levin テョi era necaz テョncercテ「nd de multe ori cu folos leacul lui obiネ冢uit, care era de a-ネ冓 stトパテ「ni necazul ネ冓 de a テョndrepta singur tot ceea ce i se pトビea rトブ, Levin テョncercト ネ冓 acum leacul acesta. Se uitト cum cトネca Miネ冖a, tテ「rテ「nd bulgトビi uriaネ冓 de pトノテ「nt lipiネ嬖 de fiecare picior. Descトネeca, luト de la Vasili semトハトフoarea ネ冓 porni la semトハat.
— Pテ「nト unde ai ajuns?
Vasili arトフト un semn fトツut cu piciorul, iar Levin テョncepu, cum se pricepea, sト semene ネ崙ビテ「na amestecatト cu sトノテ「nネ嫗. Mergea greu, ca printr-o mlaネ冲inト. Dupト ce fトツu un rテ「nd, asuda ネ冓, oprindu-se, テョnapoie semトハトフoarea.
— Boierule, numai sト nu mト テョnjuraネ嬖 la varト pentru rテ「ndul トピta, fトツu Vasili.
— De ce? テ始trebト vesel Levin, dテ「ndu-ネ冓 seama cト ネ冓 de data asta leacul fusese de folos.
— Apoi sト-l vedeネ嬖 la varト. O sト se deosebeascト. Uitaネ嬖-vト unde am semトハat primトプara trecutト. Ai jura cト-i semトハat テョn rテ「nduri! Parc-aネ munci pentru tata, Konstantin Dmitrici! Nu-mi place sト fac lucru prost ネ冓 nici pe alネ嬖i nu-i las. Dacト stトパテ「nului テョi merge bine, ne merge ネ冓 nouト bine. Cテ「nd テョネ冓 roteネ冲e ochii, zise el, arトフテ「nd spre cテ「mp, テョネ嬖 creネ冲e inima.
— Frumoasト primトプarト, Vasili.
— Aネ兮 primトプarト nici bトフrテ「nii n-au apucat. Am fost pe-acasト. Bテ「tul meu a pus ネ冓 el trei prトニini de grテ「u. Zice cト nici nu ネ冲ie dacト-i grテ「u sau secarト.
— Dar de mult aネ嬖 テョnceput sト puneネ嬖 grテ「u?
— Tot dumneavoastrト ne-aネ嬖 テョnvトκ嫗t, acum doi ani. Dumneavoastrト mi-aネ嬖 dトビuit douト baniネ嫺. Un sfert am vテ「ndut. Da tot am pus trei prトニini.
— Bagト de seamト, sト sfarmi bulgトビii, テョi spuse Levin apropiindu-se de cal, ネ冓 sト ai grijト de Miネ冖a. Dacト rトピare frumos, テョネ嬖 dau cincizeci de copeici de deseatinト.
— Vト foarte mulネ孛mesc. Chitesc cト ネ冓 fトビト asta suntem prea mulネ孛miネ嬖 de dumneavoastrト.
Levin テョncalecト ネ冓 porni pe cテ「mp, la trifoiul de anul trecut ネ冓 la arトフura pregトフitト cu plugul pentru grテ「ul de primトプarト.
Pe miriネ冲e, trifoiul rトピトビise minunat. Renトピcuse テョn テョntregime ネ冓 se vedea un verde crud printre paiele rupte ale grテ「ului din anul trecut. Calul intra テョn nトノol pテ「nト la chiネ冓ネ崙. Fiecare picior ieネ册a cu un fel de clefトナt din pトノテ「ntul dezgheネ嫗t. Pe unde se arase cu plugul, nu puteai trece テョn ruptul capului. Te ネ嬖nea numai acolo unde era o pojghiネ崙 de gheaネ崙; テョncolo, pe brazdele dezgheネ嫗te, piciorul calului se テョnnトノolea pテ「nト la genunchi.
Arトフura era minunatト. Peste douト zile se putea grapa ネ冓 semトハa. Totul era frumos, totul vesel.
La テョntoarcere, Levin trecu prin gテ「rlト, nトヅトニduind ca apele mai scトホuserト. テ始tr-adevトビ, trecu apa ネ冓 sperie douト raネ嫺. 窶杁rebuie sト fi venit ネ冓 sitarii, se gテ「ndi Konstantin Dmitrici ネ冓, parcト fusese anume potrivit, se テョntテ「lni la cotitura ce ducea spre casト cu paznicul pトヅurii, care adeveri presupunerea lui.
Porni テョn trap spre conac, zorit sト stea la masト ネ冓 sト-ネ冓 punト テョn rテ「nduialト puネ冂a pentru seara aceea.
XIV.
Apropiindu-se de casト テョntr-o foarte bunト dispoziネ嬖e sufleteascト, Levin auzi un zvon de zurgトネトナ care venea dinspre intrarea principalト.
窶曠a. A venit cineva de la garト, テョネ冓 zise el. E tocmai ora cテ「nd soseネ冲e trenul de la Moscova窶ヲ Cine sa fie? Oare n-o fi fratele meu Nikolai? Doar mi-a spus: 窶霸oate plec la bトナ, dar poate vin la tine窶.窶 テ始 primele clipe, Konstantin Dmitrici simネ嬖 un fel de teamト ネ冓 un sentiment neplトツut la gテ「ndul cト prezenネ嫗 lui Nikolai i-ar putea strica dispoziネ嬖a sufleteascト 窶 fericitト, primトプトビaticト. Se ruネ冓na テョnsト numaidecテ「t de acest sentiment, テョネ冓 deschise parcト sufleteネ冲e braネ嫺le ネ冓, cu o duioasト bucurie, aネ冲epta ネ冓 dorea acum din toatト inima ca musafirul sト fie fratele sトブ. Iuネ嬖 calul ネ冓, dupト ce trecu de un salcテ「m, vトホu o troicト de poネ冲ト de la garト ネ冓 un domn テョmbrトツat cu o blanト. Nu era fratele lui. 窶暸h, dacト ar fi un om simpatic, cu care sト pot sta de vorbト窶, se gテ「ndi el.
— A! Izbucni bucuros Levin, ridicテ「nd mテ「inile. Ce oaspete plトツut! De-ai ネ冲i cテ「t mト bucur cト te vトヅ! Strigト el, recunoscテ「ndu-l pe Stepan Arkadici.
窶暸m sト aflu, desigur, dacト s-a mトビitat sau cテ「nd se mトビitト窶, テョネ冓 spuse el.
ネ亙 テョn ziua aceea minunatト de primトプarト, Levin simネ嬖 cト amintirea ei nu-l mai durea de loc.
— Aネ兮-i cト nu te aネ冲eptai? テ四 テョntrebト Stepan Arkadici, sトビind din sanie. Era stropit cu noroi la rトヅトツina nasului, pe obraz ネ冓 pe o sprinceanト, dar strトネucea de voie bunト ネ冓 de sトハトフate. Am venit, テョn primul rテ「nd, ca sト te vトヅ, adトブgト el, テョmbrトκ嬖ネ凖「ndu-l ネ冓 sトビutテ「ndu-l; テョn al doilea rテ「nd, ca sト vテ「nez, iar テョn al treilea rテ「nd, sト vテ「nd pトヅurea de la Erguネ冩vo.
— De minune! Dar ce spui de primトプara asta? Cum ai putut sト vii cu sania?
— Cu cトビuネ嫗 e ネ冓 mai rトブ, Konstantin Dmitrici, rトピpunse surugiul, care-l cunoネ冲ea pe Levin.
— テ士i pare foarte, foarte bine cト ai venit, zise Levin, zテ「mbind deschis, cu un zテ「mbet bucuros de copil.
Levin テョネ冓 conduse musafirul テョn odaia de oaspeネ嬖. Aduserト acolo bagajele lui Stepan Arkadici: sacul de voiaj, puネ冂a テョn toc ネ冓 trusa pentru ネ嬖gトビi de foi.
Lトピテ「ndu-l sト se spele ネ冓 sト se schimbe, Levin trecu deocamdatト pe la cancelarie, ca sト dea porunci cu privire la arat ネ冓 la trifoi. Agafia Mihailovna, totdeauna foarte grijulie pentru cinstea casei, テョl テョntテ「mpinト テョn antreu cu テョntrebトビi テョn legトフurト cu prテ「nzul.
— Fト-l cum vrei, numai sト-l faci repede, hotトビテョ Levin ネ冓 intrト la logofトフ.
Cテ「nd Levin se テョntoarse, Stepan Arkadici 窶 spトネat, pieptトハat, zテ「mbitor ネ冓 senin 窶 tocmai ieネ册a din odaia lui. Amテ「ndoi se urcarト la catul de sus.
— Ce bine-mi pare cト am venit la tine. Acum am sト テョnネ嫺leg ネ冓 eu tainele existenネ嫺i tale de aici. Dar, crede-mト, te invidiez. Ce casト! Cテ「t de plトツute sunt toate aici! Ce luminト, ce veselie, テョncepu Stepan Arkadici, uitテ「nd cト primトプara ネ冓 zilele senine nu sunt veネ冢ice. Apoi, doica ta e o minune! Aネ fi preferat o subretト drトトuネ崙 cu ネ冩rネ孛leネ. Avテ「nd テョnsト テョn vedere sihトピtria ネ冓 stilul tトブ auster, e foarte bine ネ冓 aネ兮.
Stepan Arkadici テョi aduse pe urmト o mulネ嬖me de ネ冲iri interesante ネ冓 mai ales noutatea, foarte importantト pentru Levin, cト fratele sトブ, Serghei Ivanovici, se pregトフea sト vinト la dテ「nsul, pe timpul verii, la ネ嫗rト.
Oblonski nu scoase nici un cuvテ「nt despre Kitty ネ冓, テョn genere, despre familia ネ歪erbaネ嫐i. テ司 transmise numai salutトビi din partea soネ嬖ei sale. Levin テョi era recunoscトフor pentru delicateネ嫺a lui ネ冓 se bucura mult cト-l are oaspe. Ca totdeauna, テョn timpul singurトフトκ嬖i sale, adunase o groazト de gテ「nduri ネ冓 de sentimente pe care nu le putea テョmpトビtトκ冓 celor din juru-i. Acum, Levin revトビsa asupra lui Stepan Arkadici ネ冓 poetica bucurie a primトプerii, ネ冓 toate gテ「ndurile, neizbテ「nzile ca ネ冓 planurile-i gospodトビeネ冲i, observaネ嬖ile fトツute pe marginea cトビネ嬖lor ネ冓 テョndeosebi ideea de bazト a operei sale, care 窶 deネ冓 el nu-ネ冓 dトヅea seama de lucrul acesta 窶 era o criticト adusト tuturor lucrトビilor anterioare despre agriculturト. Stepan Arkadici, omul totdeauna prevenitor, care テョnネ嫺legea totul dintr-un cuvテ「nt, era de data asta mai prietenos decテ「t oricテ「nd. Levin bトトト de seamト テョn atitudinea sa o nouト ネ冓 mトトulitoare trトピトフurト de respect ネ冓 un fel de duioネ冓e.
Strトヅuinネ嫺le Agafiei Mihailovna ネ冓 ale bucトフarului ca prテ「nzul sト fie mai bun decテ「t de obicei n-avurト alt rezultat decテ「t cト cei doi prieteni, cトビora li se fトツuse foame, se aネ册zarト la aperitive ネ冓 se saturarト cu pテ「ine cu unt, pastramト de pasトビe ネ冓 ciuperci marinate ネ冓 cト Levin porunci ca supa sト se dea la masト fトビト piroネ冲i, cu care bucトフarul nトヅトニduia mai ales sト uimeascト pe musafir. Dar Stepan Arkadici, deネ冓 deprins cu altfel de mese, gトピi totul excelent: rachiurile de ierburi ネ冓 pテ「inea, ネ冓 untul, ネ冓 mai cu seamト pastrama de pasトビe, ネ冓 ciupercile, ネ冓 ciorba de urzici, ネ冓 gトナna cu sos bテゥchamel ネ冓 vinul alb de Crimeea 窶 totul fusese excelent ネ冓 perfect.
— Minunat, minunat, exclamト Stepan Arkadici, aprinzテ「ndu-ネ冓 un trabuc gros, dupト fripturト. Mト simt la tine ca ネ冓 cum aネ fi pus piciorul pe un ネ崙ビm liniネ冲it, dupト o cトネトフorie cu vaporul, zgomotoasト ネ冓 hurducatト de valuri. Prin urmare, spui cト trebuie studiat テョnsuネ冓 elementul 窶枸uncitor窶 ネ冓 cト el urmeazト sト determine alegerea sistemelor de agriculturト. Sunt profan テョn domeniul トピta. Totuネ冓, mi se pare cト teoria ネ冓 aplicarea ei vor avea テョnrテ「urire ネ冓 asupra muncitorului.
— Exact! テ始sト stai puネ嬖n. Eu nu vorbesc despre economia politicト, ci despre agronomie, care, ca toate ネ冲iinネ嫺le naturale, trebuie sト studieze anumite fenomene, inclusiv muncitorul, din punct de vedere economic, etnografic窶ヲ
テ始 vremea asta, Agafia Mihailovna aduse dulceaネ嫗.
— Ah, Agafia Mihailovna, テョi spuse Stepan Arkadici, sトビutテ「ndu-ネ冓 vテ「rful degetelor sale grトピuネ嫺, ce pastramト de pasトビe, ce rachiu! Dar ce spui, Kostea, nu-i timpul sト plecトノ? Adトブgト el.
Levin se uitト pe fereastrト la soarele care scトパトフase dupト vテ「rfurile テョncト neテョnfrunzite ale copacilor din pトヅure.
— Ba da窶ヲ e timpul, rトピpunse el. Kuzma sト punト caii la docar! Apoi coborテョ テョn fugト scara.
Coborテ「nd dupト dテ「nsul la parter, Stepan Arkadici scoase cu luare-aminte テョnvelitoarea de pテ「nzト a unui toc lトツuit ネ冓, deschizテ「ndu-l, se apucト sト-ネ冓 monteze puネ冂a scumpト, de tipul cel mai nou.
Kuzma, care adulmecase un bacネ冓ネ gras, nu-l slトッea o clipト din ochi. Se apucト sト-i tragト cizmele ネ冓 ciorapii, ceea ce Stepan Arkadici primi cu plトツere.
— Kostea, dト ordin, dacト soseネ冲e テョn lipsa noastrト negustorul Riabinin, cトビuia i-am spus sト vinト astトホi, sト fie primit ネ冓 sト aネ冲epte窶ヲ
— Lui Riabinin テョi vinzi pトヅurea?
— Da. テ四 cunoネ冲i?
— Cum sト nu! Am テョncheiat cu el afaceri 窶柝ozitiv ネ冓 definitiv窶.
Stepan Arkadici rテ「se. 窶霸ozitiv ネ冓 definitiv窶 erau cuvintele favorite ale negustorului.
— Da. Vorbeネ冲e nemaipomenit de caraghios, zise Oblonski. A テョnネ嫺les unde se duce stトパテ「nul, adトブgト el, mテ「ngテ「ind cu mテ「na cトκ嫺aua care se frトノテ「nta, scheunテ「nd, pe lテ「ngト Levin, ネ冓-i lingea ba mテ「inile, ba cizmele ネ冓 puネ冂a.
Cテ「nd ieネ冓rト din casト, docarul テョi ネ冓 aネ冲epta la scarト.
— Am poruncit sト punト caii la docar, cu toate cト nu-i departe. Poate vrei sト mergem pe jos?
— Nu. Mai bine cu docarul, rトピpunse Stepan Arkadici, apropiindu-se de vehicul. Se urcト, テョネ冓 テョnveli picioarele cu o blanト de tigru ネ冓-ネ冓 aprinse o ネ嬖garト de foi. Cum se face cト nu fumezi? テ枴gara nu-i numai o plトツere, ci ネ冓 o テョncununare, o dovadト a plトツerii. Aネ兮 viaネ崙 テョnネ嫺leg ネ冓 eu. Ce bine e! Aネ兮 aネ vrea sト trトナesc ネ冓 eu!
— Cine te テョmpiedicト? テ四 テョntrebト Levin zテ「mbind.
— Tu eネ冲i un om fericit. Ai tot ce vrei. テ縞嬖 plac caii, テョi ai. Cテ「inii, テョi ai; vテ「nトフoarea, o ai; gospodトビia, o ai窶ヲ
— Poate cト sunt fericit pentru cト mト bucur de ceea ce am ネ冓 nu tテ「njesc dupト ceea ce-mi lipseネ冲e, zise Levin, aducテ「ndu-ネ冓 aminte de Kitty.
Stepan Arkadici テョl テョnネ嫺lese, se uitト la dテ「nsul, dar nu scoase nici un cuvテ「nt.
Levin テョi era recunoscトフor prietenului sトブ care, cu tactul sトブ obiネ冢uit, observase cト el se temea sト vorbeascト despre familia ネ歪erbaネ嫐i ネ冓 nu-i pomenise nimic de ea. Acum テョnsト ar fi vrut sト afle ceea ce-l chinuia atテ「ta, テョnsト nu テョndrトホnea sト テョnceapト vorba.
— Ia spune-mi, cum テョネ嬖 mai merg treburile? テ四 テョntrebト Levin, zicテ「ndu-ネ冓 cト nu-i frumos din partea lui sト se gテ「ndeascト numai la sine テョnsuネ冓.
Ochii lui Stepan Arkadici scトパトビarト vesel.
— Tu nu admiネ嬖 cト pot sト-ネ嬖 placト ネ冓 colacii, cテ「nd ai raネ嬖a ta de pテ「ine. Dupト tine, asta e o crimト. Eu テョnsト nu admit viaネ嫗 fトビト dragoste, adトブgト el, テョnネ嫺legテ「nd テョn felul sトブ テョntrebarea lui Levin. Ce sト fac? Aネ兮 sunt eu. ネ亙 fac cu asta, テョntr-adevトビ, aネ兮 de puネ嬖n rトブ altora, iar mie窶ヲ atテ「ta plトツere窶ヲ
— Ce vrei sト spui? E ceva nou? テ四 テョntrebト Levin.
— Este, dragト! Vezi tu窶ヲ cunoネ冲i tipul femeilor lui Ossian窶ヲ femei pe care le vezi テョn vis窶ヲ Femeile astea existト aievea窶ヲ ネ冓 sunt copleネ冓toare. Vezi tu, femeia e o fiinネ崙 pe care, oricテ「t ai studia-o, rトノテ「ne veネ冢ic nouト.
— Atunci mai bine sト nu o mai studiezi?
— Ba da. Un matematician a spus cト plトツerea stト nu テョn descoperirea adevトビului, ci テョn cトブtarea lui.
Levin テョl asculta テョn tトツere ネ冓, cu toate sforネ崙ビile, nu putea pトフrunde de loc テョn sufletul prietenului sトブ, nu-i putea テョnネ嫺lege sentimentele ネ冓 nici farmecul studierii acestui gen de femei.
XV.
Locul de vテ「nトフoare nu era departe; se afla deasupra unui pテ「rテ「u, テョntr-o dumbrトプioarト de plopi. Cテ「nd ajunserト la pトヅure, Levin coborテョ din trトピurト ネ冓-l conduse pe Oblonski la capトフul unei poieni mlトκ冲inoase, plinト de muネ冂hi, unde se topise zトパada; apoi se テョntoarse la celトネalt capトフ al poienii, se opri lテ「ngト un mesteacトハ cu douト trunchiuri テョnfrトκ嬖te dintr-o tulpinト ネ冓, sprijinindu-ネ冓 puネ冂a de crトツトハa uscatト a unei crengi de jos, テョネ冓 scoase haina, テョネ冓 strテ「nse cingトフoarea ネ冓-ネ冓 destinse braネ嫺le, sト vadト dacト are miネ冂トビile libere.
Laska, bトフrテ「na cトκ嫺a surト care se ネ嬖nea de dテ「nsul, se aネ册zト テョncet jos, テョn faネ嫗 lui, ネ冓-ネ冓 ciuli urechile. Soarele asfinネ嫺a テョn dosul pトヅurii. Mestecenii tineri, pierduネ嬖 printre plopi, se desprindeau desluネ冓t テョn lumina amurgului, cu crengile lor plecate, cu mugurii umflaネ嬖, gata sト plesneascト.
Din desiネ冰l pトヅurii unde nu se topise テョncト zトパada, ネ冰viネ嫺le de apト, care abia se auzeau curgテ「nd, se prelingeau テョnguste ネ冓 ネ册rpuitoare. Pトピトビile ciripeau ネ冓 zburau cテ「nd ネ冓 cテ「nd dintr-un copac テョntr-altul.
テ始 rトピtimpurile de liniネ冲e deplinト, prindeai foネ冢etul frunzelor de anul trecut, テョnfiorate de dezgheネ孛l pトノテ「ntului ネ冓 de iarba rトピトビitト.
窶榲始tr-adevトビ, se aude ネ冓 se vede cum creネ冲e iarba!窶 se gテ「ndi Levin, privind cum tremurト o frunzト de plop udト, de culoarea ardeziei, テョmbolditト de colネ孛l ierbii tinere. Stトフea テョn picioare, asculta ネ冓 privea cテ「nd pトノテ「ntul acoperit de muネ冂hi テョn care mustea apa窶ヲ cテ「nd cトκ嫺aua cu urechile ciulite窶ヲ cテ「nd vテ「rfurile テョncト dezgolite ale copacilor din pトヅure, care se テョntindeau テョnaintea lui, pe sub deal, ca o mare窶ヲ cテ「nd cerul ce pトネea テョnvトネuit テョn albele fテ「ネ冓i ale norilor. Bトフテ「nd alene din aripi, un uliu zbura テョn tトビii, departe, deasupra pトヅurii. Alt uliu trecu テョn aceeaネ冓 parte ネ冓 se mistui テョn vトホduh. テ始 desiネ, pトピトビile ciripeau din ce テョn ce mai tare ネ冓 mai neastテ「mpトビat. テ始 apropiere ネ嬖pト un huhurez. Laska tresトビi. Fトツu vreo cテ「ネ嬖va paネ冓 cu bトトare de seamト, cu capul aplecat テョntr-o parte, ネ冓 rトノase nemiネ冂atト, ascultテ「nd. De dincolo de pテ「rテ「u se auzi cテ「ntテ「nd un cuc. Cテ「ntト de douト ori cu glasul lui obiネ冢uit, apoi rトトuネ冓, se grトッi ネ冓 se テョncurcト.
— Ai auzit? A ネ冓 venit cucul! Zise Stepan Arkadici ieネ冓nd de dupト tufiネ.
— Da, am auzit, rトピpunse Levin, nemulネ孛mit cト tulburト tトツerea pトヅurii cu glasul sトブ. Nu mai avem mult de aネ冲eptat.
Stepan Arkadici se piti iarトκ冓 dupト tufiネ. Levin vトホu numai luminiネ嫗 vie a unui chibrit, iar pe urmト, テョn locul ei, capトフul roネ冰 al unei ネ嬖gトビi ネ冓 un fumuネ冩r siniliu.
窶榲杪c, ネ嫗c!窶 ネ崙ツトハirト cocoaネ册le puネ冲ii lui Stepan Arkadici.
— Dar cine strigト aネ兮? テ始trebト el, atrトトテ「nd atenネ嬖a lui Levin asupra unui vuiet prelung, ca ネ冓 cum ar fi nechezat un mテ「nz cu glas subネ嬖re, zburdテ「nd.
— Cum? Nu ネ冲ii? テピta-i iepuroiul. Dar sト nu mai vorbim. Ascultト! Vin! Aproape strigト el, ridicテ「nd cocoaネ册le.
Se auzi un ネ冰ier subネ嬖re, venit de departe; apoi, peste douト clipe, テョn ritmul obiネ冢uit atテ「t de cunoscut vテ「nトフorului 窶 al doilea ネ冓 al treilea fluierat, iar dupト aceea se auzi huruitul sitarului.
Levin roti ochii la dreapta ネ冓 la stテ「nga ネ冓, drept テョnaintea lui, se ivi deodatト o pasトビe, fテ「lfテ「ind pe cerul albastru, tulbure, de deasupra mlトヅiネ嫺lor gingaネ册 care se テョnトネネ嫗u din vテ「rful plopilor. Pasトビea venea drept spre el, iar huruitul apropiat, ce aducea cu sfテ「ネ冓erea cadenネ嫗tト a unei pテ「nze dese, rトピunト chiar deasupra lui. Vトホu ciocul lung ネ冓 gテ「tul pトピトビii. テ始 clipa cテ「nd ochi, un fulger roネ冰 ネ崚「ネ冢i de dupト tufiネ冰l unde stトフea Oblonski. Pasトビea se lトピト テョn jos ca o sトトeatト ネ冓 se urcト iarトκ冓. Din nou scapトビト un fulger ネ冓 se auzi o detunトフurト. Apoi, bトフテ「nd din aripi, silindu-se parcト sト rトノテ「nト テョn vトホduh, pasトビea se opri, テョncremeni o clipト テョn aer ネ冓 bufni deodatト greu pe pトノテ「ntul mocirlos.
— L-am scトパat? Strigト Stepan Arkadici, care nu vトホuse nimic din pricina fumului.
— Uite-l! Zise Levin ネ冓 arトフト cトκ嫺aua care, cu o ureche ciulitト ネ冓 dテ「nd din vテ「rful cozii stufoase, aducea pasトビea la stトパテ「nul sトブ, zテ「mbind parcト, ネ冓 cu paネ冓 テョnceネ嬖, ca ネ冓 cum ar fi vrut sト-ネ冓 prelungeascト plトツerea. テ士i pare bine cト l-ai nimerit, adトブgト Levin, テョncercテ「nd テョn acelaネ冓 timp un sentiment de invidie cト nu izbutise sト テョmpuネ冲e sitarul el テョnsuネ冓.
— Am dat greネ cu ネ嫺ava dreaptト, rトピpunse Stepan Arkadici, テョncトビcテ「ndu-ネ冓 puネ冂a. St! vin!
テ始tr-adevトビ, se auzirト niネ冲e fluierトフuri stridente, care urmau repede, una dupト alta. Jucテ「ndu-se ネ冓 fugトビindu-se, fluierテ「nd numai, fトビト sト huruie, doi sitari se ivirト chiar deasupra capului vテ「nトフorilor. Rトッufnirト patru focuri de puネ冂ト. Sitarii se テョntoarserト repede din drum, ca niネ冲e rテ「ndunele, ネ冓 se mistuirト テョn depトビtare.
Vテ「nトフoarea merse bine. Stepan Arkadici doborテョ テョncト douト pトピトビi, iar Levin tot douト, dintre care una rトノase pierdutト. テ始cepu sト se lase テョntunericul. Luceafトビul limpede, argintiu, cu gingaネ卞 strトネucire, scapトビト jos, la asfinネ嬖t, dupト mesteceni, iar テョn テョnaltul cerului, spre rトピトビit, Arcturus テョネ冓 juca focurile roネ冓i, mohorテ「te窶ヲ Levin vedea ivindu-se テョn rトピtimpuri deasupra capului sトブ stelele Carului Mare. Sitarii nu mai treceau, dar el hotトビテョ sト mai aネ冲epte pテ「nト cテ「nd Luceafトビul, care se vedea sub o creangト uscatト de mesteacトハ, se va ridica deasupra ei ネ冓 stelele se vor limpezi de tot. Luceafトビul se テョnトネネ崙 peste creangト, Carul Mare cu oiネ冲ea lui se vedea テョn テョntregime pe cerul siniliu; Levin テョnsト mai aネ冲epta.
— Nu e timpul sト plecトノ? テ四 テョntrebト Stepan Arkadici.
Peste pトヅure se lトピase liniネ冲ea, nu se mai miネ冂a nici o pトピトビicト.
— Sト mai stトノ, rトピpunse Levin.
— Cum vrei.
Stトフeau acum la cincisprezece paネ冓 unul de altul.
— Stiva! テ四 テョntrebト Levin pe neaネ冲eptate. De ce nu-mi spui dacト s-a mトビitat cumnata ta sau cテ「nd se mトビitト?
Levin se simネ嫺a atテ「t de tare ネ冓 de liniネ冲it, テョncテ「t credea cト nici un rトピpuns nu l-ar putea tulbura. Dar nici prin minte nu-i trecea ce-i va rトピpunde Stepan Arkadici.
— Nu s-a mトビitat ネ冓 nici nu se gテ「ndeネ冲e sト se mトビite. E grav bolnavト. Medicii au trimis-o テョn strトナnトフate. Nici nu ネ冲iu dacト mai scapト.
— Ce spui! Izbucni Levin. Grav bolnavト? Dar ce are? Cum de窶ヲ
テ始 timp ce vorbeau, Laska ciulise urechile, uitテ「ndu-se テョn sus, pe cer, ネ冓 テョn urmト cu dojana spre dテ「nネ冓i.
窶槓亙-au ネ冓 gトピit timp de vorbト, pトビea cト gテ「ndeネ冲e Laska. ネ亙 sitarul vine窶ヲ Uite-l cum vine. Au sト-l scape窶ヲ窶
テ始 aceeaネ冓 clipト se auzi dintr-o datト un fluierat strident, care parcト le biciui auzul. Amテ「ndoi apucarト dintr-o datト puネ冲ile. Douト fulgere ネ崚「ネ冢irト ネ冓 douト detunトフuri rトピunarト テョn aceeaネ冓 clipト. Sitarul, care zbura foarte sus, テョネ冓 strテ「nse deodatト aripile ネ冓 cトホu テョn desiネ, テョndoind lトピtarii subネ嬖ri.
— Straネ冢ic! Amテ「ndoi o datト窶ヲ! Strigト Levin ネ冓 alergト cu Laska テョn desiネ sト caute sitarul. 窶曠ar ce m-a durut aネ兮 adineauri? Se テョntrebト el. Ah, da, Kitty e bolnavト窶ヲ Ce pot face?! Ce rトブ テョmi pare!窶 L-a gトピit! Mintoaso! Zise el, scoネ崚「nd din gura Laskトナ pasトビea caldト ネ冓 aネ册zテ「nd-o テョn tolba aproape plinト. L-am gトピit, Stiva! Rトツni el dupト aceea.
XVI.
テ始 drum spre casト, Levin テョl rugト pe Oblonski sト-i dea amトハunte despre boala lui Kitty ネ冓 despre planurile familiei ネ歪erbaネ嫐i. ネ亙 cu toate cト-i era ruネ冓ne sト-ネ冓 mトビturiseascト acest lucru, ceea ce aflト テョi fトツu plトツere. Era mulネ孛mit ネ冓 fiindcト mai putea nトヅトニdui, dar ネ冓 fiindcト aceea care-i pricinuise atテ「ta durere suferea ネ冓 ea. Cテ「nd Stepan Arkadici テョncepu sト vorbeascト despre cauzele bolii lui Kitty ネ冓 pomeni de Vronski, el テョl テョntrerupse.
— Nu sunt テョndrituit sト aflu amトハunte de ordin familial ネ冓, la drept vorbind, nici nu mト intereseazト.
Stepan Arkadici zテ「mbi abia vトホut, prinzテ「nd fulgerトフoarea ネ冓 atテ「t de cunoscuta schimbare la faネ崙 a lui Levin, care era acum tot atテ「t de posomoritト, pe cテ「t fusese de veselト cu o clipト mai テョnainte.
— Ai rezolvat definitiv cu Riabinin chestiunea pトヅurii? テ四 テョntrebト Levin.
— Da, am isprトプit. Am cトパトフat un preネ straネ冢ic: treizeci ネ冓 opt de mii! Opt mii テョnainte ネ冓 restul テョn ネ兮se ani. Am pierdut cam mult timp cu asta. De altfel, nimeni nu-mi dトヅea un preネ mai bun.
— Asta テョnseamnト cト ai dat pトヅurea de pomanト, spuse Levin posac.
— Adicト de ce de pomanト? テ四 テョntrebト Stepan Arkadici cu un zテ「mbet blajin, ネ冲iind cト acum nimic nu-i va plトツea lui Levin.
— Pentru cト pトヅurea preネ孛ieネ冲e cel puネ嬖n cinci sute de ruble deseatina, rトピpunse acesta.
— Ah, agricultorii トκ冲ia! Glumi Stepan Arkadici. Tonul トピta al vostru, dispreネ孛itor faネ崙 de noi, orトκ册nii!窶ヲ Dar cテ「nd e vorba de treabト, noi o facem totdeauna mai bine. Crede-mト cト am calculat totul, adトブgト el. Am vテ「ndut pトヅurea atテ「t de avantajos, テョncテ「t mi-e ネ冓 fricト sト nu se rトホgテ「ndeascト cumpトビトフorul. Doar asta nu e pトヅure pentru lemn de construcネ嬖i, ci mai mult pentru lemne de foc, urmト el, dorind ca prin expresia 窶枦e construcネ嬖i窶 sト-l convingト definitiv pe Levin de nedreptatea テョndoielilor lui. Dintr-o deseatina nu ies mai mult de treizeci de stテ「njeni de lemn. El テョnsト mi-a dat douト sute de ruble pe deseatina.
Levin zテ「mbi dispreネ孛itor. Se gテ「ndi: 窶曚unosc mania asta, nu numai a lui, ci a tuturor orトκ册nilor care se duc la ネ嫗rト de douト ori テョn zece ani ネ冓, dupト ce prind douト-trei vorbe ネ崙ビトハeネ冲i, le テョntrebuinネ嫺azト alandala, ferm convinネ冓 cト ネ冲iu totul. De construcネ嬖i窶ヲ ies treizeci de stテ「njeni! Rostesc cuvinte, テョnsト habar n-au de テョnネ嫺lesul lor.
— Eu nu m-aネ apuca sト te テョnvトκ cum sト scrii tu la birou, テョi spuse el, ネ冓 dacト aネ avea nevoie de ceva, te-aネ テョntreba pe tine. Tu テョnsト eネ冲i sigur cト テョnネ嫺legi toate socotelile astea cu pトヅurea. Nu sunt prea uネ冩are. Ai numトビat copacii?
— Cum sト numトビ copacii? Rトピpunse rテ「zテ「nd Stepan Arkadici, テョncercテ「nd sト alunge proasta dispoziネ嬖e a prietenului sトブ. Sト numeri nisipul mトビii ネ冓 razele planetelor, cu toate cト o minte genialト ar putea窶ヲ
— Dar mintea genialト a lui Riabinin poate. Nici un negustor n-ar cumpトビa fトビト sト numere, afarト numai dacト-i dト cineva de pomanト, cum faci tu. テ縞嬖 cunosc pトヅurea. Mト duc acolo テョn fiecare an la vテ「nat. Pトヅurea ta face cinci sute de ruble deseatina, bani peネ冓n; ネ冓 el ネ嬖-a dat douト sute de ruble de deseatina, テョn rate. テ始seamnト cト i-ai dトビuit treizeci de mii de ruble.
— Hai, nu te mai テョnflトツトビa, zise Stepan Arkadici amトビテ「t. De ce nu mi-a dat nimeni mai mult?
— Fiindcト Riabinin s-a テョnネ嫺les cu negustorii, i-a mituit. Am avut de-a face cu toネ嬖, テョi cunosc. テκ冲ia nu-s negustori, ci niネ冲e lipitori. El nici n-ar テョncheia o afacere care i-ar aduce un cテ「ネ冲ig de zece-cincisprezece la sutト; aネ冲eaptト sト cumpere rubla cu douトホeci de copeici.
— Ei, lasト! Eネ冲i prost dispus.
— De loc! Rトピpunse posac Levin, テョn timp ce se apropiau de casト.
La scarト se ネ冓 afla o briネ冂ト テョmbrトツatト pe din afarト cu tablト ネ冓 cトパtuネ冓tト cu piele, trasト de un cal bine hrトハit, cu hamuri late. テ始 briネ冂ト ネ册dea un logofトフ cu faネ嫗 テョmbujoratト ネ冓 cu mijlocul bine テョncins, care fトツea pe vizitiul. Negustorul intrase テョn casト ネ冓 primi pe cei doi prieteni テョn antreu. Era un bトビbat テョnalt, uscトκ嬖v, テョntre douト vテ「rste, cu mustトκ嬖, bトビbia rasa, proeminentト, cu niネ冲e ochi bulbucaネ嬖 ネ冓 tulburi. Purta o redingotト bleumarin cu pulpane lungi ネ冓 nasturi la spate, cizme テョnalte, テョncreネ嬖te la glezne ネ冓 drepte pe pulpe, peste care テョncトネネ嫗se niネ冲e galoネ冓 mari. テ縞冓 ネ冲erse faネ嫗 cu o batistト ネ冓, dupト ce-ネ冓 petrecu o poalト a redingotei peste cealaltト, deネ冓 haina テョi stトフea ネ冓 aネ兮 foarte bine, salutト cu un zテ「mbet pe cei ce intrau ネ冓 テョntinse mテ「na lui Stepan Arkadici, ca ネ冓 cum ar fi vrut sト テョnhaネ嫺 ceva.
— Va sト zicト ai venit? テ司 spuse Stepan Arkadici, dテ「nd mテ「na cu el. Foarte bine!
— N-am テョndrトホnit sト nesocotesc poruncile excelenネ嫺i-voastre, cu toate cト drumu-i foarte rトブ. Pozitiv, am mers tot timpul pe jos, dar am sosit la vreme. Konstantin Dmitrici, respectele mele, テョi spuse el lui Levin, テョncercテ「nd sト-i prindト ネ冓 lui mテ「na. Levin, テョncruntat, se prefトツu テョnsト cト nu-i vede mテ「na テョntinsト ネ冓 se apucト sト scoatト sitarii din tolbト. V-aネ嬖 distrat bine la vテ「nトフoare? Care va sト zicト, ce pasトビe sト fie asta? Adトブgト Riabinin, privind dispreネ孛itor sitarii. O fi avテ「nd, care va sト zicト, gust bun窶ヲ Dトヅu din cap テョn semn de dezaprobare, テョndoindu-se cト テョndeletnicirea asta ar face parale.
— Vrei sト treci テョn birou? Spuse Levin テョn franネ孛zeネ冲e lui Stepan Arkadici, テョncruntテ「ndu-se. Treceネ嬖 テョn birou. Aveネ嬖 sト vorbiネ嬖 mai テョn liniネ冲e acolo.
— Cu plトツere. Unde doriネ嬖 dumneavoastrト, rosti Riabinin cu un aer de dispreネ孛itoare demnitate, vrテ「nd parcト sト dea a テョnネ嫺lege cト, dacト unii pot テョntテ「mpina dificultトκ嬖 テョn raporturile lor cu alネ嬖i, el nu テョntテ「mpinト niciodatト vreo greutate テョn nici o privinネ崙.
Cテ「nd intrト テョn birou, Riabinin se uitト din obiネ冢uinネ崙 テョn toate pトビネ嬖le, cトブtテ「nd parcト icoana; iar dupト ce o gトピi, nu se テョnchinト. Cercetト cu privirea dulapurile ネ冓 rafturile cu cトビネ嬖. Zテ「mbi dispreネ孛itor ネ冓, cu aceeaネ冓 テョndoialト ca ネ冓 pentru sitari, clトフinト din cap テョn semn de dezaprobare, neadmiネ崚「nd cト lucrurile acestea ar fi de vreun folos.
— Ei? Ai adus banii? テ四 テョntrebト Oblonski. Ia loc.
— Nu ne punem noi pentru parale. Am venit sト vト vトヅ ネ冓 sト stトノ de vorbト.
— Ce sト mai stトノ de vorbト? Dar ia loc.
— Asta se poate, rトピpunse Riabinin, aネ册zテ「ndu-se ネ冓 lトピテ「ndu-se pe speteaza fotoliului テョntr-o poziネ嬖e foarte incomodト. Domnule prinネ, trebuie sト mai lトピaネ嬖 din preネ. Altfel ar fi cu pトツat! Doar plトフesc bani gheaネ崙, definitiv, pテ「nト la ultima copeicト. Banii n-au sト fie o piedicト.
Levin, care-ネ冓 pusese テョn rトピtimp puネ冂a テョn dulap, dトヅu sト iasト pe uネ卞; auzind テョnsト cuvintele negustorului, se opri.
— Tot ai luat pトヅurea de pomanト, zise Levin. Dumnealui a venit prea tテ「rziu la mine. Altminteri fixam eu preネ孛l.
Riabinin se ridicト テョn picioare ネ冓-l privi pe Levin de jos テョn sus, tトツut ネ冓 zテ「mbind.
— Konstantin Dmitrici e foarte zgテ「rcit, spuse el zテ「mbind lui Stepan Arkadici. Definitiv, nu poネ嬖 sa cumperi de la dumnealui nimic. Am tocmit niネ冲e grテ「u. Am oferit bani buni.
— De ce sト-ネ嬖 dau de pomanト banul meu? Doar nu l-am gトピit テョn drum ネ冓 nici nu l-am furat.
— Daネ嬖-mi voie; pozitiv, azi nu-i cu putinネ崙 sト furi. テ始 ziua de azi existト o procedurト judecトフoreascト publicト. Definitiv. Acum totu-i curat. Nici nu poate fi vorba de furat. Am vorbit de la obraz la obraz. Dumnealui cere prea mult pentru pトヅure; n-o sト ies la capトフ cu socoteala. Vト rog sト mai lトピaネ嬖 din preネ, cテ「t de cテ「t.
— Afacerea aネ嬖 テョncheiat-o, ori nu? Dacト aネ嬖 テョncheiat-o, tocmeala nu mai are nici un rost. Iar dacト n-aネ嬖 テョncheiat-o, se amestecト Levin, cumpトビ eu pトヅurea.
Zテ「mbetul lui Riabinin pieri テョntr-o clipitト. O expresie asprト, prトヅalnicト, de pasトビe rトパitoare, i se テョntipトビi pe faネ崙. テ縞冓 descheie redingota cu degete iuネ嬖 ネ冓 osoase, descoperindu-ネ冓 cトノaネ兮 purtatト peste pantaloni, nasturii de aramト ai vestei ネ冓 lトハネ嬖ネ冩rul ceasului, ネ冓 scoase repede un portofel gros ネ冓 vechi.
— Poftim, pトヅurea-i a mea, zise el, fトツテ「ndu-ネ冓 repede semnul crucii ネ冓 テョntinzテ「nd mテ「na. Luaネ嬖 banii, pトヅurea-i a mea. Uite cum lucreazト Riabinin. Nu-ネ冓 drトノトネuieネ冲e gologanii, adトブgト el, テョncruntテ「ndu-se ネ冓 dテ「nd din mテ「nト cu portofelul.
— テ始 locul tトブ, nu m-aネ grトッi, urmト Levin.
— Se poate? Rトピpunse Oblonski mirat. Doar mi-am dat cuvテ「ntul.
Levin ieネ冓 din camerト, trテ「ntind uネ兮. Uitテ「ndu-se dupト dテ「nsul, Riabinin dトヅu din cap cu un zテ「mbet.
— Tinereネ嫺, テョn definitiv, copilトビie窶ヲ Dacト fac treaba asta ネ冓 cumpトビ, pe cinstea mea, o fac numai pentru glorie, cト, uite, Riabinin ネ冓 nu altcineva a cumpトビat pトヅurea de la Oblonski. Iar socotelile le-om face cum o da Dumnezeu. Pe crucea mea! Poftiネ嬖! Sト facem contractul窶ヲ
Dupト un ceas, negustorul, テョnfトκ冰rテ「ndu-se cu grijト テョn ネ冰ba lui ネ冓 テョncheindu-se la toネ嬖 nasturii, se urcト テョn briネ冂ト bine cトパtuネ冓tト ネ冓 plecト acasト cu contractul テョn buzunar.
— Uf, boierii トκ冲ia! Spuse Riabinin logofトフului sトブ, Toネ嬖 sunt la fel窶ヲ
— Aネ兮-i, rトピpunse logofトフul, trecテ「ndu-i hトκ孛rile ネ冓 prinzテ「nd テョn cテ「rlig burduful de piele. Dar cu pトヅurea ce se aude, Mihail Ignatici? Aネ嬖 cumpトビat-o? E rost?
— Hai, hai窶ヲ
XVII.
Stepan Arkadici se duse sus cu buzunarul umflat de bancnotele pe care i le dトヅuse negustorul pe trei luni テョnainte窶ヲ Afacerea cu pトヅurea se テョncheiase, banii テョi avea テョn buzunar, vテ「nトフoarea mersese bine. Era テョn cea mai plトツutト stare sufleteascト; de aceea ネ嬖nea mult sト テョmprトκ冲ie proasta dispoziネ嬖e care-l apトピa pe Levin. Dorea sa テョncheie ziua cu o cinト テョntr-un chip tot atテ「t de plトツut cum o ネ冓 テョncepuse.
テ始tr-adevトビ, Levin nu era テョn apele lui. Nu se putea stトパテ「ni, cu toatト dorinネ嫗 de a se purta prietenos ネ冓 amabil cu simpaticul sトブ oaspete. ネtirea cト Kitty nu se mトビitase テョi dトヅuse o ameネ嫺alト care-l cuprindea din ce テョn ce mai mult.
Nu se mトビitase ネ冓 era bolnavト, bolnavト de dragoste pentru bトビbatul care o nesocotise. Jignirea asta cトヅea parcト ネ冓 asupra lui. Vronski o nesocotise pe ea, iar Kitty テョl nesocotise pe dテ「nsul, Levin. Prin urmare, Vronski avea dreptul sト-l dispreネ孛iascト pe Levin ネ冓 deci era duネ冦anul sトブ. Konstantin Dmitrici テョnsト nu sta sト judece. Simネ嫺a nelトノurit cト テョn toatト テョntテ「mplarea asta era ceva jignitor pentru el テョnsuネ冓; iar proasta lui dispoziネ嬖e sporea; acum, se agトκ嫗 de tot ce-i ieネ册a テョn cale. テ四 scotea din fire, mai ales, prosteasca vテ「nzare a pトヅurii ネ冓 テョnネ册lトツiunea cトビeia テョi cトホuse victimト Oblonski, sトプテ「rネ冓tト テョn casa lui.
— Ei, ai isprトプit? テ四 テョntrebト Levin, テョntテ「lnindu-se sus cu Stepan Arkadici. Vrei sト stトノ la masト?
— Da, nu mト dau テョn lトフuri. La ネ嫗rト am o cumplitト poftト de mテ「ncare. Dar de ce nu l-ai reネ嬖nut la masト pe Riabinin?
— Sト-l ia dracu!
— Ah, cum テョl tratezi! Zise Oblonski. Nici nu i-ai dat mテ「na. De ce sト nu-i テョntinzi mテ「na?
— Fiindcト nici lacheului meu nu-i dau mテ「na, iar lacheul meu este de o sutト de ori mai cumsecade decテ「t dテ「nsul.
— Ce retrograd eネ冲i! Cum rトノテ「ne テョnsト cu contopirea claselor sociale?
— Cui テョi face plトツere sト se contopeascト, n-are decテ「t. Pe mine mト dezgustト.
— Vトヅ cト eネ冲i retrograd de-a binelea.
— Zトブ cト nu m-am gテ「ndit ce sunt. Sunt Konstantin Levin ネ冓 atテ「ta tot.
— ネ亙 テョncト un Konstantin Levin care nu e de loc テョn apele lui, adトブgト zテ「mbind Stepan Arkadici.
— Da, nu sunt テョn apele mele. ネ亙 ネ冲ii de ce? Din pricina vテ「nzトビii tale prosteネ冲i, iartト-mi expresia窶ヲ
Stepan Arkadici se テョncruntト cu blテ「ndeネ嫺, ca un om pe care lumea テョl jigneネ冲e ネ冓-l enerveazト pe nedrept.
— Ei, lasト! Fトツu el. Cテ「nd s-a mai pomenit ca un om sト vテ「ndト ceva ネ冓 sト nu i se spunト numaidecテ「t dupト vテ「nzare: 窶暸sta face mult mai mult!窶 Dar atテ「ta vreme cテ「t lucrul e de vテ「nzare, nimeni nu dト preネ孛l adevトビat窶ヲ Vトヅ cト ai picト pe nefericitul トピta de Riabinin窶ヲ
— Poate cト am. Dar ネ冲ii de ce? O sト mト faci iar retrograd sau ceva ネ冓 mai rトブ. Totuネ冓, mi-e ciudト ネ冓 mト supトビト cテ「nd vトヅ cト nobilimea sトビトツeネ冲e pretutindeni, nobilimea din care fac ネ冓 eu parte ネ冓 din care-mi pare foarte bine cト fac parte テョn ciuda contopirii claselor sociale窶ヲ Iar sトビトツirea nu e pricinuitト de lux 窶 ceea ce n-ar fi nimic. A trトナ boiereネ冲e 窶 e treaba nobililor ネ冓 asta ネ冲iu s-o facト numai aceネ冲i? Acum mujicii de prin locurile noastre cumpトビト pトノテ「nt, asta nu mト supトビト. Boierul duce viaネ崙 trテ「ndavト, pe cテ「nd mujicul munceネ冲e ネ冓 テョnlトフurト un trテ「ntor. ネ亙 aネ兮 trebuie sト fie! テ士i pare foarte bine pentru mujic. Dar mi-e necaz cテ「nd vトヅ cト sトビトツirea asta e datoritト, ca sト zic aネ兮, unui soi de prostie ネ冓 indolenネ崙 a proprietarilor. Aici, un arendaネ polonez cumpトビト cu o jumトフate de preネ o moネ冓e minunatト de la o cucoanト care locuieネ冲e la Nisa. Dincolo, altul テョネ冓 arendeazト moネ冓a unui negustor, pe o rublト deseatina de pトノテ「nt, care face zece ruble. Aici, tu ai dトビuit fトビト nici un rost ネ兮rlatanului トピtuia treizeci de mii de ruble.
— Dar cum ai fi vrut? Sト fi numトビat fiecare copac?
— Negreネ冓t sト fi numトビat. Tu nu i-ai numトビat, dar Riabinin a fトツut-o. Copiii lui Riabinin o sト aibト cu ce trトナ ネ冓 テョnvトκ嫗, pe cテ「nd ai tトナ poate cト n-o sト aibト!
— Te rog sト mト ierネ嬖, dar テョn numトビトフoarea asta e ceva meschin. Noi avem テョndeletnicirile noastre, ei 窶 pe ale lor: trebuie sト cテ「ネ冲ige ネ冓 ei ceva. Dar, la urma urmei, afacerea e テョncheiatト 窶 ネ冓 gata. Uite cト au venit ネ冓 ochiurile. Dintre felurile cu ouト, asta-i mテ「ncarea mea preferatト. ネ亙 Agafia Mihailovna o sト ne dea din votca cea straネ冢icト de buruieni窶ヲ
Stepan Arkadici se aネ册zト la masト ネ冓 テョncepu sト facト glume cu Agafia Mihailovna, テョncredinネ崚「nd-o cト nu avusese de mult un astfel de prテ「nz ネ冓 o asemenea cinト.
— Dumneavoastrト cel puネ嬖n ne spuneネ嬖 o vorbト de laudト, zise Agafia Mihailovna, pe cテ「nd Konstantin Dmitrici窶ヲ orice i-oi da, chiar ネ冓 o coajト de pテ「ine窶ヲ o mトハテ「ncト ネ冓 pleacト.
Oricテ「t se silea sト se stトパテ「neascト, Levin rトノase posac ネ冓 tトツut. Simネ嫺a nevoia sト-l mai テョntrebe ceva pe Stepan Arkadici, テョnsト nu se putea hotトビテョ. Nu gトピea nici forma, nici timpul prielnic, cテ「nd ネ冓 cum sト-l テョntrebe.
Stepan Arkadici coborテョ テョn odaia lui de jos, se dezbrトツト, se spトネト テョncト o datト, テョネ冓 puse o cトノaネ卞 de noapte cu cerculeネ嫺 ネ冓 se culcト. Levin tot zトッovea テョn odaie la dテ「nsul, vorbind fel de fel de fleacuri, fトビト sト aibト curajul sト-l テョntrebe ceea ce vroia.
— Ce bine se face acum sトパunul! テ始cepu Levin, despachetテ「nd ネ冓 privind o bucトκ嬖cト de sトパun de toaleta, pe care Agafia Mihailovna o pregトフise pentru musafir, dar pe care acesta n-o テョntrebuinネ嫗se. Uite, e o adevトビatト operト de artト.
— Da, totul se perfecネ嬖oneazト テョn toate domeniile! Rトピpunse Stepan Arkadici, cトピcテ「nd molatic ネ冓 fericit. Teatrele, bunトバarト, ネ冓 localurile de distracネ嬖e窶ヲ a-a-a! Cトピcト el窶ヲ peste tot e luminト electricト窶ヲ a-a!
— Da, luminト electricト, zise Levin, da. Dar Vronski unde e acum? テ四 テョntrebト el, lトピテ「nd deodatト sトパunul.
— Vronski? Rトピpunse Stepan Arkadici, テョntrerupテ「ndu-ネ冓 cトピcatul. E la Petersburg. S-a dus acolo, テョndatト dupト plecarea ta ネ冓 n-a mai dat pe la Moscova. ネtii, Kostea, o sト-ネ嬖 spun adevトビul, urmト el, rezemテ「ndu-se cu cotul de masト ネ冓 sprijinindu-ネ冓 テョn palmト faネ嫗 frumoasト ネ冓 rumenト, テョn care ochii sトナ galeネ冓, buni ネ冓 somnoroネ冓 luceau ca niネ冲e stele. Tu ai fost de vinト. Te-ai speriat de un rival. Dupト cum ネ嬖-am spus ネ冓 atunci, nu se ネ冲ie cine avea mai multe ネ兮nse. De ce n-ai stトビuit? テ枴-am spus atunci cト窶ヲ Stepan Arkadici cトピcト numai cu fトネcile, fトビト sト deschidト gura.
窶朧 fi ネ冲iind sau nu cト i-am cerut mテ「na? Se テョntrebト Levin, uitテ「ndu-se la dテ「nsul. Da, pe faネ嫗 lui se vede ceva ネ冓ret, diplomatic.窶 Simネ嬖nd cト roネ册ネ冲e, テョl privea tトツut pe Stepan Arkadici drept テョn ochi.
— Dacト ea a simネ嬖t ceva atunci pentru dテ「nsul, probabil cト i-a plトツut fizicul lui, urmト Oblonski. ネtii, aristocratismul acela desトプテ「rネ冓t ネ冓 viitoarea situaネ嬖e テョn societate au avut efect, nu atテ「t asupra ei, cテ「t mai ales asupra mamei sale.
Levin se posomori. Jignirea refuzului suferit テョi ardea テョn inimト ca o ranト proaspトフト. Era テョnsト acasト; iar acasト pテ「nト ネ冓 pereネ嬖i テョネ嬖 vin テョn ajutor.
— Stai, stai, テョncepu el, テョntrerupテ「ndu-l pe Oblonski. Vorbeネ冲i de aristocratism, dar dト-mi voie sト te テョntreb: テョn ce constト aristocratismul lui Vronski sau al oricトビui altuia, care sト テョndreptトκ嫺ascト o nesocotire a mea? Tu テョl socoti pe Vronski aristocrat; eu, テョnsト, nu. E un om al cトビui tatト s-a ridicat din nimic numai prin intrigi, ネ冓 a cトビui mamト 窶 numai Dumnezeu ネ冲ie cu cine n-a avut legトフuri窶ヲ Nu, te rog sト mト ierネ嬖, dar aristocrat mト socotesc eu. Aristocraネ嬖 socot pe oamenii de-o seamト cu mine ネ冓 care pot arトフa テョn trecutul lor trei-patru generaネ嬖i de familii cinstite, pe o treaptト superioarト de culturト (talentul ネ冓 inteligenネ嫗 sunt altceva), oameni care n-au fトツut niciodatト un gest josnic faネ崙 de nimeni, n-au avut niciodatト nevoie de nimeni 窶 aネ兮 cum au trトナt tatトネ ネ冓 bunicul meu. ネ亙 cunosc mulネ嬖 oameni de felul トピta. テ枴 se pare o meschinトビie sト numeri copacii din pトヅure ネ冓 dトビuieネ冲i treizeci de mii de ruble lui Riabinin, dar tu primeネ冲i leafト ネ冓 mai ネ冲iu eu ce, pe cテ「nd eu n-aネ primi niciodatト, ネ冓 de aceea ネ嬖n la ceea ce mi-a rトノas de la pトビinネ嬖 ネ冓 la, ceea ce am cテ「ネ冲igat prin munca mea窶ヲ Aristocraネ嬖 suntem noi, nu aceia care nu pot trトナ decテ「t din pomana mai-marilor zilei ネ冓 pe care-i poネ嬖 cumpトビa cu douトホeci de copeici.
— Dar pe cine te superi? Sunt de pトビerea ta, rトピpunse Stepan Arkadici cu sinceritate ネ冓 cu voioネ冓e, deネ冓 テョネ冓 dトヅea seama cト Levin テョl numトビase ネ冓 pe el printre cei ce puteau fi cumpトビaネ嬖 cu douトホeci de copeici. テ始sufleネ嬖rea lui Levin テョi plトツea cu adevトビat. Pe cine te superi? Deネ冓 multe din cele spuse despre Vronski nu sunt adevトビate窶ヲ dar nu despre asta vreau sト-ネ嬖 vorbesc. テ縞嬖 mトビturisesc sincer cト dacト aネ fi テョn locul tトブ, aネ pleca numaidecテ「t la Moscova ネ冓窶ヲ
— Nu. Nu ネ冲iu dacト ai sau nu cunoネ冲inネ崙窶ヲ dar mi-e totuna. Am sト-ネ嬖 spun: i-am cerut mテ「na ネ冓 am fost respins. Acum, Ecaterina Alexandrovna e pentru mine o amintire urテ「tト, care mト umple de ruネ冓ne.
— De ce? E o copilトビie.
— Sト nu mai vorbim de asta. Te rog sト mト ierネ嬖 dacト am fost grosolan cu tine. Acum, dupト ce spusese tot ce avea pe inimト, Levin era iarトκ冓 cum fusese テョn dimineaネ嫗 aceea. Stiva, te-ai supトビat pe mine? Te rog, nu fi supトビat, adトブgト el ネ冓-i luト mテ「na, zテ「mbind.
— Nu sunt supトビat de loc. Nici n-am de ce窶ヲ Sunt bucuros cト am avut o explicaネ嬖e cu tine. Dar, ネ冲ii ce? E bunト vテ「nトフoarea dimineaネ嫗! Ce-ar fi sト mergem? Nu m-aネ mai culca ネ冓 aネ pleca de la vテ「nトフoare drept la garト.
— Foarte bine.
XVIII.
Deネ冓 viaネ嫗 lトブntricト a lui Vronski era plinト de pasiunea lui, viaネ嫗 sa exterioarト, neschimbatト ネ冓 fトビト frテ「u, テョネ冓 urma cursul pe vechile ネ冓 obiネ冢uitele cトナ ale legトフurilor ネ冓 intereselor sale de societate sau de regiment. Interesele regimentului aveau un loc important テョn viaネ嫗 lui, mai テョntテ「i fiindcト テョネ冓 iubea unitatea, dar mai ales fiindcト ネ冓 el era foarte iubit la regiment ネ冓, mai mult decテ「t atテ「t, respectat. Toネ嬖 se mテ「ndreau cu dテ「nsul. Se mテ「ndreau cu acest om putred de bogat, cult ネ冓 cu テョnsuネ冓ri superioare, care avea drumul deschis cトフre orice fel de succese mトトulitoare pentru ambiネ嬖a ネ冓 vanitatea lui ネ冓 care nesocotea toate acestea, punテ「nd interesele regimentului ネ冓 ale camarazilor deasupra intereselor personale. Vronski テョネ冓 dトヅea seama de pトビerea pe care o aveau camarazii lui despre dテ「nsul; ネ冓, pe lテ「ngト faptul cト-i plトツea felul acesta de viaネ崙, se simネ嫺a dator sト テョndreptトκ嫺ascト buna lor pトビere.
Se テョnネ嫺lege de la sine cト Vronski nu vorbea cu nici un camarad despre dragostea sa, nu scトパa nici un cuvテ「nt chiar la cele mai straネ冢ice chefuri (de altfel, nu se テョmbトフa niciodatト テョn aネ兮 hal, ca sト-ネ冓 piardト stトパテ「nirea de sine) ネ冓 テョnchidea gura camarazilor uネ冰ratici, care テョncercau sト facト aluzii la legトフura lui. Totuネ冓, テョntreg oraネ冰l ネ冲ia de dragostea sa, toatト lumea bトハuia mai mult sau mai puネ嬖n relaネ嬖ile dintre dテ「nsul ネ冓 Anna Karenina. Cei mai mulネ嬖 tineri テョl invidiau tocmai pentru テョmprejurarea cea mai delicatト din dragostea asta, ネ冓 anume テョnalta situaネ嬖e a lui Karenin, din care pricinト legトフura lor era centrul atenネ嬖ei publicului.
Cele mai multe dintre tinerele femei care o invidiau pe Anna, ネ冓 care de mult erau plictisite sト audト pe toネ嬖 numind-o femeia perfectト, se bucurau de bトハuielile lor ネ冓 aネ冲eptau numai o confirmare テョn schimbarea opiniei publice, ca s-o zdrobeascト sub greutatea dispreネ孛lui. Pregトフeau chiar de pe acum pumni de noroi cu care s-o テョmproaネ冲e cテ「nd va fi sosit momentul. Majoritatea oamenilor テョn vテ「rstト ネ冓 cei sus-puネ冓 erau nemulネ孛miネ嬖 de scandalul care se pregトフea テョn sテ「nul societトκ嬖i.
Mama lui Vronski, aflテ「nd de aventura fiului sトブ, fusese mulネ孛mitト la テョnceput. テ始 primul rテ「nd, pentru cト 窶 dupト pトビerea ei 窶 nimic nu dトヅea mai mult lustru unui tテ「nトビ strトネucit decテ「t o legトフurト テョn テョnalta societate, ネ冓 テョn al doilea rテ「nd, fiindcト Anna Karenina, care-i plトツuse atテ「ta ネ冓-i vorbise atテ「t de mult despre bトナatul sトブ, era totuネ冓 (dupト cum vedea acum) la fel cu toate femeile frumoase ネ冓 adulate. Dar テョn ultima vreme contesa Vronski aflase cト fiul sトブ refuzase o situaネ嬖e importantト pentru cariera lui numai ca sト rトノテ「nト la regiment ネ冓 sト urmeze astfel テョntテ「lnirile cu Anna Karenina窶ヲ lucru ce nemulネ孛mise pe unele persoane sus-puse 窶 ceea ce o fトツu sト-ネ冓 schimbe pトビerea. De altminteri, nu-i plトツea nici faptul cト 窶 dupト cテ「te aflase 窶 nu era vorba de o relaネ嬖une mondenト strトネucitト ネ冓 graネ嬖oasト, pe care ar fi aprobat-o, ci de un fel de pasiune wertherianト, nトパrasnicト, care ar putea sト-l テョmpingト la cine ネ冲ie ce nebunie. Nu-l mai vトホuse de cテ「nd plecase pe neaネ冲eptate din Moscova ネ冓 acum テョi trimise vorbト prin fiul sトブ cel mare sト vinト la dテ「nsa.
Fiul cel mare era ネ冓 el nemulネ孛mit de fratele lui. Nu judeca ce fel de dragoste era aceea, mare sau micト, pトフimaネ卞 sau potolitト, vinovatト ori nu (el テョnsuネ冓, tatト de copii, テョntreネ嬖nea o dansatoare ネ冓 de aceea era テョngトヅuitor テョn aceastト privinネ崙). ネtia テョnsト cト o asemenea dragoste nu plトツea テョn cercul unde era important sト placト ネ冓 de aceea nu aproba purtarea fratelui sトブ.
テ始 afarト de ocupaネ嬖ile lui テョn legトフurト cu serviciul ネ冓 cu mondenitトκ嬖le, Vronski mai avea ネ冓 pasiunea cailor.
テ始 anul acela se organizaserト pentru ofiネ嫺ri alergトビi de cai cu obstacole. Vronski se テョnscrisese la alergトビi, テョネ冓 cumpトビase o iapト englezeascト pursテ「nge ネ冓, テョn ciuda dragostei, era foarte pasionat, cu toate cト nu arトフa, de alergトビile care urmau sト aibト loc窶ヲ
Aceste douト pasiuni nu se stinghereau una pe alta. Dimpotrivト, Vronski avea nevoie de o ocupaネ嬖e pasionantト, independentト de dragoste, care sト-l テョnvioreze ネ冓 sト-l odihneascト dupト emoネ嬖ile ce-l tulburau prea mult.
XIX.
テ始 ziua alergトビilor de la Krasnoie Selo, Vronski se duse la popotト mai devreme decテ「t de obicei, ca sト-ネ冓 mトハテ「nce biftecul. Nu trebuia sト se stトパテ「neascト prea mult de la mテ「ncare, fiindcト avea greutatea reglementarト, exact patru puduri ネ冓 jumトフate. Dar nici nu trebuia sト se テョngraネ册. De aceea se ferea de fトナnoase ネ冓 de dulciuri. Cu redingota descheiatト peste jiletca albト, stトフea rezemat cu coatele de masト ネ冓 aネ冲epta biftecul comandat, uitテ「ndu-se テョntr-un roman franネ孛zesc aネ册zat pe farfurie. Se prefトツea cト citeネ冲e, numai ca sト nu stea de vorbト cu ofiネ嫺rii care intrau ネ冓 ieネ册au, ネ冓 medita.
Se gテ「ndea cト Anna テョi fトトトヅuise o テョntテ「lnire テョn ziua aceea, dupト alergトビi. N-o vトホuse テョnsト de trei zile ネ冓, cum テョntre timp se テョntorsese bトビbatul sトブ din strトナnトフate, nu ネ冲ia dacト mai era cu putinネ崙 ori nu窶ヲ ネ冓 n-avea cum sト afle. O vトホuse ultima datト la vila verei sale, Betsy. El frecventa cテ「t putea mai rar vila soネ嬖lor Karenin; dar acum vroia sト se ducト acolo ネ冓 chibzuia cum sト facト: 窶暸m sト-i spun, bineテョnネ嫺les, cト Betsy m-a trimis s-o テョntreb dacト vine la curse. Fireネ冲e, o sト mト duc窶, hotトビテョ el ridicテ「ndu-ネ冓 ochii de pe carte 窶 ネ冓 atテ「t de viu テョネ冓 テョnchipui fericirea revederii, cト i se luminト faネ嫗 de bucurie.
— Trimite la mine acasト vorbト sト テョnhame repede trei cai la trトピurト, spuse Vronski servitorului care-i aduse biftecul pe o tavト fierbinte de argint; apoi, trトトテ「nd tava spre dテ「nsul, テョncepu sト mトハテ「nce.
Din sala de biliard, de alトフuri, se auzeau lovituri de bile, glasuri ネ冓 rテ「sete. テ始 uネ兮 de la intrare se ivirト doi ofiネ嫺ri: unul tinerel, cu faネ嫗 slabト, gingaネ卞, venit de curテ「nd テョn regimentul lor din Corpul Pajilor, iar celトネalt, gras, bトフrテ「n, cu o brトκ嫗rト la mテ「nト ネ冓 cu ochii mici, テョnecaネ嬖 テョn grトピime.
Vronski テョi privi pe ofiネ嫺ri, se posomori ネ冓, prefトツテ「ndu-se cト nu-i vede, se uitト pieziネ テョn carte. テ始cepu sト mトハテ「nce ネ冓 sト citeascト テョn acelaネ冓 timp.
— Ce faci? Te fortifici pentru alergトビi? テ四 テョntrebト ofiネ嫺rul cel gras, aネ册zテ「ndu-se lテ「ngト dテ「nsul.
— Dupト cum vezi, rトピpunse Vronski, テョncruntテ「ndu-se ネ冓 ネ冲ergテ「ndu-ネ冓 gura fトビト sト-l priveascト.
— Nu te temi cト ai sト te-ngraネ冓? Adトブgト acesta, trトトテ「nd un scaun pentru tテ「nトビul ofiネ嫺r.
— Cum? Fトツu supトビat Vronski, cu o schimト de ciudト, arトフテ「ndu-ネ冓 dinネ嬖i deネ冓.
— Nu te temi cト ai sト te-ngraネ冓?
— Bトナete, Xeres! Comandト Vronski, fトビト sト-i rトピpundト; ネ冓, punテ「nd cartea テョn partea cealaltト, citi mai departe.
Ofiネ嫺rul cel gras luト lista de vinuri ネ冓 o テョntinse celui tテ「nトビ, cu care venise:
— Alege tu bトブtura, zise el, dテ「ndu-i lista ネ冓 privindu-l.
— Poate vin de Rin, rosti cu sfialト tテ「nトビul ofiネ嫺r, uitテ「ndu-se cu coada ochiului la Vronski ネ冓 テョncercテ「nd sト prindト cu degetele mustaネ嫗 care abia-i mijea. Vトホテ「nd cト Vronski nu-ネ冓 テョntoarce capul, tテ「nトビul ofiネ嫺r se sculト テョn picioare. Sト mergem テョn sala de biliard, spuse el.
Ofiネ嫺rul cel gras se ridicト supus ネ冓 amテ「ndoi se テョndreptarト spre uネ卞.
テ始tre timp, intrト テョn salト Iaネ况in, un cトパitan de cavalerie, テョnalt ネ冓 chipeネ; salutト dispreネ孛itor pe cei doi ofiネ嫺ri ネ冓 se apropie de Vronski.
— Ah, iatト-te! Strigト el, lovindu-l puternic peste umトビ cu mテ「na lui mare.
Vronski se テョntoarse supトビat; dar un zテ「mbet calm, mテ「ngテ「ietor ネ冓 stトパテ「nit テョi luminト dintr-o datト faネ嫗.
— Bine faci, Alioネ兮, rosti tare cトパitanul, cu glas de bariton. Mトハテ「ncト ネ冓 bea un pトドトビuネ.
— Dar nu mi-e foame.
— Uite-i pe cei doi nedespトビネ嬖ネ嬖, adトブgト Iaネ况in, privind batjocoritor pe ofiネ嫺rii care tocmai ieネ册au din camerト, ネ冓 se aネ册zト lテ「ngト Vronski, テョndoindu-ネ冓 テョn unghi ascuネ嬖t coapsele ネ冓 picioarele, prea lungi pentru テョnトネネ嬖mea scaunului.
— De ce n-ai venit asearト la teatru? Numerova a fost la テョnトネネ嬖me. Dar tu unde-ai fost?
— Am テョntテ「rziat la familia Tverskoi, rトピpunse Vronski.
— Ah! Exclamト Iaネ况in.
Jucトフor, chefliu, om fトビト principii, sau mai bine zis cu principii imorale, Iaネ况in era cel mai bun prieten din regiment al lui Vronski. Acesta テョl admira atテ「t pentru neobiネ冢uita-i forネ崙 fizicト, pe care ネ冓-o manifesta mai ales atunci cテ「nd bea, parcト ar fi fost un butoi desfundat, fトビト sト doarmト ネ冓 fトビト sト se ameネ嫺ascト, cテ「t ネ冓 pentru marea lui tトビie de caracter, doveditト テョn raporturile cu ネ册fii ネ冓 cu camarazii 窶 ネ冓 care-l fトツea temut ネ冓 respectat de toネ嬖. テ四 admira ネ冓 la jocul de cトビネ嬖, unde miza ferm, pe zeci de mii de ruble, ネ冓 atテ「t de iscusit ネ冓 de stトパテ「nit, テョn ciuda vinului bトブt, テョncテ「t era socotit cel mai bun jucトフor de la Clubul Englez. Dar Vronski テョl respecta ネ冓-l iubea mai cu seamト fiindcト simネ嫺a cト Iaネ况in ネ嬖ne la dテ「nsul nu pentru numele ネ冓 bogトκ嬖a lui, ci pentru el テョnsuネ冓. Dintre toネ嬖 oamenii, era singurul cu care ar fi vrut sト vorbeascト despre dragostea sa. Simネ嫺a cト numai Iaネ况in, deネ冓 pトビea sト dispreネ孛iascト orice sentiment, numai el ar fi putut テョnネ嫺lege puternica pasiune care-i umplea acum toatト viaネ嫗. テ始 afarト de aceasta, Vronski era sigur ca Iaネ况in, cトビuia nu-i plトツeau bテ「rfelile ネ冓 scandalurile, va テョnネ嫺lege dragostea lui aネ兮 cum se cuvine, adicト va ネ冲i sト priceapト cト nu e o glumト, nici distracネ嬖e, ci un sentiment serios ネ冓 important.
Vronski nu-i vorbise de dragostea sa, dar テョネ冓 dトヅea seama cト Iaネ况in ネ冲ie, テョnネ嫺lege totul cum trebuie, ネ冓-i fトツea plトツere sト vadト asta テョn ochii sトナ.
— A, da! Fトツu Iaネ况in cテ「nd Vronski テョi spuse cト a fost la familia Tverskoi; apoi, cu o scトパトビare テョn ochii sトナ negri, テョネ冓 apucト partea stテ「ngト a mustトκ嬖i ネ冓 o muネ冂ト テョn dinネ嬖, dupト un urテ「t obicei.
— Dar tu ce-ai fトツut asearト? Ai cテ「ネ冲igat? テ四 テョntrebト Vronski.
— Opt mii. Dar trei nu sunt sigure. Mト テョndoiesc dacト au sト mi le dea.
— Atunci ai de unde pierde mizテ「nd pe mine, テョi spuse Vronski rテ「zテ「nd (Iaネ况in pusese rトノトκ兮g pe calul lui Vronski).
— Nici nu mト gテ「ndesc sト pierd. Mahotin e singurul primejdios.
Convorbirea trecu la alergトビile ce urmau sト se desfトκ冩are 窶 singurul lucru la care se mai putea gテ「ndi acum Vronski.
— Am isprトプit, sト mergem, zise Vronski ネ冓, ridicテ「ndu-se, se テョndreptト spre uネ卞.
Iaネ况in se sculト ネ冓 el. テ縞冓 テョntinse picioarele lungi ネ冓-ネ冓 テョndreptト spatele lat.
— E prea devreme ca sト stau la masト. Dar de bトブt am sト beau. Mト-ntorc テョndatト. Ei, adu vin! Strigト Iaネ况in cu glasul sトブ renumit la comandament 窶 un glas puternic, care fトツea sト dテ「rdテ「ie geamurile. Ba nu, nu mai aduce, rトツni el numaidecテ「t, din nou. Dacト te duci acasト, merg ネ冓 eu cu tine.
ネ亙 Iaネ况in plecト テョmpreunト cu Vronski.
XX.
Vronski ocupa o izba finlandezト, テョncトパトフoare ネ冓 curatト, despトビネ嬖tト テョn douト printr-un paravan de scテ「nduri. Petriネ嫐i locuia cu dテ「nsul ネ冓 テョn tabトビa militarト. Cテ「nd Vronski ネ冓 Iaネ况in intrarト テョn izbト, Petriネ嫐i dormea.
— Scoalト-te! Ajunge de cテ「nd dormi! Strigト Iaネ况in, trecテ「nd dupト peretele despトビネ嬖tor ネ冓 テョnghiontindu-l pe Petriネ嫐i, ciufulit ネ冓 cu nasul テョnfundat テョn pernト.
Petriネ嫐i sトビi deodatト テョn genunchi ネ冓 se uitト テョn juru-i.
— Fratele tトブ a fost aici, spuse el lui Vronski. M-a sculat din somn, dracu sト-l ia! Spunea cト are sト mai vinト. Apoi trase pトフura ネ冓 se trテ「nti din nou pe pernト. Lasト-mト odatト, Iaネ况in, spuse supトビat cトパitanului care trトトea pトフura de pe dテ「nsul. Lasト-mト テョn pace! Se テョntoarse ネ冓 deschise ochii.
— Mai bine mi-ai spune ce sト beau. Simt テョn gurト o coclealト.
— Votca e cea mai bunト, rosti Iaネ况in cu vocea sa de bas. Tereネ冂enko, adu boierului votcト ネ冓 castraveネ嬖! Strigト el. Se vedea bine cト-i plトツea sト-ネ冓 asculte glasul.
— Votcト? Aネ兮 crezi tu? Ha? テ四 テョntrebト Petriネ嫐i strテ「mbテ「ndu-se ネ冓 frecテ「ndu-se la ochi. Nu bei ネ冓 tu? テ士preunト, da, beau! Vronski, bei? Adトブgト el sculテ「ndu-se ネ冓 テョnfトκ冰rテ「ndu-se pテ「nト la subsuori テョntr-o blanト de tigru, ca o cuverturト.
Ieネ冓 pe uネ冓ネ嫗 din peretele despトビネ嬖tor, ridicト mテ「inile ネ冓 テョncepu sト cテ「nte テョn franネ孛zeネ冲e: 窶暸 fost un rege-n Tu-u-la窶.
— Vronski, bei?
— Dト-mi pace, rトピpunse Vronski, テョmbrトツテ「ndu-se cu redingota pe care i-o ネ嬖nea feciorul.
— Unde te duci? テ四 テョntrebト Iaネ况in. Uite ネ冓 troica, adトブgト el, vトホテ「nd trトピura care se apropia.
— La grajd, rトピpunse Vronski. Dar trebuie sト trec ネ冓 pe la Brianski, tot テョn legトフurト cu caii.
テ始tr-adevトビ, fトトトヅuise sト se ducト la Brianski, la zece verste de Peterhof, ca sト-i dea banii pe cal. Vroia sト treacト ネ冓 pe acolo. Dar camarazii sトナ テョnネ嫺leserト numaidecテ「t cト Vronski nu se ducea numai la Brianski.
Cテ「ntテ「nd mai departe, Petriネ嫐i fトツu un semn cu ochiul ネ冓-ネ冓 ネ孛guie buzele, vrテ「nd parcト sト spunト: 窶槓tim noi cine-i Brianski トピta窶.
Iaネ况in spuse numai: Vezi sト nu テョntテ「rzii! Apoi テョntrebト, ca sト schimbe vorba, uitテ「ndu-se pe fereastrト la calul mijlocaネ pe care i-l vテ「nduse: Ce-i cu murgul meu? Trage bine?
— Stai! テ四 strigト Petriネ嫐i pe Vronski, vトホテ「ndu-l gata de plecare. Fratele tトブ ネ嬖-a lトピat o scrisoare ネ冓 un bilet. Oare unde sunt?
Vronski se opri.
— Ei, unde sunt?
— Unde sunt? Asta-i テョntrebarea! Rosti solemn Petriネ嫐i, ducテ「nd degetul arトフトフor mai sus de nas.
— Dar spune odatト! Ce zトパトツit! Zise Vronski zテ「mbind.
— N-am fトツut focul テョn cトノin. Trebuie sト fie pe aici, pe undeva.
— Hai, lasト minciunile! Unde-i scrisoarea?
— Zトブ cト am uitat. Sau poate am visat? Ia stai puネ嬖n. De ce te superi? Dacト ai fi bトブt ca mine, asearト, cテ「te patru sticle de om, ai fi uitat ネ冓 pe ce lume eネ冲i. Stai. O sト-mi aduc aminte numaidecテ「t.
Petriネ嫐i trecu dincolo de peretele despトビネ嬖tor ネ冓 se テョntinse pe pat.
— Stai! Eram culcat aici, el stトフea acolo. Da 窶 da 窶 da 窶 da窶ヲ Uite-o! ネ亙 Petriネ嫐i scoase scrisoarea de sub saltea, unde o pusese.
Vronski luト scrisoarea ネ冓 biletul de la fratele sトブ. Era tocmai scrisoarea pe care o aネ冲epta de la maicト-sa, plinト de reproネ冰ri pentru cト nu venise, ネ冓 biletul fratelui, care-l anunネ嫗 cト trebuie sト-i vorbeascト. ネtia cト era vorba de acelaネ冓 lucru! 窶曚e au cu mine?窶 se gテ「ndi el ネ冓, テョndoind nervos scrisorile, le vテ「rテョ printre nasturii redingotei, ca sト le citeascト mai cu atenネ嬖e pe drum. テ始 tinda casei se テョntテ「lni cu doi ofiネ嫺ri: unul de-al lor, celトネalt din alt regiment.
Locuinネ嫗 lui Vronski era totdeauna locul de テョntテ「lnire al tuturor ofiネ嫺rilor.
— テ始cotro?
— Am treabト la Peterhof.
— A venit calul de la テ杪rskoie36?
— A venit, dar テョncト nu l-am vトホut.
— Se spune cト Gladiator al lui Mahotin a テョnceput sト ネ冂hiopトフeze.
— Mofturi! Cum o sト alergaネ嬖 pe un noroi ca トピta? テ始trebト celトネalt.
— Uite salvatorii mei! Exclamト Petriネ嫐i, vトホテ「ndu-i pe cei ce intraserト. Ordonanネ嫗 stトフea テョnaintea lui cu votca ネ冓 cu un castravete murat aネ册zat pe o tavト. Iaネ况in m-a sfトフuit sト beau ca sト mト テョnviorez.
— Ne-ai zトパトツit asearト, テョi spuse unul dintre cei veniネ嬖. Nu ne-ai lトピat sト dormim toatト noaptea.
— Dar sト vedeネ嬖 cum s-a spart cheful! Povesti Petriネ嫐i. Volkov s-a suit pe acoperiネ, strigテ「nd cト are un of la inimト. Zic: sト vinト muzica pentru un marネ funebru! ネ亙 aネ兮 a adormit, pe acoperiネ, テョn sunetele marネ冰lui funebru.
— Bea, bea votcト negreネ冓t窶ヲ Dupト aceea sifon ネ冓 multト lトノテ「ie, adトブgト Iaネ况in, aplecテ「ndu-se asupra lui Petriネ嫐i テョntocmai ca o mamト care-ネ冓 sileネ冲e copilul sト ia o doctorie, ネ冓 la urmト, puネ嬖nticト ネ兮mpanie, aネ兮, cam o sticluネ崙.
— Uite ce om deネ冲ept! Stai, Vronski, sト bem.
— Nu, domnilor, la revedere. Azi nu beau.
— Te temi sト nu te テョngreunezi? Atunci sト bem singuri. Dト-ne sifon ネ冓 lトノテ「ie.
— Vronski! Strigト cineva cテ「nd acesta era テョn tindト.
— Ce-i?
— Ar trebui sト te tunzi. Sト nu tragト greu pトビul, mai ales pe creネ冲etul capului.
テ始tr-adevトビ, Vronski テョncepuse sト cheleascト テョnainte de vreme. Rテ「se vesel, arトフテ「ndu-ネ冓 dinネ嬖i deネ冓 ネ冓, trトトテ「ndu-ネ冓 ネ兮pca pe locul unde pトビul テョncepuse sト se rトビeascト, ieネ冓 ネ冓 se urcト テョn trトピurト.
— La grajd! Porunci vizitiului ネ冓 scoase scrisorile ca sト le citeascト, dar se rトホgテ「ndi, ca sa nu se lase prins de alte gテ「nduri テョnainte de a cerceta calul. 窶霸e urmト!窶 テョネ冓 spuse el.
XXI.
Grajdul provizoriu 窶 o baracト de scテ「nduri 窶 era construit テョn imediata apropiere a hipodromului. Acolo urma sト fie adus din ajun calul lui Vronski. El テョncト nu-l vトホuse. テ始 zilele din urmト, Vronski nu se dusese personal la antrenament: テョncredinネ嫗se aceastト sarcinト unui antrenor. De aceea nu ネ冲ia de loc テョn ce stare sosise calul ネ冓 cum se simネ嫺a. De テョndatト ce coborテョ din trトピurト, grトニdarul lui, aネ兮-zisul 窶枷room窶, care-i recunoscu de departe trトピura, chemト antrenorul. Un englez uscat, cu cizme テョnalte ネ冓 cu o jacheta scurtト, cu un smoc de pトビ lトピat numai sub bトビbie, テョi ieネ冓 テョn テョntテ「mpinare cu mersul stテ「ngaci al jocheilor, テョndepトビtテ「ndu-ネ冓 coatele de trup ネ冓 legトハテ「ndu-se.
— Ce mai face Frou-Frou? テ四 テョntrebト Vronski テョn englezeネ冲e.
— All right, sir 窶 totu-i テョn regulト, se auzi glasul englezului de, undeva din fundul gテ「tlejului. Mai bine nu vト duceネ嬖, adトブgト el, ridicテ「nd pトネトビia. I-am pus botniネ崙. Iapa-i nervoasト. Mai bine nu va duceネ嬖. Asta ar enerva-o.
— Ba am sト mト duc. Vreau s-o vトヅ.
— Sト mergem, rosti englezul posomorテ「t, printre dinネ嬖 ca ネ冓 テョnainte; apoi, fトツテ「ndu-ネ冓 vテ「nt cu coatele, porni テョnainte, cu umbletul sトブ crトツトハat.
Amテ「ndoi intrarト テョn curticica din faネ嫗 barトツii. Grトニdarul de serviciu, care ネ嬖nea o mトフurト テョn mテ「nト, un bトナat fercheネ, vioi, cu o bluzト curatト, テョi テョntテ「mpinト ネ冓 porni dupト dテ「nネ冓i.
テ始 boxele barトツii se aflau cinci cai. Vronski ネ冲ia cト acolo trebuia sト fi fost adus テョn ziua aceea ネ冓 rivalul lui cel mai de seamト: Gladiator, roibul テョnalt de cinci coネ嬖 al lui Mahotin. Vroia sト-l vadト pe Gladiator, pe care nu-l cunoネ冲ea, mai mult chiar decテ「t pe propriul sトブ cal. Dar Vronski ネ冲ia cト, dupト normele de bunト-cuviinネ崙 ale curselor de cai, nu numai cト nu era テョngトヅuit sト-l vadト, dar nu se cトヅea nici sト テョntrebe mトツar de el. テ始 timp ce Vronski trecea pe culoar, bトナatul deschise uネ兮 boxei a doua din stテ「nga. Vronski vトホu un cal roib, mare, cu picioare albe. ネtia cト era Gladiator. Dar cu sentimentul unui om care-ネ冓 ia ochii de pe scrisoarea deschisト a altuia, se テョntoarse ネ冓 se apropie de boxa lui Frou-Frou.
— Aicea-i calul lui Mak窶ヲ Mak窶ヲ Nu pot niciodatト sト rostesc numele トピta, テョi spuse englezul peste umトビ, テョntinzテ「nd degetul mare cu unghia murdarト spre boxa lui Gladiator.
— Al lui Mahotin? Da, トピta e adversarul meu cel mai serios, adトブgト Vronski.
— Dacト l-aネ嬖 fi cトネトビit, zise englezul, aネ fi jucat pe dumneavoastrト.
— Frou-Frou e mai nervoasト, iar Gladiator mai voinic, adトブga Vronski, zテ「mbind pentru elogiul primit.
— La o cursト de obstacole totu-i cトネトビitul ネ冓 pluck-ul, urmト englezul.
Vronski nu numai cト simネ嫺a cト are destul pluck, adicト energie ネ冓 テョndrトホnealト, dar 窶 ceea ce-i mult mai important 窶 era ferm convins cト nici un om de pe lume nu putea avea mai mult pluck decテ「t dテ「nsul.
— Poate ar fi trebuit o sudaネ嬖e bunト?
— Nu trebuie, rトピpunse englezul. Vト rog sト nu vorbiネ嬖 tare. Se enerveazト iapa, urmト el, arトフテ「nd cu capul spre o boxト テョnchisト, テョn faネ嫗 cトビeia se aflau ネ冓 unde se auzea cum un cal juca pe loc, テョn paie.
Antrenorul deschise uネ兮 ネ冓 Vronski intrト テョntr-o boxト luminatト de o ferestruicト. テ始 boxト se afla o iapト murgト, cu botniネ崙, care cトネca テョn picioare paiele proaspete. テ始 semiテョntunericul boxei, Vronski テョnvトネui テョntr-o privire formele iepei lui dragi ネ冓, fトビト voie, テョi sトビirト テョn ochi unele mici imperfecネ嬖uni ale ei.
Frou-Frou era o iapト de staturト mijlocie ネ冓, cercetatト amトハunネ嬖t, nu fトビト cusur. Avea osatura テョngustト, pieptul strテ「mt ネ冓 el, deネ冓 frumos bombat, crupa puネ嬖n cam lトピatト spre spate, iar picioarele de dinainte, dar mai cu seamト cele de dindトビトフ, uネ冩r aduse テョnトブntru. Muネ冂hii picioarelor de dinapoi ネ冓 ai celor din faネ崙 nu pトビeau destul de tari. テ始 schimb, iapa era deosebit de latト テョn ネ兮le 窶 ceea ce contrasta cu pテ「ntecele ei supt. Dacト o priveai din faネ崙, oasele de la picioare, mai jos de genunchi, pトビeau subネ嬖ri ca fusul 窶 テョn schimb, vトホute dintr-o parte, erau neobiネ冢uit de late. テ始 afarト de coaste, tot trupul ei pトビea tras ネ冓 テョntins テョn lungime. Poseda テョnsト テョn cel mai テョnalt grad o calitate care te fトツea sト-i uiネ嬖 toate cusururile: avea rasト, sテ「nge 窶 cum spun englezii 窶 care se vトヅea. Muネ冂hii, amトハunネ嬖t reliefaネ嬖 sub reネ嫺aua de vine, ネ冓 pielea subネ嬖re, elasticト ネ冓 netedト ca atlazul, pトビeau tari ca osul. Capul uscトκ嬖v, cu ochi bulbucaネ嬖, strトネucitori ネ冓 veseli, se lトκ嫺a spre botul cu nトビi mari, テョnfiorate, テョnvトパトナate テョnlトブntru de sテ「nge. Tot trupul ei, ネ冓 mai ales capul, avea o expresie hotトビテ「tト, energicト ネ冓 plinト de テョnsufleネ嬖re. Era dintre animalele care parcト nu vorbesc numai fiindcト conformaネ嬖a gurii lor nu le テョngトヅuie acest lucru.
Vronski cel puネ嬖n credea cト iapa テョnネ嫺legea tot ce simネ嫺a el privind-o.
De テョndatト ce intrト Vronski, iapa rトピuflト adテ「nc, テョntoarse un ochi spre noii-veniネ嬖, holbテ「ndu-l aネ兮 de tare, cト i se fトツuse albul roネ冰 ca sテ「ngele ネ冓, scuturテ「ndu-ネ冓 botniネ嫗, cu toネ嬖 muネ冂hii テョncordaネ嬖, テョncepu sト se frトノテ「nte テョn loc.
— Vedeネ嬖 ce nervoasト e? Zise englezul.
— Ho, scumpa mea! Ho 窶 Ho! Fトツu Vronski, apropiindu-se de iapト ネ冓 vorbindu-i cu blテ「ndeネ嫺.
Dar cu cテ「t se apropia Vronski mai mult de ea, iapa era tot mai nervoasト. Numai cテ「nd ajunse lテ「ngト capul ei, Frou-Frou se liniネ冲i dintr-o datト, iar muネ冂hii テョi tresトビirト sub pトビul subネ嬖re ネ冓 mトフトピos. Vronski テョi mテ「ngテ「ie grumazul puternic, テョi テョndreptト o ネ冰viネ崙 din coamト care trecuse de partea cealaltト a greabトハului ネ冓-ネ冓 apropie faネ嫗 de nトビile ei umflate, テョn freamトフ ca aripile liliacului. Frou-Frou trase aerul cu zgomot, rトピuflト cu nトビile テョncordate, tresトビi, テョネ冓 culcト urechile ascuネ嬖te ネ冓-ネ冓 テョntinse spre Vronski buza groasト, neagrト, vrテ「nd parcト sト-l apuce de mテ「necト; dar, aducテ「ndu-ネ冓 aminte de botniネ崙, o scuturト ネ冓 テョncepu iarトκ冓 sト-ネ冓 joace テョn loc picioarele ca sculptate.
— Liniネ冲eネ冲e-te, scumpo, liniネ冲eネ冲e-te! テ司 spuse Vronski, mテ「ngテ「ind-o テョncト o datト pe crupト ネ冓, gテ「ndindu-se cu mulネ孛mire cト iapa sa era テョn cea mai bunト formト, ieネ冓 din grajd.
Nervozitatea calului se strecurase テョnsト ネ冓 テョn Vronski. Simネ嫺a cum テョi nトプトネeネ冲e sテ「ngele la inimト. Vroia parcト ネ冓 el, ca ネ冓 calul, sト se miネ冲e, sト muネ冲e窶ヲ Era neliniネ冲it ネ冓 vesel.
— Atunci, mト bizui pe dumneata, spuse el englezului. La ネ兮se ネ冓 jumトフate, la hipodrom!
— Totu-i テョn bunト rテ「nduialト, rトピpunse englezul. Dar dumneavoastrト unde vト duceネ嬖, my lord37? テ始trebト el pe neaネ冲eptate, テョntrebuinネ崚「nd aceastト expresie pe care n-o folosea aproape niciodatト.
Vronski ridicト mirat capul ネ冓 se uitト aネ兮 cum ネ冲ia el sト se uite, nu テョn ochi, ci la fruntea englezului, テョndrトホneala テョntrebトビii テョl uimise. テ縞冓 dトヅu テョnsト seama cト englezul 窶 punテ「ndu-i aceastト テョntrebare 窶 テョl privea nu ca pe un stトパテ「n, ci ca pe un jocheu, ネ冓-i rトピpunse:
— Trebuie sト mト duc la Brianski. Peste un ceas am sト fiu acasト.
窶暸 cテ「ta oarト mi se pune astトホi テョntrebarea asta!窶 se gテ「ndi el ネ冓 roネ冓 窶 lucru ce i se テョntテ「mpla rar. Englezul テョl privi cu luare-aminte; apoi, ca ネ冓 cum ar fi ネ冲iut unde se duce, adトブgト:
— Lucrul cel mai important este sト fiネ嬖 calm テョnainte de alergトビi. Sト nu aveネ嬖 nici o indispoziネ嬖e ネ冓 nici o enervare.
— All right, rトピpunse zテ「mbind Vronski ネ冓, urcテ「ndu-se テョn trトピurト, porunci sト fie dus la Peterhof.
Abia fトツurト cテ「ネ嬖va paネ冓, cト un nor, care ameninネ嫗se toatト dimineaネ嫗 cu ploaia, テョntunecト cerul ネ冓 テョncepu sト toarne cu gトネeata.
窶霸rost! テ縞冓 zise Vronski ridicテ「nd coネ冰l trトピurii. Era destul noroi, acum o sト fie o baltト!窶 Stテ「nd テョn singurトフatea trトピurii テョnchise, el scoase scrisoarea mamei ネ冓 biletul fratelui sトブ ネ冓 le citi.
Da, acelaネ冓 ネ冓 acelaネ冓 lucru窶ヲ Toatト lumea, mama, fratele 窶 toネ嬖 socoteau de cuviinネ崙 sト se amestece テョn treburile lui sentimentale. Aceastト imixtiune テョl テョnciuda 窶 sentiment pe care-l テョncerca rar de tot.
窶曚e au cu mine? De ce crede fiecare de datoria lui sト aibト grijト de mine? De ce se leagト de traiul meu? Pentru cト-ネ冓 dau seama cト-i vorba de ceva ce nu pot テョnネ嫺lege. Dacト ar fi fost テョn discuネ嬖e o legトフurト mondenト, banalト, m-ar fi lトピat テョn pace. Ei simt cト aici e cu totul altceva窶ヲ cト nu e o joacト ネ冓 cト femeia aceasta mi-e mai scumpト decテ「t テョnsトκ冓 viaネ嫗. Tocmai pentru cト asta nu-i pe テョnネ嫺lesul lor, le e ciudト. Oricare ne-ar fi soarta, noi ne-am fトツut-o ネ冓 nu ne plテ「ngem de ea窶ヲ テョネ冓 spuse el, reunind, テョn cuvテ「ntul noi, fiinネ嫗 Annei ネ冓 pe-a lui. Dar ei vor sト ne テョnveネ嫺 cum sト trトナm. Habar n-au ce este fericirea. Ei nu ネ冲iu cト fトビト dragostea asta n-ar mai fi pentru noi nici fericire, nici nenorocire窶ヲ n-ar mai fi viaネ崙窶, se gテ「ndi el.
Era supトビat pe toネ嬖 cei ce se amestecau テョn viaネ嫗 lui, tocmai fiindcト simネ嫺a テョn adテ「ncul sufletului sトブ cト avea dreptate. テ縞冓 dトヅea seama cト dragostea care-l lega de Anna nu era o pasiune trecトフoare, care piere cum dispar toate legトフurile mondene, fトビト sト lase alte urme テョn viaネ嫗 unuia ネ冓 a celuilalt, decテ「t numai amintiri plトツute sau neplトツute. テ縞冓 dトヅea seama ce chinuitoare era situaネ嬖a テョn care se aflau amテ「ndoi, cト puteau numai cu mare greutate sト-ネ冓 ascundト dragostea, sト mintト ネ冓 sト テョnネ册le 窶 expuネ冓 テョn ochii テョntregii societトκ嬖 din care fトツeau parte. Erau siliネ嬖 sト mintト, sト テョnネ册le, sト recurgト la vicleネ冰guri ネ冓 sト se gテ「ndeascト mereu la alネ嬖i, atunci cテ「nd patima care-i unea era atテ「t de puternicト, テョncテ「t ei uitau totul afarト de dragostea lor.
Retrトナ テョn amintire desele prilejuri care-l sileau sト mintト ネ冓 sト テョnネ册le 窶 ceea ce nu se potrivea de loc cu firea lui. テ縞冓 aminti, cu o deosebitト ascuネ嬖me, sentimentul de ruネ冓ne pe care-l observase de atテ「tea ori la Anna, cテ「nd era nevoitト ネ冓 ea sト mintト ネ冓 sト テョnネ册le. ネ亙-l cuprinse un sentiment straniu, care-l mai テョncercase uneori, de cテ「nd avea relaネ嬖uni cu Anna. Era un simネ崙ノテ「nt de scテ「rbト, nu ネ冲ia dacト pentru Alexei Alexandrovici, pentru el テョnsuネ冓 sau pentru toatト lumea. Alunga テョnsト totdeauna sentimentul acesta straniu. ネ亙 acum, dupト ce se scuturト de el, テョネ冓 reluト firul gテ「ndurilor.
窶曠a, Anna era mai テョnainte nenorocitト, dar mテ「ndrト ネ冓 liniネ冲itト. Acum テョnsト nu poate fi liniネ冲itト ネ冓 demnト, cu toate cト n-o aratト. Da, asta trebuie sト se sfテ「rネ册ascト窶, hotトビテョ テョn sinea lui Vronski.
Pentru テョntテ「ia oarト テョi trecu prin minte un gテ「nd limpede, ネ冓 anume cト trebuia sト sfテ「rネ册ascト cu minciuna asta, ネ冓 cu cテ「t mai repede 窶 cu atテ「t mai bine. Se gテ「ndi: 窶朶ト pトビトピim totul窶ヲ ネ冓 ea, ネ冓 eu 窶 ネ冓 sト ne ascundem undeva, singuri cu dragostea noastrト窶.
XXII.
Ploaia torenネ嬖alト nu ネ嬖nu mult ネ冓 cテ「nd Vronski se apropie de ネ嫺lul sトブ テョn trapul mare al mijlocaネ冰lui ネ冓 cu lトフuraネ冓i galopテ「nd prin noroi, cu hトκ孛rile slobode, soarele se ivi din nou. Acoperiネ冰rile vilelor ネ冓 teii bトフrテ「ni ai livezilor din amテ「ndouト pトビネ嬖le strトホii principale sclipeau cu luciri ude. Stropii de ploaie picurau vesel de pe crengi ネ冓 streネ冓nile curgeau. Vronski nu se mai gテ「ndea cト ploaia aceea repede desfundase hipodromul. Se bucura, dimpotrivト, cト datoritト ploii are s-o gトピeascト desigur acasト, ba テョncト singurト, deoarece ネ冲ia cト Alexei Alexandrovici, reテョntors de curテ「nd de la bトナ, nu venise テョncト de la Petersburg.
Nトヅトニduind s-o gトピeascト singurト, Vronski 窶 aネ兮 cum fトツea テョntotdeauna, ca sト atragト cテ「t mai puネ嬖n atenネ嬖a lumii 窶 coborテョ din trトピurト テョnainte de a trece podul ネ冓 porni pe jos. Nu intrト pe seara principala, din stradト, ci prin curte.
— A venit boierul? テ始trebト pe grトヅinar.
— Nu. Cucoana e acasト. Poftiネ嬖 prin faネ崙. Pe acolo are cine sト vト deschidト.
— Nu, am sト trec prin grトヅinト.
Fiind テョncredinネ嫗t cト Anna era singurト, Vronski vru sト-i facト o surprizト; nu-i fトトトヅuise sト vinト テョn ziua aceea, iar ea, fトビト テョndoialト, nu se aネ冲epta sト-l vadト テョnainte de alergトビi. Porni, ネ嬖nテ「ndu-ネ冓 cu bトトare de seamト sabia ネ冓 pトκ冓nd cu grijト pe nisipul potecii, cu flori pe margine, spre terasa care dトヅea テョn grトヅinト. Uitase toate gテ「ndurile din timpul drumului テョn privinネ嫗 greutトκ嬖lor serioase ale situaネ嬖ei lor. Nu se mai gテ「ndea decテ「t la un singur lucru: cト テョn curテ「nd are s-o vadト, nu numai テョn テョnchipuire, ci vie, toatト, aievea. Era gata sト intre, cトネcテ「nd cu toatト talpa, ca sト nu facト zgomot, pe treptele late ale terasei窶ヲ cテ「nd テョネ冓 aminti deodatト ceea ce uita mereu, ネ冓 ceea ce era latura cea mai chinuitoare a raporturilor dintre dテ「nネ冓i 窶 pe fiul ei, cu privirea lui テョntrebトフoare ネ冓 parcト neapropiatト.
Copilul era una dintre cele mai mari piedici テョn relaネ嬖ile dintre ei. Cテ「nd se afla bトナatul de faネ崙, Vronski ネ冓 Anna nu numai cト nu-ネ冓 テョngトヅuiau sト vorbeascト ceea ce n-ar fi putut repeta faネ崙 de toatト lumea, dar nu-ネ冓 permiteau nici mトツar prin aluzii sト spunト ceva ce ar fi depトκ冓t priceperea bトナatului. Nu era vorba de o テョnネ嫺legere. Lucrurile se rテ「nduiserト aネ兮 de la sine. Socoteau cト ar fi o insultト pentru ei テョnネ冓ネ冓 sト テョnネ册le copilul, la prezenネ嫗 lui, amテ「ndoi vorbeau ca douト cunoネ冲inネ嫺. Dar cu toatト prudenネ嫗 lor, Vronski surprindea adesea privirea atenta ネ冓 nedumerita a copilului aネ嬖ntita asuprト-i; simネ嫺a o sfialト ciudata テョn purtarea schimbトツioasト a bトナatului faネ崙 de dテ「nsul 窶 era cテ「nd duios, cテ「nd rece, cテ「nd timid窶ヲ Ca ネ冓 cum copilul ar fi テョnネ嫺les cト テョntre acest om ネ冓 maicト-sa exista o legトフurト importantト, a cトビei テョnsemnトフate el n-o putea pricepe.
テ始tr-adevトビ, bトナatul simネ嫺a cト nu poate テョnネ嫺lege aceastト legトフurト. Zadarnic se strトヅuia sト-ネ冓 lトノureascト sentimentul pe care trebuia sト-l aibト faネ崙 de omul acesta. Cu sensibilitatea proprie copilului de a ghici sentimentele, bトナatul vedea limpede cト tatトネ sトブ, guvernanta ネ冓 dトヅaca窶ヲ toatト lumea, nu numai cト nu-l iubeau pe Vronski. Dar テョl priveau toネ嬖 cu repulsie ネ冓 cu teamト, deネ冓 nimeni nu spunea nimic despre dテ「nsul, iar mama se uita la el ca la cel mai bun prieten.
窶曚e-o fi テョnsemnテ「nd asta? Cine e? Cum trebuie sト mト port cu dテ「nsul? Dacト nu pricep, eu sunt vinovat, ori sunt un bトナat prost sau rトブ窶, テョネ冓 zicea copilul. De aici veneau expresia aceea iscoditoare, テョntrebトフoare, oarecum ostilト, ca ネ冓 sfiala ネ冓 purtarea lui schimbトツioasト care-l stinghereau atテ「ta pe Vronski. Prezenネ嫗 copilului trezea テョn Vronski acel sentiment straniu, de inexplicabilト scテ「rbト, care-l urmトビea テョn ultimul timp. Atテ「t el, cテ「t ネ冓 Anna erau stトパテ「niネ嬖 テョn faネ嫗 lui de un sentiment asemトハトフor aceluia pe care-l テョncearcト navigatorul care vede dupト busolト cト direcネ嬖a テョnspre care テョnainteazト cu iuネ嫺alト nu este cea bunト, dar n-are putere sト opreascト corabia, care cu fiecare minut se テョndepトビteazト tot mai mult de direcネ嬖a adevトビatト, iar recunoaネ冲erea abaterii ar テョnsemna mトビturisirea cト merg la pierzanie.
Copilul acesta, cu instinctul sトブ naiv de viaネ嫗, era busola ce le arトフa gradul de deviere, pe care-l bトハuiau, dar nu vroiau sト-l recunoascト.
De data asta, Serioja nu era acasト ネ冓 o gトピi pe Anna singurト. ネ脇dea pe terasト, aネ冲eptテ「nd テョntoarcerea bトナatului, care plecase la plimbare ネ冓 fusese surprins de ploaie. Trimisese un om ネ冓 o fatト sト-l caute, ネ冓 acum aネ冲epta. テ士brトツatト テョntr-o rochie albト cu broderii late, Anna ネ册dea テョntr-un colネ al terasei, dupト niネ冲e flori, ネ冓 nu-l auzi. Capul ei cu pトビul negru ネ冓 cテ「rlionネ嫗t era aplecat. Sta cu fruntea lipitト de o stropitoare rece, uitatト pe balustradト, ネ冓 o ネ嬖nea strテ「ns cu mテ「inile sale frumoase, テョmpodobite cu inele, pe care Vronski le cunoネ冲ea atテ「t de bine. Frumuseネ嫺a テョntregului sトブ trup 窶 capul, gテ「tul, mテ「inile 窶 テョl uimea de fiecare datト, ca ceva neaネ冲eptat. Se opri, privind-o cu テョncテ「ntare. Dar cテ「nd vru sト facト un pas ca sト se apropie de dテ「nsa, Anna テョi ネ冓 simネ嬖 apropierea. Dトヅu la o parte stropitoarea ネ冓-ネ冓 テョntoarse spre el faネ嫗 テョmbujoratト.
— Ce ai? Eネ冲i bolnavト? O テョntrebト Vronski テョn franネ孛zeネ冲e, テョnaintテ「nd spre ea.
Ar fi vrut sト alerge la dテ「nsa; dar, gテ「ndindu-se cト ar fi putut sト-i vadト cineva, テョネ冓 テョntoarse capul spre uネ兮 terasei, se uitト テョn jur ネ冓 roネ冓 窶 cum roネ册a ori de cテ「te ori simネ嫺a cト trebuie sト se teama ネ冓 sト se ascundト.
— Nu. Sunt sトハトフoasト, rトピpunse Anna, ridicテ「ndu-se ネ冓 strテ「ngテ「ndu-i cu putere mテ「na テョntinsト. Nu te aネ冲eptam窶ヲ pe tine.
— Doamne! Ce mテ「ini reci! Exclamト Vronski.
— M-ai speriat, テョi rトピpunse Anna. Sunt singurト ネ冓-l aネ冲ept pe Serioja. S-a dus la plimbare. Trebuie sト vinト din partea asta.
Cu toate cト Anna テョncerca sト-ネ冓 pトピtreze calmul, buzele テョi tremurau.
— Iartト-mト cト am venit. Dar n-am putut lトピa sト treacト o zi fトビト sト te vトヅ, urmト Vronski テョn franネ孛zeネ冲e, cum vorbea totdeauna, evitテ「nd astfel pe acel rece dumneavoastrト, imposibil テョntre ei, ネ冓 pe primejdiosul tu rusesc.
— De ce sト te iert? テ士i pare aネ兮 de bine!
— Dar eネ冲i bolnavト, sau mテ「hnitト, urmト el fトビト sト-i lase mテ「na ネ冓 aplecテ「ndu-se spre dテ「nsa. La ce te gテ「ndeai?
— Mereu la acelaネ冓 lucru, rトピpunse Anna zテ「mbind. Spunea adevトビul. Oricテ「nd, テョn orice clipト ar fi fost テョntrebatト la ce se gテ「ndea, ea ar fi putut rトピpunde fトビト greネ: la acelaネ冓 lucru, la fericirea ネ冓 la nenorocirea ei. Tocmai acum, cテ「nd venise Vronski, se gテ「ndea: oare de ce pentru alネ嬖i, ca de pildト pentru Betsy (Anna テョi cunoネ冲ea relaネ嬖ile cu Tuネ冖evici, tトナnuite faネ崙 de lume), totul este atテ「t de uネ冩r, pe cテ「nd pentru ca e aネ兮 de chinuitor? Din anumite motive, gテ「ndul acesta o frトノテ「nta mai mult テョn ziua aceea. Anna テョl テョntrebト despre alergトビi, el テョi rトピpunse; dar, vトホテ「nd-o nervoasト ネ冓 vrテ「nd s-o 窶 distreze, テョncepu sト-i povesteascト, pe tonul cel mai firesc, amトハunte despre pregトフirile pentru alergトビi.
窶朶ト-i spun, ori sト nu-i spun? Se gテ「ndea Anna, uitテ「ndu-se テョn ochii sトナ liniネ冲iネ嬖, plini de dragoste. E atテ「t de fericit, atテ「t de preocupat de alergトビile lui, テョncテ「t n-ar テョnネ嫺lege aネ兮 cum trebuie, n-ar pricepe toatト テョnsemnトフatea acestui eveniment pentru noi.窶
— Dar nu mi-ai spus la ce te gテ「ndeai cテ「nd am intrat, テョntrebト Vronski, テョntrerupテ「ndu-ネ冓 povestirea. Spune-mi, te rog.
Anna nu-i rトピpunse, テョネ冓 plecト uネ冩r capul ネ冓-l privi テョntrebトフor pe sub sprテ「ncene, cu ochii ei strトネucitori cu gene lungi. Mテ「na care テョnvテ「rtea o frunzト ruptト テョi tremura. Vronski se uita la dテ「nsa ネ冓 faネ嫗 lui exprima supunerea ネ冓 devotamentul de sclav, cu care o cucerise.
— Vトヅ cト s-a テョntテ「mplat ceva. Crezi cト aネ putea fi liniネ冲it o singurト clipト ネ冲iind cト ai un necaz pe care nu-l テョmpトビtトκ册sc? Spune-mi, pentru numele lui Dumnezeu! O ruga el.
窶朦u, n-o sト-l iert dacト n-o sト テョnネ嫺leagト テョnsemnトフatea acestui lucru. Dar mai bine sト nu-i spun. De ce sト-l テョncerc?窶 se gテ「ndea Anna, privindu-l ca ネ冓 テョnainte ネ冓 simネ嬖nd cト mテ「na care ネ嬖nea frunza テョi tremura din ce テョn ce mai tare窶ヲ
— Pentru numele lui Dumnezeu! Repetト Vronski luテ「ndu-i mテ「na
— Sト-ネ嬖 spun?
— Da, da, da窶ヲ
— Sunt テョnsトビcinatト, ネ冩pti Anna テョncet ネ冓 rar. Frunza テョi tremura テョncト ネ冓 mai tare テョn mテ「nト, dar ea nu-ネ冓 lua ochii de la el, ca sト vadト cum va primi ネ冲irea. Vronski pトネi, vru sト spunト ceva, dar se opri, テョi lトピト mテ「na ネ冓-ネ冓 plecト fruntea テョn pトノテ「nt. 窶曠a, a テョnネ嫺les toatト テョnsemnトフatea acestui eveniment窶, se gテ「ndi Anna ネ冓-i strテ「nse mテ「na cu recunoネ冲inネ崙.
Dar Anna se テョnネ册la crezテ「nd cト el テョnネ嫺lesese テョnsemnトフatea veネ冲ii aネ兮 cum o pricepea ea, ca femeie. Auzind ネ冲irea aceasta, Vronski se simネ嬖 cuprins, cu o putere テョnzecitト de astト datト, de acel straniu sentiment de scテ「rbト ネ冓 totodatト テョnネ嫺lese cト ajunseserト la criza pe care o dorea, cト lucrurile nu mai puteau fi ascunse faネ崙 de bトビbatul sトブ ネ冓 cト trebuia, テョntr-un fel sau altul, sト punト capトフ acestei situaネ嬖i false. テ始 afarト de aceasta, tulburarea ei テョl cuprinse ネ冓 pe dテ「nsul. Se uitト la ea cu o privire smeritト, supusト, テョi sトビutト mテ「na, se ridicト ネ冓 テョncepu sト se plimbe テョn tトツere pe terasト.
— Da, rosti Vronski, apropiindu-se cu hotトビテ「re de ea. Nici dumneata, nici eu n-am privit relaネ嬖ile dintre noi ca o joacト. Acum sorネ嬖i s-au tras. Trebuie sa sfテ「rネ冓m cu minciuna テョn care trトナm, adトブgト el, uitテ「ndu-se テョmprejur.
— Sト sfテ「rネ冓m? Cum sト sfテ「rネ冓m, Alexei? Spuse Anna テョncet.
Se liniネ冲ise. Un zテ「mbet duios テョi lumina faネ嫗.
— Sト-ネ嬖 pトビトピeネ冲i bトビbatul ネ冓 sト ne unim vieネ嬖le.
— Ele ネ冓 sunt unite, rトピpunse Anna cu o ネ冩aptト abia auzitト.
— Da, dar unite cu totul, cu totul.
— Cum adicト, Alexei? テ始vaネ崙-mト cum? テ四 テョntrebト ea cu o ironie tristト, gテ「ndindu-se la situaネ嬖a ei fトビト ieネ冓re. Existト oare o soluネ嬖e? Nu sunt soネ嬖a bトビbatului meu?
— Soluネ嬖e existト pentru orice situaネ嬖e. Numai cト trebuie sト te hotトビトκ冲i. Orice ar fi mai bine decテ「t situaネ嬖a テョn care te afli. Vトヅ cum totul te face sト suferi: societatea, fiul, bトビbatul窶ヲ
— Nu, bトビbatul nu, rトピpunse Anna cu un uネ冩r zテ「mbet. Nu-l cunosc. Nu mト gテ「ndesc la el. Nu existト pentru mine.
— Nu eネ冲i sincerト. Doar te ネ冲iu. Suferi ネ冓 din pricina lui.
— El nici nu ネ冲ie, urmト Anna, ネ冓 o roネ册aネ崙 aprinsト テョi nトプトネi deodatト テョn faネ崙. I se テョmbujorarト obrajii, fruntea, gテ「tul ネ冓 lacrimi de ruネ冓ne テョi umplurト ochii. Dar sト nu mai vorbim de dテ「nsul.
XXIII.
Vronski mai テョncercase de cテ「teva ori, deネ冓 nu atテ「t de hotトビテ「t ca acum, sト vorbeascト cu Anna despre situaネ嬖a lor, ネ冓 de fiecare datト se lovise de aceleaネ冓 rトピpunsuri uネ冰ratice ネ冓 superficiale, ca ネ冓 cum ar fi fost ceva ce ea n-ar fi putut sau n-ar fi vrut sト lトノureascト テョmpreunト cu el. テ始datト ce テョncerca sト aducト vorba despre acest lucru, Anna cea adevトビatト se テョnchidea テョn ea テョnsトκ冓 ネ冓 parca テョi lua locul o altト femeie, ciudatト, strトナnト, pe care el n-o iubea, de care se temea ネ冓 care i se テョmpotrivea. Acum テョnsト Vronski se hotトビテョ sト-i spunト tot ce avea pe suflet.
— Daca ネ冲ie ori nu, urmト Vronski pe tonul sトブ hotトビテ「t ネ冓 calm de totdeauna, dacト ネ冲ie ori nu窶ヲ asta nu ne priveネ冲e. Noi nu mai putem窶ヲ dumneata nu mai poネ嬖 rトノテ「ne aネ兮, mai ales acum.
— Dar dumneata ce crezi cト e de fトツut? テ四 テョntrebト Anna cu aceeaネ冓 uネ冩arト ironie.
Ea, care se temea ca Vronski sト nu ia sarcina ei テョn uネ冩r, se テョnciuda acum, vトホテ「nd ca faptul acesta trezea テョntrテ「nsul nevoia de a lua hotトビテ「ri serioase.
— Sト-i mトビturiseネ冲i totul ネ冓 sト-l, pトビトピeネ冲i.
— Foarte bine! Sト zicem cト aネ face aネ兮, rトピpunse Anna. ネtii ce are sト se テョntテ「mple? Sト-ネ嬖 spun eu de pe acum 窶 ネ冓 テョn ochii sトナ atテ「t de blテ「nzi cu o clipト mai テョnainte se aprinse o luminト rトブtトツioasト. 窶暸, iubeネ冲i pe altul ネ冓 ai legトフuri nelegiuite cu dテ「nsul! (Imitテ「nd pe bトビbatul sトブ, Anna accentua cuvテ「ntul nelegiuite, aネ兮 cum fトツea Alexei Alexandrovici.) Te-am prevenit asupra urmトビilor din punct de vedere religios, civil ネ冓 familial. Nu m-ai ascultat. Acum nu pot face de ocarト numele meu窶ヲ ネ冓 al fiului meu, vru sト spunト ea, dar nu putu glumi pe socoteala fiului sトブ窶ヲ de ocarト numele meu窶, ネ冓 テョncト altele de acelaネ冓 fel, adトブgト ea. テ始 general, el are sト-mi spunト, cu tonul lui de om de stat, cu claritate ネ冓 cu precizie, cト nu-mi poate reda libertatea, dar va lua mトピurile care atテ「rnト de el pentru a preveni scandalul. ネ亙 are sト テョndeplineascト cu calm ネ冓 exactitate tot ce va spune. Uite, aネ兮 se va テョntテ「mpla. テピta nu-i un om, ci o maネ冓nト, ネ冓 テョncト o maネ冓nト rea, cテ「nd se supトビト窶ヲ urmト ea, amintindu-ネ冓-l pe Alexei Alexandrovici テョn toate amトハuntele fiinネ嫺i lui, ale caracterului ネ冓 ale felului sトブ de a vorbi, テョnvinuindu-l de tot ce putea gトピi rトブ テョn el, neiertテ「ndu-i nimic, din pricina vinii mari pe care ea テョnsトκ冓 o avea faネ崙 de dテ「nsul.
— Anna, テョncepu Vronski pe un ton blテ「nd ネ冓 convingトフor, cトブtテ「nd s-o liniネ冲eascト. Totuネ冓 trebuie sト-i vorbeネ冲i, ネ冓 dupト felul テョn care va reacネ嬖ona vom hotトビテョ ce avem de fトツut.
— Atunci sト fugim?
— ネ亙 de ce sト nu fugim? Nu mai vトヅ putinネ嫗 de a urma aネ兮! Nu mト gテ「ndesc la mine. Vトヅ cテ「t suferi.
— Sト fugim ネ冓 sト fiu amanta dumitale? テ四 テョntrebト Anna cu rトブtate.
— Anna! Fトツu el cu o blテ「ndト dojanト テョn glas.
— Da, adトブgト Anna, sト ajung amanta dumitale ネ冓 sト pierd totul窶ヲ
Vru sト spunト iarトκ冓 窶枅iul meu窶, テョnsト nu putu rosti cuvテ「ntul acesta.
Vronski nu putea テョnネ嫺lege cum se fトツea cト Anna, cu firea sa tare ネ冓 cinstitト, putea テョndura aceastト situaネ嬖e clトヅitト pe minciunト ネ冓 nu vroia sト scape de dテ「nsa. Nici nu bトハuia cト motivul principal era tocmai acest cuvテ「nt, 窶枅iul窶, pe care ea nu era テョn stare sト-l rosteascト. Cテ「nd se gテ「ndea la fiul sトブ ネ冓 la relaネ嬖ile viitoare dintre dテ「nsul ネ冓 maicト-sa care-i pトビトピise tatトネ, Anna se テョngrozea atテ「t de mult de ceea ce fトツuse, テョncテ「t nu mai judeca, ci ca orice femeie cトブta numai sト se liniネ冲eascト prin vorbe ネ冓 prin argumente テョnネ册lトフoare, astfel ca totul sト rトノテ「nト aネ兮 cum fusese mai テョnainte ネ冓 sト poatト uita chinuitoarea problemト 窶 ce se va テョntテ「mpla cu copilul?
— Te rog, te implor, テョi spuse deodatト Anna pe un ton cu totul altul, sincer ネ冓 duios, luテ「ndu-l de mテ「nト. Sト nu-mi mai vorbeネ冲i niciodatト de asta!
— Dar, Anna!
— Niciodatト. Lasト totul テョn seama mea. Cunosc toatト josnicia, toatト grozトプia situaネ嬖ei mele; dar nu este aネ兮 de uネ冩r de dezlegat chestiunea, cum crezi tu. Lasト totul pe seama mea ネ冓 ascultト-mト. Sト nu-mi mai vorbeネ冲i niciodatト de asta. テ士i fトトトヅuieネ冲i? Te rog, te rog, fトトトヅuieネ冲e-mi.
— テ縞嬖 fトトトヅuiesc totul, dar nu pot fi liniネ冲it, mai ales dupト ceea ce mi-ai spus. Nu pot fi liniネ冲it cテ「ta vreme nu eネ冲i tu liniネ冲itト窶ヲ
— Eu? Repetト Anna. Da, sufトビ uneori. Are sト-mi treacト, テョnsト, dacト n-o sト-mi mai vorbeネ冲i niciodatト despre asta. Cテ「nd テョmi pomeneネ冲i despre lucrul acesta, sufトビ.
— Nu テョnネ嫺leg, spuse Vronski.
— ネtiu cテ「t de greu テョネ嬖 vine sト minネ嬖, cu o fire cinstitト ca a ta, テョl テョntrerupse Anna. Te compトフimesc. Mト gテ「ndesc uneori cト ネ嬖-ai distrus viaネ嫗 pentru mine.
— La acelaネ冓 lucru mト gテ「ndeam ネ冓 eu acum, adトブgト el. Cum de ai putut jertfi totul pentru mine? Nu-mi pot ierta faptul cト eネ冲i nenorocitト.
— Eu, nenorocitト? Rトピpunse Anna, apropiindu-se de dテ「nsul ネ冓 privindu-l cu un zテ「mbet plin de dragoste. Eu sunt ca flトノテ「ndul cトビuia i s-a dat hranト. Poate テョi e frig窶ヲ are hainele rupte窶ヲ se ruネ冓neazト, dar nu e nenorocit. Eu, nefericitト? Nu, iatト fericirea mea窶ヲ
Auzi glasul fiului ci care se テョntorcea. Cercetト terasa dintr-o aruncトフurト de ochi ネ冓 se sculト repede テョn picioare. Privirea i se aprinse de un foc cunoscut lui; cu o miネ冂are iute, Anna テョネ冓 テョnトネネ崙 mテ「inile frumoase, テョmpodobite de inele, テョi cuprinse capul, se uita テョndelung la el ネ冓, apropiindu-ネ冓 faネ嫗 cu buzele テョntredeschise ネ冓 zテ「mbitoare, テョi sトビutト repede gura ネ冓 ochii, apoi テョl テョndepトビtト. Vru sト plece; Vronski テョnsト o reネ嬖nu.
— Cテ「nd? O テョntrebト el テョn ネ冩aptト, privind-o transfigurat.
— Azi, la unu, ネ冩pti Anna ネ冓, oftテ「nd adテ「nc, porni cu paネ冓 uネ冩ri ネ冓 repezi テョn テョntテ「mpinarea copilului.
Ploaia テョl apucase pe Serioja テョn grトヅina cea mare. Se adトパostise cu bトフrテ「na lui dトヅacト テョn chioネ冂.
— ネ亙-acum, la revedere, spuse Anna lui Vronski. Trebuie sト plec curテ「nd la alergトビi. Betsy mi-a fトトトヅuit cト va veni sト mト ia.
Vronski se uitト la ceas ネ冓 plecト grトッit.
XXIV.
Cテ「nd se uitト la ceas, pe terasa soネ嬖lor Karenin, Vronski era atテ「t de tulburat ネ冓 preocupat de gテ「ndurile sale, テョncテ「t vトホu acele de pe cadran, fトビト sト-ネ冓 poatト da seama de orト. Ieネ冓 テョn ネ冩sea ネ冓, cトネcテ「nd cu bトトare de seamト prin noroi, se テョndreptト spre trトピurト. Era aネ兮 de copleネ冓t de sentimentele lui pentru Anna, cト nu se gテ「ndea cテ「t era ceasul ネ冓 dacト mai avea timp sト se ducト la Brianski. Nu-i mai rトノトピese, cum se テョntテ「mplase adesea, decテ「t un reflex al memoriei, care-i arトフa succesiunea celor ce hotトビテ「se sト facト. Se apropie de vizitiul sトブ care moネ崙ナa テョn umbra deasト ネ冓 pieziネ卞 a unui tei. Admirト nouraネ冓i jucトブネ冓 de musculiネ嫺 ce roiau deasupra cailor bine hrトハiネ嬖 ネ冓, trezindu-ネ冓 vizitiul, sトビi テョn trトピurト ネ冓 porunci sト-l ducト la Brianski. Numai dupト ce fトツu vreo ネ兮pte verste, se dezmetici ネ冓, uitテ「ndu-se la ceas, テョnネ嫺lese cト era cinci ネ冓 jumトフate ネ冓 cト テョntテ「rziase.
テ始 ziua aceea erau mai multe alergトビi: cursa テョnsoネ嬖torilor, apoi cursele ofiネ嫺rilor pe o distanネ崙 de douト verste, de patru verste ネ冓, テョn sfテ「rネ冓t, ultima, la care lua parte ネ冓 el. Avea timp sト ajungト la vreme. Dar dacト s-ar fi dus la Brianski, ar fi sosit numai dupト ce s-ar fi adunat toatト curtea 窶 ネ冓 nu se cトヅea. テ司 fトトトヅuise テョnsト lui Brianski sト treacト pe la dテ「nsul; de aceea hotトビテョ sト-ネ冓 urmeze drumul ネ冓 porunci vizitiului sト nu cruネ嫺 caii.
Sosi la Brianski, stトフu la el cinci minute ネ冓 porni テョn goana cailor テョnapoi. Aceastト cursト rapidト テョl liniネ冲i. Greutトκ嬖le din raporturile sale cu Anna, ca ネ冓 nedumeririle rトノase dupト convorbirea lor, totul テョi ieネ冓 din cap. Se gテ「ndea acum cu plトツere ネ冓 cu emoネ嬖e numai la alergトビi窶ヲ cト va ajunge totuネ冓 la timp窶ヲ ネ冓 din cテ「nd テョn cテ「nd テョi fulgera テョn テョnchipuire, ca o luminト vie, fトトトヅuiala テョntテ「lnirii fericite din noaptea aceea.
Emoネ嬖a cursei テョn perspectivト punea din ce テョn ce mai mult stトパテ「nire pe dテ「nsul, pe mトピurト ce pトフrundea tot mai adテ「nc テョn atmosfera alergトビilor, depトκ冓nd trトピurile acelora care veneau de la vile ネ冓 de la Petersburg ca sト asiste la curse.
Acasト la dテ「nsul nu mai era nimeni. Toatト lumea plecase la alergトビi, iar feciorul テョl aネ冲epta テョn poartト, テョn timp ce Vronski se schimba, feciorul テョl テョncunoネ冲iinネ嫗 cト テョncepuse cursa a doua, cト mai mulネ嬖 domni テョntrebaserト de dテ「nsul ネ冓 cト un bトナat de la grajd venise de douト ori sト-l caute.
Dupト ce se schimbト pe テョndelete (nu se grトッea ネ冓 nu-ネ冓 pierdea cumpトフul niciodatト), el porunci sト-l ducト la barトツi. Vトホu de acolo o mulネ嬖me de trトピuri, pietoni, soldaネ嬖, care テョmpresuraserト hipodromul ネ冓 tribunele unde miネ冰na lumea. Se desfトκ冰ra probabil cursa a doua, deoarece, cテ「nd intrト Vronski テョn baracト, se auzi soneria. Apropiindu-se de grajd, se テョntテ「lni cu Gladiator, murgul pintenog al lui Mahotin, care era dus pe hipodrom, acoperit cu o pトフurト de culoare portocalie ネ冓 albastrト, purtテ「nd o glugト cu urechi vinete, ce pトビeau uriaネ册.
— Unde e Cord? テ四 テョntrebト Vronski pe grトニdar.
— テ始 grajd. Pune ネ兮ua pe iapト.
テ始 boxa ei deschisト, Frou-Frou era gata テョnネ册uatト. Se pregトフeau s-o scoatト afarト.
— N-am テョntテ「rziat?
— All right! All right! Totu-i テョn regulト, totu-i テョn regulト, fトツu englezul. Sト nu fiネ嬖 テョngrijorat.
Vronski aruncト テョncト o privire fugarト asupra formelor frumoase ネ冓 dragi ale iepei, care tremura din tot trupul ネ冓, smulgテ「ndu-se cu greu dinaintea acestei priveliネ冲i, ieネ冓 din baracト. Se apropie de tribune テョn clipa cea mai potrivitト, ca sト nu atragト atenネ嬖a nimトハui. Cursa a doua era pe sfテ「rネ冓te ネ冓 ochii tuturor se aネ嬖ntiserト asupra unui ofiネ嫺r din cavaleria de gardト, care se afla テョn frunte, ネ冓 asupra unui husar, tot din gardト, care venea dupト dテ「nsul; amテ「ndoi テョネ冓 テョndemnau din rトピputeri caii, apropiindu-se de potou. Toatト lumea din mijlocul ネ冓 din afara cercului se テョnghesuia spre potou, iar grupul de cavaleriネ冲i din gardト 窶 soldaネ嬖 ネ冓 ofiネ嫺ri 窶 テョネ冓 arトフau prin strigトフe puternice bucuria unui aネ冲eptat triumf al ofiネ嫺rului ネ冓 al camaradului lor. Vronski intrト nebトトat テョn seamト テョn mijlocul mulネ嬖mii, aproape テョn aceeaネ冓 clipト cテ「nd se auzi soneria care anunネ嫗 sfテ「rネ冓tul cursei. Cavaleristul din gardト, テョnalt ネ冓 stropit de noroi, sosi primul: se lトピト テョn ネ兮 ネ冓 dトヅu frテ「u liber armトピarului sトブ sur, negru de nトヅuネ册alト, care rトピufla din greu.
Frテ「nテ「ndu-ネ冓 cu putere picioarele テョncト テョncordate, armトピarul cu trupul mare テョネ冓 テョncetini fuga, iar ofiネ嫺rul din gardト, ca un om care se trezeネ冲e dintr-un somn greu, privi テョn juru-i ネ冓 zテ「mbi silit. テ始datト fu テョnconjurat de o mulネ嬖me de cunoscuネ嬖 ネ冓 de strトナni.
Vronski ocoli テョntr-adins lumea aceea aleasト ネ冓 mondenト, care se miネ冂a vorbind agale ネ冓 la largul ei テョn faネ嫗 tribunelor. Observト acolo pe Anna Karenina, pe Betsy ネ冓 pe soネ嬖a fratelui sトブ; dar nu se duse la ele, ca sト nu-ネ冓 abatト gテ「ndurile de la cursト. La tot pasul テョnsト テョntテ「lnea cunoネ冲inネ嫺 care テョi povesteau amトハunte despre celelalte curse ネ冓-l テョntrebau de ce テョntテ「rziase.
テ始 timp ce concurenネ嬖i erau chemaネ嬖 テョntr-un pavilion pentru テョmpトビネ嬖rea premiilor ネ冓 toatト lumea se テョndrepta acolo, Alexandr, fratele mai mare al lui Vronski, se apropie de dテ「nsul. Purta uniforma de colonel cu eghileネ嬖 ネ冓 era un om de o staturト potrivitト, tot atテ「t de bine legat ca Alexei, dar mai frumos ネ冓 mai rumen, deネ冓 cu nasul roネ冰 ネ冓 faネ嫗 vトヅitト de chefliu.
— Ai primit biletul meu? テ四 テョntrebト Alexandr. Nu-i chip sト te gトピesc niciodatト.
Cu toatト viaネ嫗 dezmトκ嫗tト, pe care ネ冓-o petrecea mai ales テョn beネ嬖i despre care se dusese vestea, Alexandr era un adevトビat curtean.
Vorbind cu Vronski despre un lucru foarte neplトツut pentru el ネ冓 ネ冲iind cト ochii multora puteau fi テョndreptaネ嬖 asupra lor, Alexandr avea faネ嫗 zテ「mbitoare, ca ネ冓 cum ar fi glumit cu fratele sトブ despre ceva neテョnsemnat.
— L-am primit ネ冓 la drept vorbind nu テョnネ嫺leg de ce te テョngrijorezi tu! テ司 rトピpunse Alexei.
— Sunt テョngrijorat fiindcト mi s-a spus chiar adineauri cト nu eネ冲i aici ネ冓 cト luni ai fost vトホut la Peterhof.
— Sunt chestiuni care nu pot fi discutate decテ「t de cei direct interesaネ嬖. Chestiunea care te preocupト atテ「ta face parte din aceastト categoric窶ヲ
— Perfect, numai cト atunci nu mai eネ冲i テョn serviciu, nu窶ヲ
— Te rog sト nu te mai amesteci. Atテ「t!
Faネ嫗 posomorテ「tト a lui Alexei Vronski pトネi. Falca de jos, ieネ冓tト テョnainte, テョi tremura 窶 ceea ce i se テョntテ「mpla rareori. Om cu inima foarte bunト, Vronski se supトビa destul de rar, dar cテ「nd se supトビa ネ冓-i tremura bトビbia era primejdios 窶 lucru pe care Alexandr Vronski テョl ネ冲ia. De aceea, zテ「mbi vesel:
— N-am vrut decテ「t sト-ネ嬖 テョnmテ「nez scrisoarea mamei. Rトピpunde-i ネ冓 nu te mai enerva テョnainte de cursト. Bonne chance! Adaugト el zテ「mbind ネ冓 se テョndepトビtト.
テ始datト dupト aceea, un alt salut prietenos テョl opri pe Vronski:
— Nu vrei sト-ネ嬖 recunoネ冲i prietenii! Bunト ziua, mon cher, テョncepu Stepan Arkadici. ネ亙 aici, テョn mijlocul societトκ嬖i strトネucite a Petersburgului, faネ嫗 rumenト a lui Stepan Arkadici, cu favoriネ嬖 lucioネ冓, bine pieptトハaネ嬖, se desprindea tot atテ「t de puternic ca ネ冓 la Moscova. Am sosit ieri ネ冓 sunt テョncテ「ntat sト asist la triumful tトブ. Cテ「nd ne テョntテ「lnim?
— Treci mテ「ine pe la cトノinul regimentului, テョi rトピpunse Vronski ネ冓, strテ「ngテ「ndu-i cu multe scuze mテ「neca paltonului, porni spre mijlocul hipodromului, unde erau aduネ冓 caii pentru cursa cea mare cu obstacole.
Caii asudaネ嬖 ネ冓 istoviネ嬖, care luaserト parte la cursele de dinainte, erau duネ冓 la barトツi, テョnsoネ嬖ネ嬖 de grトニdari. Unul dupト altul apトビeau alネ嬖 cai pentru cursa urmトフoare, cei mai mulネ嬖 englezeネ冲i, odihniti窶ヲ cu pテ「ntecele supte ネ冓 cu glugi テョn cap 窶 ceea ce le dトヅea テョnfトκ嬖ネ兮rea unor pトピトビi uriaネ册 ネ冓 stranii. Din dreapta era adusa Frou-Frou 窶 frumoasト ネ冓 zvelta; テョnainta テョn paネ冓 elastici, cトネcテ「nd ca ネ冓 cum picioarele ei, destul de lungi, ar fi fost pe arcuri. Aproape de ea, servitorii luau pトフura de pe robustul Gladiator. Vronski テョネ冓 opri fトビト voie privirea pe formele puternice, frumoase, perfect proporネ嬖onale, ale armトピarului, pe crupa splendidト ネ冓 pe chiネ冓ネ嫺le neobiネ冢uit de scurte. Vru sト se apropie de iapa lui, dar un alt cunoscut テョl opri テョn drum.
— Ah, uite-l pe Karenin! テ司 spuse cunoscutul cu care stトフea de vorbト. テ縞冓 cautト soネ嬖a, care e テョn tribuna din mijloc. N-ai vトホut-o?
— Nu, n-am vトホut-o, rトピpunse Vronski; ネ冓, fトビト sト arunce mトツar o privire spre tribuna unde-i fusese arトフatト Karenina, se apropie de iapa lui.
Tocmai vroia sト dea o dispoziネ嬖e テョn legトフurト cu ネ兮ua, pe care nu apucase テョncト s-o cerceteze bine, cテ「nd concurenネ嬖i furト chemaネ嬖 la un pavilion sト tragト numerele ネ冓 sト plece.
ネ和ptesprezece ofiネ嫺ri, cu feネ嫺le serioase, aproape severe 窶 unii palizi 窶 se adunarト テョn faネ嫗 pavilionului ネ冓 traserト numerele. Lui Vronski テョi ieネ冓 numトビul 7. Se auzi comanda: 窶榲始cトネecaネ嬖!窶
Simネ嬖ndu-se, dimpreunト cu ceilalネ嬖 concurenネ嬖, centrul spre care erau aネ嬖ntite toate privirile, Vronski se apropie de iapa lui テョntr-o stare de テョncordare care-l fトツea de obicei mトピurat ネ冓 calm テョn miネ冂トビi, テョn vederea solemnitトκ嬖i alergトビilor. Cord テョネ冓 pusese costumul de galト: redingota neagrト, テョncheiatト, guler scorネ孃s, scrobit, care-i sprijinea obrajii, pトネトビie rotundト, neagrト, ネ冓 botfori. Calm ネ冓 grav, ca テョntotdeauna, sta テョnaintea iepei ネ冓 o ネ嬖nea el singur de dテ「rlogi. Frou-Frou tremura mai departe, cuprinsト parcト de friguri. テ縞冓 テョntoarse ochiul plin de foc spre Vronski, care se apropie de ea ネ冓 vテ「rテョ un deget sub chinga ネ册ii. Iapa テョl privi ネ冓 mai pieziネ, rテ「nji ネ冓-ネ冓 ciuli urechile. Englezul テョネ冓 zbテ「rci buzele, vrテ「nd sト schiネ嫺ze un zテ「mbet テョn legトフurト cu faptul cト i se controla テョnネ册uatul.
— テ始cトネecaネ嬖! O sト aveネ嬖 mai puネ嬖ne emoネ嬖i. Vronski テョネ冓 テョntoarse capul pentru ultima oarト spre rivalii sトナ. ネtia cト テョn timpul alergトビii n-o sト-i mai vadト. Doi dintre ei ネ冓 plecaserト spre start. Galネ嬖n, prietenul sトブ ネ冓 unul dintre cei mai primejdioネ冓 concurenネ嬖, se テョnvテ「rtea テョn jurul unui armトピar murg, care nu se lトピa テョncトネecat. Un husar din gardト, mic, cu pantaloni de cトネトビie foarte strテ「mネ嬖, se テョncovoia ca un motan pe crupa calului, vrテ「nd sト imite pe englezi. Prinネ孛l Kuzovlev, palid, cトネトビea o iapト pursテ「nge din hergheliile Grabovski, pe care o ducea de dテ「rlogi un englez. Vronski ネ冓 toネ嬖 camarazii sトナ テョi cunoネ冲eau amorul-propriu exagerat, ce se テョmbina cu nervii lui 窶枹labi窶. ネtiau cト se temea ネ冓 de umbra lui! テ司 era fricト sト テョncalece chiar ネ冓 pe un cal de front. Acum テョnsト, tocmai fiindcト aceastト cursト era primejdioasト, fiindcト oamenii テョネ冓 puteau rupe gテ「tul ネ冓 la fiecare obstacol se afla cテ「te o ambulanネ崙 a Crucii Roネ冓i, un medic ネ冓 o sorト de caritate 窶 tocmai de aceea Kuzovlev hotトビテ「se sト alerge. Privirile li se テョntテ「lnirト ネ冓 Vronski テョi fトツu prieteneネ冲e un semn din ochi, ca sト-l テョmbトビbトフeze. Numai pe rivalul sトブ principal nu-l vトホu, pe Mahotin, cトネare pe Gladiator.
— Sト nu vト grトッiネ嬖, テョl sfトフui Cord pe Vronski. ネ亙 ネ嬖neネ嬖 minte un lucru: nu zトッoviネ嬖 la obstacole ネ冓 nu テョndemnaネ嬖 iapa. Lトピaネ嬖-o テョn voie, sト facト ce vrea.
— Bine, bine, rトピpunse Vronski, luテ「nd frテ「ul テョn mテ「nト.
— Dacト se poate, luaネ嬖-o テョnainte. Dar chiar dacト rトノテ「neネ嬖 テョn urmト, sト nu vト pierdeネ嬖 nトヅejdea pテ「nト テョn ultima clipa.
Iapa nu apucト sト facト un pas cト Vronski テョネ冓 ネ冓 puse piciorul テョn scara zimネ嫗tト de oネ嫺l ネ冓, cu o miネ冂are sprintenト ネ冓 energicト, テョncトネeca cu uネ冰rinネ崙 ネ冓-ネ冓 lトピト trupul vテ「njos pe ネ兮ua de piele, care scテ「rネ崚「i. Vテ「rテ「nd piciorul drept テョn scarト, el potrivi cu un gest obiネ冢uit, テョntre degete, curelele frテ「ului dublu. Cord dトヅu drumul iepei. Parcト neネ冲iind cu ce picior sト calce mai テョntテ「i, Frou-Frou, cu gテ「tul ei lung, テョncordat de frテ「u, porni ca pe arcuri, legトハテ「ndu-ネ冓 cトネトビeネ孛l pe spinarea ei flexibilト. Cord テョl urmト pe Vronski, iuネ嬖nd pasul. Nervoasト, iapa cトブta sト-ネ冓 テョnネ册le cトネトビeネ孛l, テョntinzテ「nd frテ「ul cテ「nd テョntr-o parte, cテ「nd テョntr-alta. Vronski テョncerca テョn zadar s-o liniネ冲eascト, vorbindu-i ネ冓 mテ「ngテ「ind-o.
Se apropiarト de o gテ「rlト テョndiguitト, テョndreptテ「ndu-se spre start. Unii concurenネ嬖 erau テョnainte, alネ嬖i テョn urmト. Vronski auzi deodatト テョn spate zgomotul unui galop de cal prin noroiul drumului ネ冓 fu depトκ冓t de Mahotin, cトネare pe armトピarul lui pintenog. Mahotin テョi zテ「mbi, rテ「njindu-ネ冓 dinネ嬖i lungi. Vronski テョnsト テョl privi cu mテ「nie. Nu-l simpatiza, iar acum テョl socotea cel mai primejdios rival ネ冓 era supトビat pe dテ「nsul, fiindcト-i enervase iapa trecテ「nd astfel テョn galop pe lテ「ngト ea. Frou-Frou ridicト piciorul stテ「ng, ca pentru galop, fトツu douト sトビituri; dar, テョnciudatト de frテ「ul bine strunit, trecu la un trap vioi, sトネtテ「ndu-ネ冓 cトネトビeネ孛l. Cord se posomorテョ ネ冓 el; alergト aproape テョn pasul calului dupト Vronski.
XXV.
ネ和ptesprezece ofiネ嫺ri alergau la aceastト cursト, care urma sト se desfトκ冩are pe o pistト mare, de forma elipsei, cu un perimetru de patru verste, ce se テョntindea テョn faネ嫗 tribunelor.
テ始トブntrul acestei piste erau construite nouト obstacole: o gテ「rlト, o barierト mare, compactト, テョnaltト aproape de un metru ネ冓 jumトフate, drept テョn faネ嫗 tribunei, un ネ兮nネ gol, un ネ兮nネ cu apト, o coastト, o banchetト irlandezト 窶 unul dintre obstacolele cele mai grele 窶 un val de pトノテ「nt cu gard de vreascuri, テョn dosul cトビuia mai era un ネ兮nネ, nevトホut, テョncテ「t calul trebuia sト sarト peste amテ「ndouト obstacolele, ori sト se prトッuネ册ascト. Mai erau apoi douト ネ兮nネ孛ri 窶 unul cu apト ネ冓 テョncト unul gol. Cursa se isprトプea テョn faネ嫗 tribunei. Alergトビile nu テョncepeau chiar de la marginea cercului, ci de la o depトビtare de o sutト de stテ「njeni. Pe aceastト distanネ崙 se afla cel dintテ「i obstacol: o gテ「rlト テョndiguitト, latト de peste doi metri, pe care cトネトビeネ嬖i puteau s-o treacト fie dintr-o sトビiturト, fie prin vad.
Concurenネ嬖i se aliniarト de trei ori; dar cテ「te un cal ieネ册a mereu テョnainte ネ冓 startul trebuia dat din nou. Colonelul Sestrin, cunoscトフor al regulilor startului, テョncepu sト se enerveze, cテ「nd strigト テョn sfテ「rネ冓t a patra oara: 窶朞arネ!窶 ネ冓 cトネトビeネ嬖i pornirト.
Toネ嬖 ochii, toate binoclurile se テョndreptarト spre grupul pestriネ al cトネトビeネ嬖lor, テョn timp ce aceネ冲ia se aliniau.
窶曩ata! Au plecat!窶 se auzi de pretutindeni dupト tトツerea aネ冲eptトビii.
Pietonii テョn grupuri sau izolaネ嬖 テョncepurト sト treacト dintr-un loc テョntr-altul, ca sト vadト mai bine. La テョnceput, ネ冓rul cトネトビeネ嬖lor se rトピpテ「ndi ネ冓 se vedea cum se apropiau de gテ「rlト 窶 cテ「te doi-trei sau unul dupト altul. Pentru spectatori, concurenネ嬖i pトビeau sト fi pornit toネ嬖 テョn acelaネ冓 timp; pentru cトネトビeネ嬖 テョnsト diferenネ嫺le de secundト dintre dテ「nネ冓i aveau o mare テョnsemnトフate.
Frou-Frou, emoネ嬖onatト ネ冓 nervoasト din cale-afarト, pierdu prima clipト ネ冓 cテ「ネ嬖va cai pornirト テョnaintea ei: dar, chiar pテ「nト a ajunge la gテ「rlト, Vronski 窶 deネ冓 strunea din rトピputeri iapa care trトトea de frテ「u 窶 depトκ冓 cu uネ冰rinネ崙 pe trei concurenネ嬖 ネ冓 テョn faネ嫗 lui rトノaserト numai Gladiator, murgul lui Mahotin, ネ冓, テョn frunte de tot, Diana cea frumoasト, ducテ「ndu-l pe Kuzovlev mai mult mort decテ「t viu.
テ始 primele clipe, Vronski nu era stトパテ「n nici pe sine テョnsuネ冓, nici pe cal, ネ冓 nu putu struni miネ冂トビile iepei pテ「nト la cel dintテ「i obstacol 窶 gテ「rla.
Gladiator ネ冓 Diana alergau alトフuri ネ冓 aproape テョn aceeaネ冓 clipト zdup, zdup! 窶 sトビirト gテ「rla de partea cealaltト. Dupト ei, fトビト zgomot, trecu Frou-Frou ca テョn zbor. テ始 timp ce era テョncト テョn aer, Vronski vトホu, aproape sub picioarele iepei sale, pe Kuzovlev, care se zbトフea cu Diana pe celトネalt mal al gテ「rlei. (Dupト sトビiturト, Kuzovlev lトピase frテ「u liber ネ冓 calul se prトッuネ冓se テョmpreunト cu dテ「nsul.) Vronski aflト aceste amトハunte mai tテ「rziu. Acum, vトホu numai cト dedesubt, acolo unde trebuia sト calce Frou-Frou, putea sト fie capul sau piciorul Dianei. Dar Frou-Frou, テョncordテ「ndu-ネ冓 muネ冂hii picioarelor ネ冓 ai spinトビii, fトツu o sforネ嫗re テョn timpul sトビiturii, テョntocmai ca o pisicト テョn cトヅere, depトκ冓 calul ネ冓 galopト mai departe.
窶曠raga de ea!窶 gテ「ndi Vronski.
Dupト trecerea gテ「rlei, Vronski puse cu desトプテ「rネ冓re stトパテ「nire pe iapト ネ冓 テョncepu s-o potoleascト, vrテ「nd sト treacト bariera cea mare テョn urma lui Mahotin ネ冓 numai dupト aceea, pe distanネ嫗 urmトフoare, fトビト obstacole, lungト de peste patru sute de metri, sト テョncerce depトκ冓rea adversarului.
Bariera cea mare se afla drept テョn faネ嫗 tribunei ネ嫗rului. テ士pトビatul, テョntreaga curte, valurile de oameni 窶 toネ嬖 se uitau la Vronski ネ冓 la Mahotin, care alerga cu o lungime de cal テョnainte, apropiindu-se de dracu (cum era numitト bariera cea compactト). Vronski simネ嫺a privirile aネ嬖ntite din toate pトビネ嬖le asupra lui, dar vedea numai urechile ネ冓 gテ「tul iepei sale, pトノテ「ntul ce-i alerga テョn テョntテ「mpinare, apoi crupa ネ冓 picioarele albe ale lui Gladiator, care bトフeau repede tactul, mereu la aceeaネ冓 distanネ崙 テョnaintea lui. Gladiator se ridicト fトビト sト atingト scテ「ndurile, テョネ冓 miネ冂ト coada scurtト ネ冓 se mistui din ochii lui Vronski.
— Bravo!
— Se auzi un glas.
テ始 aceeaネ冓 clipト se ivirト scテ「ndurile barierei テョn faネ嫗 ochilor lui Vronski. Fトビト cea mai micト sforネ嫗re, iapa sトビi peste barierト ネ冓 scテ「ndurile テョi pierirト din vedere. Numai un trosnet se auzi テョn urmト. テ始tトビテ「tatト de Gladiator, care alerga テョnaintea ei, iapa sトビise prea devreme テョn faネ嫗 barierei ネ冓 o lovise cu copita de dinapoi. Dar mersul iepei nu se schimbト. Vronski, pe care-l stropise テョn obraz o テョmproネ冂トフurト de noroi, テョネ冓 dトヅu seama cト se aflト iarトκ冓 la aceeaネ冓 distanネ崙 de Gladiator. Din nou vトホu テョn faネ嫗 lui crupa calului, coada scurtト ネ冓 aceleaネ冓 picioare albe, care se miネ冂au repede, fトビト sト se テョndepトビteze.
Tocmai cテ「nd Vronski se gテ「ndea cト ar trebui sト-l depトκ册ascト pe Mahotin, Frou-Frou テョi テョnネ嫺lese parcト gテ「ndul ネ冓, fトビト nici un テョndemn, テョネ冓 spori iuネ嫺ala ネ冓 テョncepu sト se apropie de Mahotin din partea cea mai potrivitト pentru acest scop, adicト dinspre coardト. Dar Mahotin nu se テョndepトビtト de coardト. Vronski se gテ「ndea cト l-ar putea テョntrece ネ冓 din afarト, cテ「nd Frou-Frou schimbト pasul ネ冓 テョncepu sト-l depトκ册ascト pe Mahotin exact cum gテ「ndise el. Spata ei, care se テョnnegrise de nトヅuネ册alト, ajunse テョn dreptul crupei lui Gladiator. Cトネトビeネ嬖i alergarト cテ「teva clipe alトフuri. テ始ainte テョnsト de a ajunge la obstacolul de care se apropiau, ca sト nu facト un cerc mare, Vronski テョncepu sト muネ冲ruluiascト iapa cu frテ「ul ネ冓, repede, chiar pe povテ「rniネ, テョl depトκ冓 pe Mahotin. テ司 vトホu テョn fugト faネ嫗 テョmproネ冂atト cu noroi. I se pトビu chiar cト Mahotin zテ「mbise. Vronski テョl テョntrecu, dar テョl simネ嫺a la spate. Auzea neテョncetat テョnapoia lui galopul cadenネ嫗t ネ冓 rトピuflarea sacadatト, dar neobositト, a lui Gladiator.
Vronski trecu uネ冩r urmトフoarele douト obstacole: ネ兮nネ孛l ネ冓 bariera. テ始cepu sト audト テョnsト mai aproape sforトナtul ネ冓 galopul lui Gladiator. テ縞冓 テョndemnト iapa, ネ冓-ネ冓 dトヅu seama cu bucurie cト Frou-Frou テョネ冓 iuネ嬖se cu uネ冰rinネ崙 mersul. Dupト tropotul copitelor lui Gladiator, テョnネ嫺lese cト era iarトκ冓 la depトビtarea de mai テョnainte.
Vronski se afla テョn fruntea cursei, tocmai ceea ce voise 窶 ネ冓-l sfトフuise ネ冓 Cord. Acum era sigur de izbテ「ndト. Emoネ嬖a, bucuria ネ冓 duioネ冓a faネ崙 de Frou-Frou テョi sporirト. Ar fi vrut sト se uite テョnapoi, dar nu テョndrトホnea, ci cトブta sト se liniネ冲eascト ネ冓 sト nu-ネ冓 mai テョndemne iapa, ca sト-i pトピtreze o rezervト de energie egalト cu aceea pe care, dupト cum simネ嫺a, o mai avea Gladiator. Rトノトピese numai un obstacol, cel mai greu. Dacト-l va trece テョnaintea celorlalネ嬖, el va sosi cel dintテ「i. Vronski se apropia de bancheta irlandezト. Vトホu de departe bancheta, o datト cu Frou-Frou. Amテ「ndoi 窶 om ネ冓 cal 窶 avurト o clipト de テョndoialト. Observト nehotトビテ「rea テョn urechile iepei ネ冓 ridicト cravaネ兮. Simネ嬖 テョnsト cト テョndoiala テョi fusese neテョntemeiatト, deoarece calul ネ冲ia ce trebuia sト facト. テ縞冓 iuネ嬖 pasul ネ冓 se ridicト テョn cadenネ崙, exact cum テョネ冓 テョnchipuise Vronski, se desprinse de pトノテ「nt ネ冓 se lトピト テョn voia inerネ嬖ei, care o duse departe peste ネ兮nネ, ネ冓 テョn acelaネ冓 tact, fトビト nici o sforネ嫗re, テョn acelaネ冓 pas, Frou-Frou テョネ冓 urmト cursa.
— Bravo, Vronski! Auzi glasuri dintr-un grup de spectatori.
ネtia cト erau cei din acelaネ冓 regiment cu dテ「nsul, ネ冓 prieteni, care stトフeau lテ「ngト obstacol. Nu putu sト nu recunoascト vocea lui Iaネ况in. Dar de vトホut, nu-l vトホu.
窶朧h, scumpa mea!窶 se gテ「ndi Vronski la Frou-Frou, ascultテ「nd cele ce se petreceau テョn urmト. 窶暸 sトビit!窶 テョネ冓 zise el, auzind din spate tropotul lui Gladiator. Rトノトピese ultimul ネ兮nネ cu apト, de un metru ネ冓 jumトフate. Vronski nici nu se uitト la dテ「nsul. Dar vrテ「nd sト ajungト テョntテ「iul cu mult テョnaintea celorlalネ嬖, テョncepu sト-ネ冓 muネ冲ruluiascト iapa din frテ「u, cu miネ冂トビi circulare, aネ兮 cト Frou-Frou テョネ冓 ridica ネ冓-ネ冓 pleca botul テョn tactul salturilor. Vronski simネ嬖 ca iapa テョネ冓 cheltuia ultima rezervト. Era leoarcト de apト nu numai pe gテ「t, ci ネ冓 pe spate. Broboane de sudoare テョi ieネ冓rト pe greabトハ, pe cap ネ冓 pe urechile ascuネ嬖te. Frou-Frou rトピufla vijelios ネ冓 scurt. Totuネ冓, Vronski ネ冲ia cト aceastト rezervト テョi era prea de ajuns pentru cei patru sute de metri care-i mai rトノトピeserト. Numai prin faptul cト se simネ嫺a mai aproape de pトノテ「nt ネ冓 dupト elasticitatea miネ冂トビilor, Vronski テョネ冓 dトヅu seama cテ「t de mult テョネ冓 iuネ嬖se iapa mersul. Trecu ネ兮nネ孛l aproape fトビト sト bage de seamト. Frou-Frou zburase peste el ca o pasトビe; dar, テョn aceeaネ冓 clipト, Vronski simネ嬖, テョngrozit, cト テョntテ「rziase faネ崙 de miネ冂area iepei ネ冓 fトビト sト ネ冲ie cum, fトツu un gest greネ冓t, de neiertat, lトピテ「ndu-se prea devreme テョn ネ兮. Poziネ嬖a lui se schimbト dintr-o data. テ始ネ嫺lese cト se テョntテ「mplase ceva テョngrozitor. Nu-ネ冓 putea da テョncト bine seama ce anume se petrecuse, cテ「nd fulgerarト, chiar pe lテ「ngト dテ「nsul, picioarele albe ale armトピarului murg, ネ冓 Mahotin trecu テョn goanト prin faネ嫗 lui. Vronski atinse cu un picior pトノテ「ntul, iar iapa se lトピト peste el; de-abia izbuti sト ネ冓-l elibereze, cテ「nd Frou-Frou se prトプトネi pe o coasta, sforトナnd greu. Fトツテ「nd sforネ崙ビi zadarnice, cu gテ「tul ei subネ嬖re ネ冓 nトヅuネ冓t, ca sト se ridice, iapa テョncepu sト se zbatト pe pトノテ「nt, la picioarele lui, ca o pasトビe rトハitト. O miネ冂are stテ「ngace a cトネトビeネ孛lui テョi rupsese spinarea. Dar Vronski テョnネ嫺lese asta mult mai tテ「rziu. Acum nu vedea decテ「t cト Mahotin se depトビta mereu; iar el stトフea singur, clトフinテ「ndu-se, pe pトノテ「ntul テョncremenit, plin de noroi. テ始 faネ嫗 lui, rトピuflテ「nd greu ネ冓 cu capul テョntors spre dテ「nsul, Frou-Frou テョl privea cu ochii ei minunaネ嬖. テ始cト neテョnネ嫺legテ「nd ceea ce se テョntテ「mplase, Vronski trase calul de frテ「u. Iapa テョncepu sト se zbatト din nou ca un peネ冲e, fトツテ「nd sト scテ「rネ崚「ie aripile ネ册ii. テ縞冓 eliberト picioarele de dinainte, dar 窶 nefiind テョn stare sト-ネ冓 ridice crupa 窶 se zbトフu ネ冓 se rトピturnト iarトκ冓 pe o coastト. Cu faネ嫗 crispatト de furie, palid, cu falca de jos tremurテ「nd, Vronski o lovi cu cトネcテ「iul テョn pテ「ntece ネ冓 テョncepu s-o tragト din nou de frテ「u. Dar Frou-Frou nu se mai miネ冂ト, ci 窶 vテ「rテ「ndu-ネ冓 botul テョn pトノテ「nt 窶 se uita numai la stトパテ「n cu privirea ei grトナtoare.
— A-a-a! Gemu Vronski, luテ「ndu-se de cap. Ah! Ce-am fトツut? Rトツni el deodatト. Am pierdut ネ冓 cursa! ネ亙 vina e numai a mea, o vinト ruネ冓noasト, de neiertat! ネ亙 iapa asta dragト, nenorocitト, pe care am ucis-o! Ah, ce-am fトツut!
Multト lume, un doctor, un subchirurg ネ冓 ofiネ嫺ri din regimentul sトブ alergarト spre dテ「nsul. Spre nenorocul lui, Vronski se simネ嫺a teafトビ. Iapa テョネ冓 frテ「nsese spinarea. Hotトビテ「rト s-o テョmpuネ冲e. Vronski nici nu putea rトピpunde la テョntrebトビi, nici nu putea vorbi cu nimeni. Se テョntoarse ネ冓, fトビト sト-ネ冓 ridice ネ兮pca de jos, o luト razna de pe hipodrom, neネ冲iind テョncotro merge. Se simネ嫺a nenorocit. テ始tテ「ia oarト テョn viaネ嫗 lui i se テョntテ「mpla o nenorocire 窶 o nenorocire cu atテ「t mai greu de rトッdat, cu cテ「t numai el era de vinト.
Iaネ况in テョl ajunse din urmト cu ネ兮pca ネ冓-l テョnsoネ嬖 pテ「nト acasト. Peste o jumトフate de ceas, Vronski テョネ冓 reveni. Dar aceastト cursト ramase multト vreme pentru el una din cele mai grele ネ冓 mai chinuitoare amintiri din viaネ嫗 lui.
XXVI.
Relaネ嬖ile dintre Alesei Alexandrovici ネ冓 soネ嬖a sa rトノaserト テョn aparenネ崙 aceleaネ冓 ca ネ冓 テョnainte, cu singura deosebire cト el era ネ冓 mai ocupat decテ「t pテ「nト atunci. Ca テョn toネ嬖 anii, o datト cu sosirea primトプerii, Karenin pleca テョn strトナnトフate pentru o curト de ape minerale, ca sト-ネ冓 refacト sトハトフatea zdruncinatト an de an de munca テョncordatト din timpul iernii. Se テョntoarse ca de obicei テョn iulie ネ冓 se apucト numaidecテ「t, cu energie sporitト, de munca lui obiネ冢uitト. Ca テョntotdeauna, soネ嬖a sa plecase テョn vilegiaturト, iar el rトノトピese la Petersburg.
De la discuネ嬖a lor, dupト serata prinネ嫺sei Tverskaia, Alexei Alexandrovici nu mai pomenise niciodatト Annei de gelozia ネ冓 de bトハuielile sale. Tonul lui obiネ冢uit, ironic, era cテ「t se poate de potrivit pentru actualele raporturi cu soネ嬖a sa. Se purta numai puネ嬖n mai rece cu ea ネ冓 nu pトビea sト aibト テョmpotrivト-i decテ「t o uネ冩arト nemulネ孛mire din pricinト cト pentru テョntテ「ia oarト, テョn noaptea aceea, Anna se ferise de o discuネ嬖e cu dテ「nsul. テ始 atitudinea lui faネ崙 de dテ「nsa era o nuanネ崙 de iritare, nimic mai mult. Spunea parcト, テョn gテ「nd, soネ嬖ei sale: 窶朦-ai vrut o explicaネ嬖e! Cu atテ「t mai rトブ pentru tine. Acum ai sト mト rogi tu ネ冓 eu am sト refuz explicaネ嬖a. Cu atテ「t mai rトブ pentru tine窶, gテ「ndea el, テョntocmai ca un om care, テョncercテ「nd zadarnic sト stingト un incendiu, s-ar supトビa pe propriile-i sforネ崙ビi deネ兮rte ネ冓 ar striga: 窶朦a, aネ兮-ネ嬖 trebuie! Acum ai sト arzi!窶
El, omul inteligent ネ冓 subtil テョn chestiunile de serviciu, nu-ネ冓 dトヅea seama cテ「t de nesトッuitト テョi era comportarea faネ崙 de soネ嬖a sa. Nu-ネ冓 dトヅea seama, fiindcト se テョngrozea sト-ネ冓 テョnネ嫺leagト adevトビata situaネ嬖e, テョネ冓 テョnchisese テョn suflet, ca テョntr-o cutie テョncuiatト sub peceネ嬖, sentimentele sale de afecネ嬖une pentru soネ嬖e ネ冓 bトナat. El, pトビintele afectuos ネ冓 grijuliu de mai-nainte, avea 窶 de la sfテ「rネ冓tul iernii 窶 o atitudine deosebit de rece faネ崙 de bトナat. Se purta cu dテ「nsul tot atテ「t de ironic ca ネ冓 cu soネ嬖a sa. 窶昿i, tinere!窶 テョl テョntテ「mpina el acum.
Alexei Alexandrovici gテ「ndea ネ冓 spunea cト niciodatト nu avusese atテ「t de mult de lucru la slujbト ca テョn anul acela. Nu-ネ冓 mトビturisea cト-ネ冓 nトピcocise singur treburi, cト era un mijloc pentru dテ「nsul de a nu deschide cutia unde se aflau テョnchise sentimentele sale pentru soネ嬖e ネ冓 familie, ca ネ冓 gテ「ndurile テョn legトフurト cu ele, care deveneau cu atテ「t mai テョnspトナmテ「ntトフoare cu cテ「t zトツeau de mai mult timp acolo. Dacト cineva ar fi avut dreptul sト-l テョntrebe ce crede despre purtarea soネ嬖ei sale, paネ冢icul ネ冓 aネ册zatul Alexei Alexandrovici n-ar fi rトピpuns nimic, dar s-ar fi supトビat cumplit pe omul care i-ar fi pus aceastト テョntrebare. Tocmai de aceea figura lui lua o expresie de mテ「ndrie ネ冓 de asprime cテ「nd テョl テョntreba cineva de sトハトフatea soネ嬖ei. Alexei Alexandrovici nu vroia sト se gテ「ndeascト la purtarea ネ冓 la sentimentele soネ嬖ei sale ネ冓, テョntr-adevトビ, nu se gテ「ndea.
Locuinネ嫗 de varト a lui Karenin era la Peterhof. Contesa Lidia Ivanovna テョネ冓 petrecea de obicei verile tot acolo, テョn vecinトフatea Annei, テョntテ「lnindu-se des cu ea. テ始 anul acela テョnsト, contesa Lidia Ivanovna renunネ嫗se sト meargト la Peterhof, nu se dusese niciodatト la Anna Arkadievna ネ冓-i fトツuse o aluzie lui Alexei Alexandrovici la neajunsurile unei apropieri dintre Anna, pe de o parte, ネ冓 Betsy ネ冓 Vronski, pe de alta. Alexei Alexandrovici テョi tトナase vorba cu asprime, spunテ「nd cト soネ嬖a sa este mai presus de orice bトハuialト ネ冓 de atunci テョncepuse s-o ocoleascト pe contesa Lidia Ivanovna. Nu vroia sト vadト ネ冓 nu vedea cト, テョn societate, mulネ嬖 se uitau chiorテ「ネ la soネ嬖a sa. Nu vroia sト テョnネ嫺leagト ネ冓 nu テョnネ嫺legea de ce Anna stトビuise テョn mod deosebit sト se stabileascト la テ杪rskoie, unde locuia Betsy ネ冓 テョn apropierea cトビuia se afla cantonamentul regimentului lui Vronski. Nu-ネ冓 テョngトヅuia sト se gテ「ndeascト la aceastト situaネ嬖e ネ冓 nu se gテ「ndea. Totuネ冓, テョn adテ「ncul sufletului, fトビト sト ネ冓-o mトビturiseascト, fトビト sト aibト vreo dovadト, Alexei Alexandrovici ネ冲ia sigur cト era un soネ テョnネ册lat ネ冓 se simネ嫺a profund nenorocit.
テ始 timpul celor opt ani de cトピnicie fericitト, uitテ「ndu-se la alte femei necredincioase ネ冓 la soネ嬖i テョnネ册laネ嬖, Karenin テョネ冓 spusese de atテ「tea ori: 窶曚um poネ嬖 accepta aネ兮 ceva? Cum sト nu pui capトフ unei asemenea situaネ嬖i monstruoase?窶 Acum テョnsト, cテ「nd nenorocirea cトホuse ネ冓 asupra-i, nu numai cト nu se gテ「ndea cum sト punト capトフ situaネ嬖ei, dar nici nu vroia sト ネ冲ie de ea窶ヲ ネ冓 nu vroia sト ネ冲ie, fiindcト situaネ嬖a era prea テョngrozitoare, prea テョmpotriva legilor firii.
De la テョntoarcerea din strトナnトフate, el fusese de douト ori la vila din Peterhof. O datト luase prテ「nzul acolo ネ冓 altト datト petrecuse o searト テョmpreunト cu cテ「ネ嬖va oaspeネ嬖. Nu rトノトピese テョnsト niciodatト peste noapte, cum obiネ冢uia テョn alネ嬖 ani.
テ始 ziua alegerilor, Alexei Alexandrovici era foarte ocupat. Dar, テョmpトビネ嬖ndu-ネ冓 munca zilei テョncト de dimineaネ崙, el hotトビテョ ca テョndatト dupト prテ「nz sト plece la soネ嬖a sa, iar de la vilト, la curse, unde se ducea toatト curtea ネ冓 unde trebuia sト fie ネ冓 el. Vroia sト treacト pe la soネ嬖e, fiindcト hotトビテ「se s-o viziteze o datト pe sトパtトノテ「nト, de ochii lumii. テ始 afarト de aceasta, fiind 15 ale lunii, avea sト-i dea soネ嬖ei bani de cheltuialト, dupト obiネ冢uita rテ「nduialト a casei lor.
Stトパテ「nindu-ネ冓 gテ「ndurile ca de obicei, dupト ce chibzui toate acestea, el nu-ネ冓 テョngトヅui sト se gテ「ndeascト mai adテ「nc la ceea ce o privea pe dテ「nsa.
テ始 dimineaネ嫗 aceea Alexei Alexandrovici avea foarte multト treabト. テ始 ajun, contesa Lidia Ivanovna テョi trimisese broネ冰ra unui vestit cトネトフor テョntors din China, care se afla la Petersburg. Broネ冰ra era テョnsoネ嬖tト de o scrisoare prin care contesa テョl ruga sト primeascト pe cトネトフor, om interesant ネ冓 de folos din mai multe puncte de vedere. Alexei Alexandrovici n-avusese timp テョn ajun sa citeascト broネ冰ra pテ「nト la sfテ「rネ冓t ネ冓 o isprトプi テョn dimineaネ嫗 aceea. Pe urmト venirト solicitatori. テ始cepurト rapoartele, audienネ嫺le, numirile, concedierile, テョmpトビネ嬖rea gratificaネ嬖ilor, pensiile, lefurile, corespondenネ嫗 窶 munca cea de toate zilele, cum o numea Alexei Alexandrovici, care-i lua atテ「ta timp. Dupト aceea venirト la rテ「nd chestiunile personale, vizita unui doctor ネ冓 aceea a administratorului sトブ. Acesta nu-i rトパi multト vreme, テョi predト doar banii de care avea nevoie ネ冓-i fトツu un raport scurt asupra situaネ嬖ei materiale, nu prea テョnfloritoare, deoarece テョn anul acela sporiserト cheltuielile din pricina deselor ieネ冓ri テョn lume 窶 ceea ce pricinuise un deficit. Cu doctorul テョnsト, un medic vestit din Petersburg, prieten cu Alexei Alexandrovici, acesta pierdu multト vreme. Karenin nu-l aネ冲epta テョn ziua aceea, se mirト de vizita lui, dar ネ冓 mai mult de faptul cト-i puse テョntrebトビi cu cea mai mare atenネ嬖e テョn legトフurト cu starea sトハトフトκ嬖i sale, テョi ascultト plトノテ「nii, テョi ciocトハi pieptul ネ冓 テョi palpト ficatul. Karenin nu ネ冲ia cト prietena sa, Lidia Ivanovna, observテ「nd cト sトハトフatea lui lasト de dorit テョn anul acela, テョl rugase pe doctor sト se ducト pentru a vedea bolnavul. 窶曦ト asta pentru mine窶, テョi spusese contesa Lidia Ivanovna.
— O fac pentru Rusia, doamna contesト, rトピpunsese medicul.
— Eネ冲i un om nepreネ孛it! テ司 mulネ孛mise contesa Lidia Ivanovna.
Medicul rトノase foarte nemulネ孛mit de starea sトハトフトκ嬖i lui Alexei Alexandrovici, al cトビui ficat era simネ嬖tor mトビit, iar el テョnsuネ冓 slトッit fiziceネ冲e din pricina subnutriネ嬖ei. Apele n-avuseserト nici un efect, テョi prescrise cテ「t mai multト miネ冂are, cテ「t mai puネ嬖ne eforturi cerebrale ネ冓 mai ales nici o supトビare (tocmai ceea ce pentru Karenin era tot atテ「t de imposibil ca ネ冓 faptul de a nu respira). Doctorul plecト, lトピテ「nd lui Alexei Alexandrovici impresia neplトツutト cト ceva nu funcネ嬖ona bine テョn trupul sトブ, ceva care nu se putea テョndrepta.
Plecテ「nd de la Alexei Alexandrovici, medicul se テョntテ「lni テョn capul scトビii cu Sliudin, ネ册ful cancelariei lui Karenin, un bun cunoscut al sトブ. Fuseserト colegi de universitate ネ冓, deネ冓 se vedeau rar, se stimau ネ冓 erau buni prieteni. De aceea doctorul テョネ冓 arトフト faネ崙 de acesta pトビerea lui sincerト despre bolnav, mai deschis decテ「t faネ崙 de oricare altul.
— Ce bine-mi pare cト ai venit sト-l vezi! Zise Sliudin. Nu-i merge bine ネ冓 parcト窶ヲ Dar ce spui?
— Uite ce, rトピpunse doctorul, ネ冓 fトツu peste capul lui Sliudin semn vizitiului sトブ sト tragト trトピura la scarト. Uite ce, urmト el, luテ「nd テョn mテ「inile-i albe un deget al mトハuネ冓i de piele ネ冓 テョntinzテ「ndu-l. テ始cearcト sト rupi o coardト, fトビト s-o テョntinzi, テョネ嬖 vine foarte greu. Dar テョntinde-o la maximum ネ冓 apasト cu degetul pe ea: are sト plesneascト. Aネ兮 ネ冓 el. E テョncordat la maximum din pricina conネ冲iinciozitトκ嬖i ネ冓 stトビuinネ嫺i sale テョn muncト. Mai este ネ冓 o presiune externト, ネ冓 テョncト una grea, テョncheie medicul, ridicテ「nd semnificativ din sprテ「ncene. Vii la alergトビi? Adトブgト el, coborテ「nd spre trトピura trasト la scarト. Da, da, bineテョnネ嫺les, テョネ嬖 ia mult timp, rトピpunse doctorul, fトビト sト audト ceea ce-i spusese Sliudin.
Dupト medicul care-i rトパi atテ「ta timp, veni celebrul cトネトフor. Folosindu-se de broネ冰ra de-abia cititト ネ冓 de cunoネ冲inネ嫺le lui anterioare asupra acestui subiect, Alexei Alexandrovici テョl uimi pe cトネトフor prin deplina cunoaネ冲ere a subiectului ネ冓 prin lトビgimea vederilor sale luminate.
O datト cu cトネトフorul se anunネ嫗se ネ冓 sosirea mareネ兮lului nobilimii dintr-o gubernie oarecare, venit la Petersburg, ネ冓 care avea neapトビat nevoie sト-i vorbeascト. Dupト plecarea lui, Karenin mai avea sト sfテ「rネ册ascト treburile zilnice cu ネ册ful cancelariei ネ冓 sト facト o vizitト unei persoane sus-puse, テョntr-o chestiune foarte serioasト ネ冓 importantト. Alexei Alexandrovici nu se テョntoarse acasト decテ「t cトフre ora cinci, cテ「nd obiネ冢uia sト prテ「nzeascト ネ冓, dupト ce luト masa cu ネ册ful cancelariei, テョl pofti sト meargト テョmpreunト la vilト ネ冓 la alergトビi.
Fトビト sト-ネ冓 dea seama, Karenin cトブta prilejul sト fie ネ冓 o a treia persoanト de faネ崙 la テョntテ「lnirile cu soネ嬖a sa.
XXVII.
Anna era テョn odaia ei din catul de sus al casei ネ冓, テョn picioare, テョn faネ嫗 oglinzii, テョネ冓 prindea cu ajutorul Annuネ冖トナ cea din urmト fundト la rochie, cテ「nd auzi la scarト un huruit de roネ嬖 care scrテ「ネ冢eau pe pietriネ.
窶朶ト fie Betsy? E prea devreme窶, se gテ「ndi ea ネ冓, uitテ「ndu-se pe fereastrト, vトホu un cupeu din care ieネ冓rト o pトネトビie neagrト ネ冓 atテ「t de binecunoscutele urechi ale lui Alexei Alexandrovici. 窶曚e prost a picat! Nu cumva o sト rトノテ「nト peste noapte?窶 Anna se テョnfiorト. Ceea ce ar fi putut sト urmeze i se pトビu atテ「t de groaznic, de テョnspトナmテ「ntトフor, テョncテ「t, fトビト sト stea nici o clipト pe gテ「nduri, ieネ冓 テョn テョntテ「mpinarea soネ孛lui cu o faネ崙 veselト ネ冓 strトネucitoare. Simネ嬖ndu-se stトパテ「nitト de duhul minciunii ネ冓 al テョnネ册lトツiunii, cu care se deprinsese, Anna se lトピト テョn voia lui ネ冓 テョncepu sト vorbeascト, fトビト sト ネ冲ie bine ce spune.
— Ce drトトuネ e din partea dumitale! テ四 テョntテ「mpinト ea, dテ「nd mテ「na, soネ孛lui sトブ ネ冓 salutテ「nd cu un zテ「mbet pe Sliudin, omul casei. Sper cト rトノテ「i pテ「nト mテ「ine? A fost cel dintテ「i cuvテ「nt pe care-l ネ冩pti duhul テョnネ册lトツiunii. Atunci, sト plecトノ テョmpreunト. Pトツat numai cト i-am fトトトヅuit lui Betsy sト mト duc cu ea. Are sト vinト sト mト ia.
Alexei Alexandrovici se テョncruntト, auzind numele lui Betsy.
— O, n-am sト despart tocmai eu pe cei nedespトビネ嬖ネ嬖, rトピpunse Karenin cu obiネ冢uitul sトブ ton glumeネ. Am sト merg cu Mihail Vasilievici. ネ亙 doctorii mi-au spus sト umblu pe jos; astfel o sト-mi テョnchipui cト sunt la bトナ.
— N-ai de ce sト te grトッeネ冲i, zise Anna. Nu vreネ嬖 un ceai? Karenina sunト. Serveネ冲e ceaiul ネ冓 spune lui Serioja cト a sosit Alexei Alexandrovici. Ei, cum o mai duci cu sトハトフatea? Mihail Vasilievici, n-aネ嬖 fost テョncト la noi. Veniネ嬖 sト vト uitaネ嬖 ce frumos e la mine pe terasト, テョi テョndemna Anna, vorbind cテ「nd unuia, cテ「nd celuilalt.
Anna vorbea foarte simplu ネ冓 firesc, dar prea mult ネ冓 prea repede; ネ冓 テョネ冓 dトヅea seama de acest lucru cu atテ「t mai mult, cu cテ「t i se pトビea ca o studia privirea curioasト a lui Mihail Vasilievici.
Mihail Vasilievici ieネ冓 numaidecテ「t pe terasト.
Anna se aネ册zト lテ「ngト soネ孛l ci.
— Nu prea arトκ嬖 bine, zise ea.
— Da, rトピpunse Alexei Alexandrovici. Astトホi a fost doctorul pe la mine ネ冓 mi-a rトパit un ceas テョntreg. Simt cト mi l-a trimis cineva dintre prieteni; se vede cト sトハトフatea mea li-e foarte preネ嬖oasト窶ヲ
— ネ亙 ce a spus?
Anna テョl テョntrebト de sトハトフate ネ冓 de treburi ネ冓-l sfトフui sト se odihneascト ネ冓 sト se mute la ea.
Toate acestea le spunea cu veselie, repede ネ冓 cu o licトビire neobiネ冢uitト テョn ochi. Dar Alexei Alexandrovici nu mai dトヅea acum acestui ton nici o importanネ崙, テョi auzea numai cuvintele ネ冓 nu le atribuia decテ「t sensul direct pe care-l aveau. テ司 rトピpundea ネ冓 el simplu, deネ冓 glumeネ. Discuネ嬖a aceasta nu avea nimic deosebit. Dar niciodatト dupト aceea Anna nu-ネ冓 aminti aceastト scenト scurtト fトビト un dureros ネ冓 chinuitor sentiment de ruネ冓ne.
Intrト guvernanta, urmatト de Serioja. Dacト ネ冓-ar fi permis sト observe, Alexei Alexandrovici ar fi bトトat de seamト uitトフura sfioasト ネ冓 nedumeritト cu care Serioja テョネ冓 privi テョntテ「i tatトネ, apoi mama. El テョnsト nu vroia sト vadト nimic ネ冓 nici nu vedea.
— A, tテ「nトビul! A crescut. テ始tr-adevトビ, ca mテ「ine e un adevトビat bトビbat. Buna ziua, tinere.
Karenin テョntinse mテ「na lui Serioja, care era foarte tulburat.
Bトナatul, sfios ネ冓 テョnainte faネ崙 de tatトネ sトブ, se cam ferea de dテ「nsul de cテ「nd acesta テョi spunea 窶柎inere窶 ネ冓 de cテ「nd テョl chinuia テョntrebarea dacト Vronski e prietenul ori duネ冦anul lor. Serioja se uita la maicト-sa, cトブtテ「nd parcト apトビare. Nu era テョn largul lui decテ「t lテ「ngト ea. テ始tre timp, Alexei Alexandrovici, vorbind cu guvernanta, ネ嬖nea mテ「na pe umトビul bトナatului. Serioja se simネ嫺a テョngrozitor de prost. Anna bトトト de seamト cト era cテ「t pe-aci sト-l podideascト lacrimile.
テ始 clipa cテ「nd intrト Serioja, Anna roネ冓; observテ「nd cト bトナatul se simネ嫺a stingherit, se ridicト repede, luト mテ「na lui Alexei Alexandrovici de pe umトビul fiului sトブ, テョl sトビutト, テョl duse pe terasト ネ冓 se テョntoarse numaidecテ「t.
— Ar fi timpul sト plecトノ, zise ea, uitテ「ndu-se la ceas. De ce n-o fi venit Betsy?
— Da, rトピpunse Alexei Alexandrovici ネ冓, ridicテ「ndu-se テョn picioare, テョネ冓 テョmpreunト mテ「inile ネ冓-ネ冓 trosni テョncheieturile. Am venit sト-ネ嬖 aduc bani, deoarece nu poネ嬖 hrトハi privighetoarea cu poveネ冲i, adトブgト el. Cred cト ai nevoie.
— Nu, n-am nevoie窶ヲ ba da, rトピpunse Anna fトビト sト-l priveascト ネ冓 roネ冓nd pテ「nト テョn albul ochilor. ネ亙 sper cト te テョntorci aici dupト alergトビi.
— Da, da, rトピpunse Alexei Alexandrovici. Dar iat-o ネ冓 pe contesa Tverskaia, frumuseネ嫺a Peterhofului, urmト el, uitテ「ndu-se pe fereastrト la echipajul englezesc care se apropia, cu hamuri speciale ネ冓 cu cutia trトピurii foarte micト, prinsト neobiネ冢uit de sus. Ce eleganネ崙! O minune! Atunci, sト plecトノ ネ冓 noi.
Contesa Tverskaia nu coborテョ din trトピurト. Numai feciorul ei, cu cizme テョnalte, pelerinト ネ冓 cu pトネトビie neagrト, sトビi jos ネ冓 se opri lテ「ngト scarト.
— Plec, la revedere! Zise Anna ネ冓, sトビutテ「ndu-ネ冓 fiul, se テョndreptト spre Alexei Alexandrovici ネ冓-i テョntinse mテ「na.
— Foarte drトトuネ din partea ta cト ai venit. Alexei Alexandrovici テョi sトビutト mテ「na.
— Atunci, la revedere! Vii la ceai? Foarte bine! Adトブgト Anna ネ冓 ieネ冓 strトネucitoare ネ冓 veselト.
Dar de テョndatト ce テョncetト sト-l mai vadト, ea simネ嬖 pe mテ「nト locul pe care-l atinseserト buzele lui ネ冓 se cutremurト de dezgust.
XXVIII.
Cテ「nd Alexei Alexandrovici sosi la alergトビi, Anna se afla alトフuri de Betsy テョn tribuna テョn care se adunase テョnalta societate. Ea テョl vトホu de departe. Doi oameni, soネ孛l ネ冓 amantul, erau pentru ea cele douト centre ale vieネ嬖i, cトビora le simネ嫺a apropierea fトビト ajutorul simネ孛rilor. テ縞冓 zトビi de departe soネ孛l ネ冓-l urmトビi fトビト voie テョn valurile mulネ嬖mii prin care se miネ冂a. テ四 vトホu apropiindu-se de tribunト, ba rトピpunzテ「nd condescendent saluturilor linguネ冓toare, ba dテ「nd bunト ziua egalilor sトナ, prietenos ネ冓 distrat, ba aネ冲eptテ「nd stトビuitor privirea puternicilor zilei ネ冓 scoネ崚「ndu-ネ冓 pトネトビia rotundト ネ冓 mare care-i apトピa vテ「rfurile urechilor. Anna cunoネ冲ea aceste apucトフuri care o dezgustau. 窶朦umai ambiネ嬖e, numai dorinネ嫗 de a parveni 窶 iatト tot ce e テョn sufletul lui, se gテ「ndi ea. Consideraネ嬖ile de ordin superior, dragostea de culturト, religia 窶 toate astea nu sunt decテ「t arme pentru a parveni.窶
Dupト privirile pe care Alexei Alexandrovici le arunca asupra tribunei doamnelor (deネ冓 se uita tocmai テョn partea Annei, el nu-ネ冓 recunoネ冲ea soネ嬖a テョn marea aceea de muselinト, panglici, pene, umbrele ネ冓 flori), ea テョnネ嫺lese cト bトビbatul sトブ o cトブta, dar dinadins se prefトツu cト nu-l vede.
— Alexei Alexandrovici! テ四 strigト contesa Betsy. Pesemne nu-ネ嬖 gトピeネ冲i soネ嬖a. E aici.
Karenin zテ「mbi rece, ca de obicei.
— Aici e atテ「ta strトネucire, cト mi-a luat ochii, zise el ネ冓 se urcト la tribunト. Zテ「mbi soネ嬖ei cum trebuie sト zテ「mbeascト un bトビbat cテ「nd テョネ冓 revede nevasta de care abia se despトビネ嬖se. Salutト pe contesト ネ冓 pe alネ嬖 cunoscuネ嬖, purtテ「ndu-se cu fiecare cum se cuvenea, adicト glumind cu doamnele ネ冓 schimbテ「nd cテ「teva cuvinte de politeネ嫺 cu bトビbaネ嬖i. Jos, lテ「ngト tribunト, stトフea un general adjutant, vestit prin inteligenネ嫗 ネ冓 prin erudiネ嬖a lui, stimat de Alexei Alexandrovici, care intrト テョn vorbト cu dテ「nsul.
Era o pauzト テョntre curse, de aceea nimeni nu テョmpiedica discuネ嬖a. Generalul adjutant condamna alergトビile, Karenin le apトビa. Anna テョi asculta glasul subネ嬖re, mトピurat, fトビト sト scape un cuvテ「nt. Fiecare vorbト テョi pトビea falsト ネ冓 テョi zgテ「ria dureros urechea.
Cテ「nd テョncepu cursa de obstacole pe distanネ嫗 de patru verste, Anna se aplecト テョnainte ネ冓, fトビト sト-ネ冓 mai ia ochii de la Vronski, テョl vトホu cum se apropie de cal ネ冓 テョncalecト. Auzea テョn acelaネ冓 timp glasul nesuferit al bトビbatului sトブ, care vorbea テョnainte. O chinuia spaima pentru Vronski, dar o tortura ネ冓 mai cumplit sunetul subネ嬖re al vocii soネ孛lui, cu intonaネ嬖ile cunoscute, ネ冓 care parcト nu mai avea de gテ「nd sト se opreascト niciodatト.
窶朶unt o femeie rea, o femeie pierdutト, se gテ「ndea Anna, dar nu-mi place sト mint, nu suport minciuna, iar hrana lui e minciuna. ネtie tot, vede tot. Ce simte oare cテ「nd vorbeネ冲e aネ兮 de liniネ冲it? Dacト ar fi テョncercat sa mト omoare pe mine sau pe Vronski, l-aネ fi respectat. Dar nu! El are nevoie numai de minciunト ネ冓 de bunト-cuviinネ崙窶, テョネ冓 zicea ca, fトビト sト se gテ「ndeascト ce anume ar fi vrut de la soネ ネ冓 cum ar fi dorit sト-l vadト. Nu テョnネ嫺legea nici faptul cト deosebita limbuネ嬖e din ziua aceea a lui Alexei Alexandrovici, care o scotea pe ea din fire, era tocmai expresia unei テョngrijorトビi ネ冓 a unei neliniネ冲i lトブntrice. Dupト cum un copil care s-a lovit sare ネ冓-ネ冓 pune テョn miネ冂are muネ冂hii pentru a-ネ冓 potoli durerea, tot aネ兮 Alexei Alexandrovici avea nevoie de un exerciネ嬖u intelectual ca sト-ネ冓 alunge gテ「ndurile stテ「rnite テョntrテ「nsul de prezenネ嫗 Annei ネ冓 a lui Vronski, al cトビui nume テョl auzea repetat mereu. ネ亙 dupト cum e firesc ca un copil sト sarト, tot aネ兮 de firesc era pentru Alexei Alexandrovici sト vorbeascト. Karenin spunea:
— La o cursト de cavalerie, pericolul este o condiネ嬖e indispensabilト. Dacト Anglia poate cita テョn istoria ei militarト cele mai strトネucite fapte de cavalerie, asta se datoreネ冲e numai faptului cト テョn decursul istoriei a dezvoltat vigoarea animalelor ネ冓 a oamenilor. Dupト pトビerea mea, sportul are o marc importanネ崙; dar, ca de obicei, noi nu vedem decテ「t latura superficiala.
— Nu e de loc superficial, zise contesa Tverskaia. Se spune cト un ofiネ嫺r ネ冓-a rupt douト coaste.
Alexei Alexandrovici zテ「mbi cu surテ「sul sトブ care nu spunea nimic, ci テョi descoperea numai dinネ嬖i.
— Sト admitem, contesト, adトブgト Karenin, cト nu e ceva superficial, ci adテ「nc, dar nu e vorba despre asta.
ネ亙 Karenin se テョntoarse din nou cトフre general, cu care se テョntreネ嬖nea テョn mod serios: Sト nu uitaネ嬖 cト aleargト militari, deci oameni care ネ冓-au ales singuri aceastト carierト, ネ冓 trebuie sト recunoaネ冲eネ嬖 cト テョn orice profesie existト ネ冓 reversul medaliei; asta face de-a dreptul parte din テョndatoririle unui militar. Sportul hidos al luptei cu pumnii sau al toreadorilor spanioli este un semn de barbarie, テョn timp ce sportul specializat, dimpotrivト, un semn de progres.
— Nu. N-am sト mai vin altト datト, zise contesa Betsy. Trec prin emoネ嬖i prea mari. Nu e aネ兮, Anna?
— テ縞嬖 dト emoネ嬖i, テョnsト nu poネ嬖 sト-ネ嬖 iei ochii de la cursト, adトブgト altト doamnト. Dacト aネ fi fost romanト, n-aネ fi scトパat nici un spectacol de circ.
Anna nu spunea nimic ネ冓 privea spre acelaネ冓 punct, fトビト sト-ネ冓 ia binoclul de la ochi.
Tocmai atunci trecu prin tribunト un general テョnalt, テョntrerupテ「ndu-ネ冓 vorba. Alexei Alexandrovici se ridicト grトッit, dar demn, ネ冓 se テョnclinト adテ「nc テョn faネ嫗 militarului care trecea.
— Dumneavoastrト nu alergaネ嬖? Glumi generalul.
— Cursa mea e mai grea, rトピpunse respectuos Alexei Alexandrovici.
Cu toate ca rトピpunsul nu テョnsemna nimic, militarul avu aerul de-a fi auzit cuvテ「ntul de duh al unui om inteligent ネ冓 de a fi テョnネ嫺les perfect la pointe de la sauce38.
— Sunt douト tabere, urmト Alexei Alexandrovici: actorii ネ冓 spectatorii. テ始clinarea pentru astfel de spectacole aratト cel mai bine nivelul scトホut al spectatorilor, sunt de acord, dar窶ヲ
— Contesト, un pariu! Se auzi de jos glasul lui Stepan Arkadici adresテ「ndu-se lui Betsy. Pe cine pontaネ嬖?
— Anna ネ冓 cu mine, pe prinネ孛l Kuzovlev, rトピpunse Betsy.
— Eu pe Vronski! Pe o pereche de mトハuネ冓.
— Mト prind.
— Ce frumos e! Nu-i aネ兮?
Alexei Alexandrovici tトツu cテ「t timp se vorbi lテ「ngト dテ「nsul; apoi テョncepu iarトκ冓:
— Nu tトトトヅuiesc cト jocurile bトビbトフeネ冲i窶ヲ
テ始 clipa aceea se dトヅu startul. Toate discuネ嬖ile se テョntrerupserト. Alexei Alexandrovici tトツu ネ冓 el. Toネ嬖 se ridicarト, cu privirile テョndreptate spre gテ「rlト. Pe Karenin nu-l interesau alergトビile, de aceea nici nu se uitト la concurenネ嬖, ci distrat, テョncepu sト-ネ冓 poarte ochii obosiネ嬖 asupra spectatorilor. Privirea i se opri la Anna.
Aceasta avea faネ嫗 palidト ネ冓 severト. Nu vedea probabil nimic ネ冓 pe nimeni, afarト de un singur om. Mテ「na ei strテ「ngea convulsiv evantaiul. Parcト nici nu rトピufla. Alexei Alexandrovici o privi ネ冓-ネ冓 テョntoarse repede capul, uitテ「ndu-se la feネ嫺le altora.
窶曠a, ネ冓 doamna asta, ネ冓 celelalte, toate sunt foarte emoネ嬖onate. E firesc窶, gテ「ndi el. Nu voia sト se uite la Anna, dar privirea テョi era atrasト fトビト voie spre dテ「nsa. テ司 privi din nou faネ嫗, silindu-se sト nu citeascト pe ea ceea ce era atテ「t de limpede テョntipトビit, テョnsト テョmpotriva voinネ嫺i sale descoperea cu groazト ceea ce nu voia sト afle.
Cea dintテ「i cトヅere a lui Kuzovlev, la gテ「rlト, テョi miネ冂ト pe toネ嬖. Alexei Alexandrovici vトホu clar pe faネ嫗 palidト, dar triumfトフoare a Annei cト acela la care se uita ea nu cトホuse. Dupト ce Mahotin ネ冓 Vronski sトビirト bariera cea mare, cテ「nd ofiネ嫺rul urmトフor cトホu テョn cap ネ冓 se rトハi mortal, o rumoare de groazト trecu prin tot publicul. Alexei Alexandrovici vトホu cト Anna nici mトツar nu observase ce se テョntテ「mplase ネ冓 cト テョnネ嫺legea cu greu ce se vorbea テョn juru-i. Se uita la ea din ce テョn ce mai des ネ冓 mai stトビuitor. Deネ冓 absorbitト cu totul de imaginea lui Vronski テョn galop, Anna simネ嬖 dintr-o parte privirea ochilor reci ai bトビbatului sトブ, aネ嬖ntiネ嬖 asuprト-i.
テ縞冓 テョntoarse o clipト capul, se uitト テョntrebトフor la el ネ冓, posomorテ「ndu-se uネ冩r, テョncepu sト priveascト din nou.
窶暸h, mi-e totuna!窶 pトビea sト-i fi spus ea, ネ冓 dupト aceea nu se mai uitト la dテ「nsul.
Alergトビile furト nenorocoase. Din ネ兮ptesprezece concurenネ嬖, mai bine de jumトフate cトホuserト sau se rトハiserト. Spre sfテ「rネ冓tul curselor, toatト lumea era tulburatト, cu atテ「t mai mult, cu cテ「t テョnsuネ冓 ネ嫗rul era nemulネ孛mit.
XXIX.
Toネ嬖 テョネ冓 arトフau cu glas tare dezaprobarea ネ冓 repetau o frazト spusト de cineva: 窶朦u ne mai lipseネ冲e decテ「t un circ cu lei窶. Toatト lumea era テョngrozitト. De aceea, cテ「nd cトホu Vronski, ネ冓 Anna scoase o exclamaネ嬖e puternicト, nimeni nu vトホu テョn aceasta ceva extraordinar. Dar dupト aceea pe chipul ei se petrecu o schimbare care era de-a dreptul necuviincioasト. Pierdutト cu totul, Anna テョncepu sト se zbatト ca o pasトビe テョn laネ, ba voind sト se ridice ネ冓 sト plece, ba spunテ「nd lui Betsy: 窶曰ai sト mergem! Hai!窶
Betsy テョnsト n-o auzea; vorbea, aplecatト テョn jos, cu un general care se apropiase de ea.
Alexei Alexandrovici se テョndreptト spre Anna ネ冓-i テョntinse politicos braネ孛l.
— Sト plecトノ, dacト vrei, spuse el テョn franネ孛zeネ冲e. Dar Anna テョncerca sト audト ceea ce spunea generalul ネ冓 nu-l vedea pe bトビbatul sトブ.
— Se spune cト ネ冓 トピta ネ冓-a rupt un picior, povestea generalul. E prea mult!
Farト sト rトピpundト soネ孛lui sトブ, Anna ridicト binoclul ネ冓-l テョndreptト テョn direcネ嬖a unde cトホuse Vronski, dar locul era aネ兮 de departe ネ冓 se テョngrトノトヅise atテ「ta lume acolo, テョncテ「t nu se putea desluネ冓 nimic. Lトピト binoclul ネ冓 dトヅu sト plece; テョn aceeaネ冓 clipト, veni テョnsト un ofiネ嫺r テョn goana calului ネ冓 raportト ceva ネ嫗rului. Anna se aplecト テョnainte, ascultテ「nd.
— Stiva! Stiva! テ縞冓 strigト ea fratele.
Dar Stepan Arkadici n-o auzi. Anna vru iarトκ冓 sト plece.
— テ縞嬖 mai ofer o datト braネ孛l, dacト vrei sト pleci, テョi spuse Alexei Alexandrovici, atingテ「ndu-i mテ「na.
Ea se retrase cu dezgust ネ冓 rトピpunse fトビト sト-l priveascト テョn faネ崙:
— Nu, nu! Lasト-mト. Mai rトノテ「n.
Vトホu ca, de la locul unde cトホuse Vronski, un ofiネ嫺r venea テョn fugト, de-a curmeziネ冰l pistei, spre tribuna. Betsy テョi fトツu semn cu batista. Cトネトビeネ孛l scトパase teafトビ, dar calul テョネ冓 rupsese spinarea 窶 aceasta era ネ冲irea adusト de ofiネ嫺r. Auzind-o, Anna se aネ册zト repede ネ冓-ネ冓 acoperi faネ嫗 cu evantaiul. Alexei Alexandrovici o vトホu plテ「ngテ「nd. Anna nu-ネ冓 putea stトパテ「ni nu numai lacrimile, ci nici hohotele de plテ「ns care-i ridicau pieptul. El se aネ册zト テョntre ea ネ冓 lume, dテ「ndu-i timp sト-ネ冓 vina テョn fire.
— テ縞嬖 ofer braネ孛l a treia oarト, zise el dupト cテ「tトプa vreme.
Anna テョl privea, dar nu ネ冲ia ce sト rトピpundト. Contesa Betsy テョi sトビi テョn ajutor.
— Nu, Alexei Alexandrovici. Eu am adus-o pe Anna ネ冓 i-am fトトトヅuit s-o duc tot eu acasト 窶 interveni ea.
— Iertaネ嬖-mト, contesト, rトピpunse Karenin cu un zテ「mbet curtenitor, privind-o テョnsト hotトビテ「t テョn ochi; vトヅ テョnsト cト Anna nu e tocmai bine ネ冓 doresc sト plecトノ テョmpreunト.
Speriatト, Anna テョntoarse capul, se ridicト supusト ネ冓-ネ冓 puse mテ「na pe braネ孛l soネ孛lui.
— Trimit pe cineva la el, aflu totul ネ冓-ネ嬖 dau de ネ冲ire, テョi ネ冩pti Betsy.
La ieネ冓rea din tribunト, Karenin se テョntreネ嬖nu, ca テョntotdeauna, cu cei テョntテ「lniネ嬖 テョn cale, iar Anna trebui sト rトピpundト ca de obicei ネ冓 sト vorbeascト, dar parcト era pe alta lume; mergea ca テョn somn, la braネ孛l bトビbatului sトブ.
窶昿 rトハit, ori nu? O fi adevトビat? Va veni, ori nu? Am sト-l vad astトホi?窶 se gテ「ndea Anna.
Se aネ册zト, tトツutト, テョn cupeul lui Alexei Alexandrovici ネ冓 ramase aネ兮 pテ「nト cテ「nd cupeul ieネ冓 din mulネ嬖mea trトピurilor.
テ始 ciuda celor ce vトホuse, Karenin nu-ネ冓 テョngトヅuia sト se gテ「ndeascト la adevトビata situaネ嬖e a soネ嬖ei sale. Vトホuse numai manifestトビile exterioare. Vトホuse cト Anna se purtase necuviincios ネ冓 credea cト era dator sト-i atragト atenネ嬖a asupra acestei purtトビi. テ司 venea テョnsト foarte greu sト nu-i spunト mai mult. Deschise gura sト-i arate ca se purtase necuviincios, dar spuse fトビト voie cu totul altceva.
— ネ亙 totuネ冓 suntem cu toネ嬖i atraネ冓 spre asemenea spectacole crude, テョncepu Alexei Alexandrovici. Observ窶ヲ
— Poftim? Nu テョnネ嫺leg, rトピpunse Anna cu dispreネ.
Karenin se simネ嬖 jignit ネ冓 テョncepu sト spunト numaidecテ「t ceea ce voise.
— Trebuie sト-ネ嬖 atrag atenネ嬖a asupra faptului cト窶ヲ テョncepu el.
窶曵atト explicaネ嬖a窶, se gテ「ndi Anna ネ冓 se テョnfiora.
— Trebuie sト-ネ嬖 atrag atenネ嬖a asupra faptului cト te-ai purtat necuviincios, adトブgト Alexei Alexandrovici テョn franネ孛zeネ冲e.
— De ce m-am purtat necuviincios? テ始trebト Anna cu glas tare, テョntorcテ「nd capul spre el ネ冓 privindu-l drept テョn ochi. Nu mai avea テョnsト aerul vesel de mai テョnainte, sub care-ネ冓 ascundea sentimentele, ci o テョnfトκ嬖ネ兮re hotトビテ「tト, care nu masca destul spaima テョncercatト.
— Nu uita cト窶ヲ urmト soネ孛l arトフテ「ndu-i geamul deschis dinspre vizitiu.
Karenin se aplecト puネ嬖n ネ冓 ridicト geamul.
— Ce-ai gトピit necuviincios? Repetト Anna.
— Deznトヅejdea aceea pe care nu ネ嬖-ai putut-o ascunde la cトヅerea unuia dintre cトネトビeネ嬖.
Aネ冲eptト ca ea sト-l contrazicト, dar Anna tトツea, privind テョnaintea ei.
— Te-am mai rugat sト te porネ嬖 テョn societate テョn aネ兮 fel, テョncテ「t gurile rele sト nu poatト spune ceva pe socoteala dumitale. Era o vreme cテ「nd vorbeam despre relaネ嬖ile noastre sufleteネ冲i; acum nu mai vorbesc despre ele, ci numai de relaネ嬖ile de societate. Ai avut o purtare necuviincioasト ネ冓 doresc ca aceasta sト nu se mai repete.
Anna nu auzea nici jumトフate din cuvintele lui. テ司 era teama de dテ「nsul ネ冓 se gテ「ndea: o fi adevトビat cト Vronski nu pトκ嬖se nimic? Oare despre dテ「nsul s-a spus cト-i teafトビ, ネ冓 calul ネ冓-a rupt spinarea? Cテ「nd Karenin isprトプi, Anna zテ「mbi numai cu o prefトツutト ironie ネ冓 nu rトピpunse nimic, fiindcト nici nu auzise ceea ce-i spusese.
Alexei Alexandrovici テョncepuse sト vorbeascト cu autoritate: dar cテ「nd テョネ冓 dトヅu bine seama de cele spuse, spaima prin care trecea Anna テョl cuprinse ネ冓 pe el. テ司 vトホu zテ「mbetul ネ冓-l copleネ冓 o rトフトツire ciudatト.
窶朿テ「de de bトハuielile mele. Are sト-mi spunト ネ冓 acum ceea ce mi-a spus ネ冓 data trecutト, ca aceste bトハuieli sunt neテョntemeiate ネ冓 ridicole.窶
Acum, cテ「nd era ameninネ嫗t sト afle totul, Karenin nu dorea altceva decテ「t ca Anna sト-i rトピpundト ironic, aネ兮 cum fトツuse odinioarト, cト bトハuielile lui erau ridicole ネ冓 neテョntemeiate. Ceea ce ネ冲ia era atテ「t de groaznic, テョncテ「t pトビea dispus sト creadト orice. Dar expresia feネ嫺i sale テョnspトナmテ「ntate ネ冓 テョntunecate nu mai fトトトヅuia acum nici mトツar o minciunト.
— Poate cト mト テョnネ册l, zise Karenin. テ始 acest caz, te rog sト mト ierネ嬖.
— Nu, nu te-ai テョnネ册lat de loc, rトピpunse Anna テョncet, aruncテ「nd o privire deznトヅトニduitト asupra chipului sトブ rece. Nu te-ai テョnネ册lat. Am fost disperatト ネ冓 nu pot sト nu fiu. Te ascult pe dumneata ネ冓 mト gテ「ndesc la el. テ四 iubesc, sunt amanta lui, nu te pot suferi. テ士i inspiri numai teamト. Te urトピc窶ヲ Fト cu mine ce vrei.
ネ亙, trテ「ntindu-se テョntr-un colネ al cupeului, Anna テョncepu sト plテ「ngト テョn hohote, acoperindu-ネ冓 faネ嫗 cu mテ「inile. Alexei Alexandrovici nu se miネ冂ト ネ冓 nici nu-ネ冓 schimbト cトブtトフura dreaptト a ochilor; faネ嫗 lui テョnsト cトパトフト deodatト solemna テョncremenire a morネ嬖i. Expresia aceasta nu se schimbト tot timpul drumului pテ「nト la vilト. Apropiindu-se de casト, Karenin テョネ冓 テョntoarse faネ嫗 spre Anna, cu aceeaネ冓 expresie.
— Aネ兮! Cer テョnsト respectarea condiネ嬖ilor exterioare de bunト-cuviinネ崙, pテ「nト cテ「nd 窶 glasul テョi tremura 窶 pテ「nト cテ「nd voi lua mトピuri pentru a-mi pune onoarea a adトパost ネ冓 ネ嬖 le voi comunica.
Karenin coborテョ cel dintテ「i ネ冓 ajutト Annei sト se dea jos din trトピurト. テ司 strテ「nse テョn tトツere mテ「na faネ崙 de servitori, se urcト テョn cupeu ネ冓 plecト la Petersburg.
テ始 urma lui veni un fecior de la contesa Betsy ネ冓-i aduse un bilet: 窶暸m trimis la Alexei sト mト informez asupra sトハトフトκ嬖i sale. テ士i scrie cト e teafトビ, sトハトフos, dar deznトヅトニduit.窶 窶朷a sト zicト are sト vinト! Se gテ「ndi Anna. Ce bine am fトツut cト i-am spus totul!窶
Se uitト la ceas. Mai avea trei ore de aネ冲eptare. Amintirea 窶 pテ「nト テョn cele mai mici amトハunte 窶 a ultimei lor テョntテ「lniri テョi テョnvトパaie sテ「ngele.
窶曠oamne, ce luminト e! E groaznic, dar テョmi place sト-i privesc faネ嫗. テ士i place lumina asta fantasticト窶ヲ Soネ孛l? Ah, da窶ヲ Slavト Domnului cト am isprトプit cu el!窶
XXX.
Ca テョn toate localitトκ嬖le unde se adunト multト lume, ネ冓 テョn mica staネ嬖une de ape minerale, unde sosi familia ネ歪erbaネ嫐i, se forma ca de obicei acel fel de cristalizare a societトκ嬖i care atribuie fiecトビui membru un loc anumit ネ冓 neschimbat. Dupト cum o pトビticicト de apト capトフト la frig, テョn mod determinat ネ冓 invariabil, cunoscuta formト a unui cristal de ninsoare, tot aネ兮 fiecare persoanト nouト care sosea la bトナ テョネ冓 cトパトフa numaidecテ「t locul potrivit.
Fテシrst Stscherbatzky samt Gemahlin und Tochter39, atテ「t prin apartamentul pe care-l ocupau, cテ「t ネ冓 prin numele lor ネ冓 prin cunoscuネ嬖i regトピiネ嬖 acolo, se situarト numaidecテ「t la locul ce li se cuvenea.
テ始 anul acela se afla テョn staネ嬖une o adevトビatト Fテシrstin40 germanト, din care pricinト cristalizarea societトκ嬖i se sトプテ「rネ冓 ネ冓 mai precipitat. Prinネ嫺sa ネ歪erbaネ嫐i dorea sト-ネ冓 prezinte negreネ冓t fata prinネ嫺sei germane ネ冓 テョndeplini acest ritual chiar de a doua zi. Kitty fトツu o reverenネ崙 adテ「ncト ネ冓 graネ嬖oasa テョn rochia ei de varト foarte simplト, adicト foarte elegantト, adusト de la Paris. Prinネ嫺sa テョi spuse: 窶朦トヅトニduiesc cト bujorii se vor テョntoarce cテ「t de curテ「nd pe obrトニorii aceネ冲ia drトトuネ嬖窶, ネ冓 テョndatト familia ネ歪erbaネ嫐i fu clasatト ca fトツテ「nd parte dintr-un anumit cerc, din care nu se mai putea ieネ冓. Fトツurト cunoネ冲inネ崙 cu familia unei lady engleze, cu o contesト germanト ネ冓 cu fiul sトブ, rトハit テョn ultimul rトホboi, cu un savant suedez ネ冓 cu monsieur Canut ネ冓 sora sa. Dar societatea obiネ冢uitト a familiei ネ歪erbaネ嫐i se alcトフui テョn chip firesc dintr-o doamna din Moscova, Maria Evghenievna Rtiネ冂eva, cu fiica sa, pe care Kitty n-o simpatiza 窶 fiindcト se テョmbolnトプise de dragoste, ca ネ冓 dテ「nsa 窶 ネ冓 dintr-un colonel, tot din Moscova, pe care ea テョl ネ冲ia de micト numai テョn uniformト ネ冓 cu epoleネ嬖, ネ冓 care aici, テョn civil, cu ochii sトナ mici ネ冓 cu cravatト colorarト era foarte ridicol ネ冓 pe deasupra plictisitor, pentru cト nu puteai scトパa uネ冩r de dテ「nsul. Cテ「nd toate acestea se statornicirト cu rigurozitate, Kitty se simネ嬖 cu prinsト de o mare plictisealト, mai ales cト bトフrテ「nul prinネ plecase la Karisbad, ネ冓 ea rトノトピese numai cu maicト-sa. Cunoscuネ嬖i lor n-o interesau. Simネ嫺a cト nu-ネ冓 vor aduce nimic nou. Singura ei distracネ嬖e era sト observe テョn tainト persoanele pe care nu le cunoネ冲ea ネ冓 sト facト presupuneri テョn privinネ嫗 lor. Datoritト unei trトピトフuri deosebite a firii sale, ea presupunea totdeauna, mai ales la necunoscuネ嬖, cele mai frumoase calitトκ嬖. ネ亙 acum, テョntrebテ「ndu-se cine e cutare ネ冓 cutare, ce fel de raporturi existト テョntre ei ネ冓 ce fel de oameni sunt, Kitty ネ冓-i テョnchipuia cu caracterele cele mai nobile ネ冓 mai frumoase ネ冓 cトブta confirmトビi pentru observaネ嬖ile sale.
Una dintre persoanele care o interesau cel mai mult era o fatト din Rusia, care sosise テョn localitate テョmpreunト cu o doamnト bolnavト, tot rusoaicト, madame Stahl. Aceastト doamnト fトツea parte din テョnalta societate, dar era atテ「t de greu bolnavト, テョncテ「t nici nu putea merge ネ冓 apトビea テョn staネ嬖une dusト テョntr-un cトビucior, ネ冓 asta numai テョn rarele zile frumoase. Doamna Stahl, dupト pトビerea prinネ嫺sei, nu fトツuse cunoネ冲inネ崙 cu nici un rus, nu atテ「t din pricina bolii sale, cテ「t din mテ「ndrie. Fata o テョngrijea pe madame Stahl, ネ冓 afarト de aceasta se テョmprietenise, dupト cum observase Kitty, cu cei grav bolnavi, destul de mulネ嬖 acolo, ネ冓-i テョngrijea ネ冓 pe dテ「nネ冓i テョn chipul cel mai firesc. Kitty テョnネ嫺lese cト fata aceasta nu era rudト cu doamna Stahl, テョnsト nici o infirmierト plトフitト. Madame Stahl テョi spunea Varenka, iar ceilalネ嬖 窶枸ademoiselle Varenka窶. Pe lテ「ngト faptul cト o interesau raporturile dintre aceastト fatト ネ冓 madame Stahl, precum ネ冓 raporturile ei cu celelalte persoane necunoscute, Kitty 窶 dupト cum se テョntテ「mplト adesea 窶 avea o deosebitト simpatie pentru mademoiselle Varenka ネ冓 simネ嫺a, din privirile pe care le schimbau テョntre ele, cト ネ冓 ea テョi place.
Mademoiselle Varenka, deネ冓 tテ「nトビト, pトビea lipsitト de tinereネ嫺. Puteai sト-i dai ネ冓 nouトピprezece, ネ冓 treizeci de ani. Dacト-i cercetai trトピトフurile feネ嫺i, cu toatト paloarea bolnトプicioasト a obrajilor, era mai degrabト frumoasト decテ「t urテ「tト. Ar fi fost chiar bine fトツutト, dacト n-ar fi avut trupul prea uscat ネ冓 capul disproporネ嬖onat faネ崙 de statura sa mijlocie. Nu era atrトトトフoare pentru bトビbaネ嬖. Aducea cu o floare frumoasト, テョncト plinト de petale, dar ofilitト, fトビト parfum. テ始 afarト de aceasta, nu putea sト placト bトビbaネ嬖lor ネ冓 fiindcト-i lipsea tocmai ceea ce-i prisosea lui Kitty: focul stトパテ「nit al vieネ嬖i ネ冓 conネ冲iinネ嫗 frumuseネ嬖i sale.
Varenka pトビea totdeauna absorbitト de ceva atテ「t de important, cト テョn afara acelui lucru n-o mai putea interesa nimic. Kitty se simネ嫺a atrasト de fata asta tocmai prin contrastul dintre ea ネ冓 Varenka. Simネ嫺a cト va gトピi la dテ「nsa, テョn felul sトブ de a trトナ, pilda de viaネ崙 pe care o cトブta ea cu atテ「ta chin: acel interes pentru viaネ崙, o viaネ崙 demnト, テョn afara raporturilor mondene dintre o fatト ネ冓 bトビbaネ嬖 窶 care lui Kitty テョi apトビeau dezgustトフoare, テョntocmai ca la un tテ「rg de mトビfuri care-ネ冓 aネ冲eaptト cumpトビトフorii. Cu cテ「t テョネ冓 observa mai mult prietena necunoscutト, cu atテ「t Kitty se convingea mai adテ「nc cト fata aceasta era tocmai fiinネ嫗 desトプテ「rネ冓tト pe care ネ冓-o テョnchipuise ネ冓 dorea s-o cunoascト.
Cele douト fete se テョntテ「lneau de cテ「teva ori pe zi. La fiecare テョntテ「lnire, ochii lui Kitty テョi spuneau: 窶曚ine eネ冲i? Nu-i aネ兮 cト eネ冲i fiinネ嫗 aceea fermecトフoare pe care mi-o テョnchipui eu? テ始sト, pentru numele lui Dumnezeu, sト nu crezi cト vreau sト-ネ嬖 impun persoana mea, adトブga privirea ei. Eu te admir numai ネ冓 te iubesc.窶 窶槓亙 eu te iubesc. ネ亙 dumneata eネ冲i drトトuネ崙, foarte drトトuネ崙. Te-aネ iubi テョncト ネ冓 mai mult dacト aネ avea timp窶, rトピpundea privirea necunoscutei. テ始tr-adevトビ, Kitty テョネ冓 dトヅea seama cト fata era mereu ocupatト: テョnsoネ嫺a acasト de la curト pe copiii unei familii de ruネ冓, sau aducea un pled pentru o bolnavト ネ冓 o acoperea, sau cトブta sト distreze pe un pacient arネ崙トos, sau alegea ネ冓 cumpトビa cuiva prトニituri pentru cafeaua cu lapte.
Curテ「nd dupト sosirea familiei ネ歪erbaネ嫐i, se mai ivirト la cura de ape minerale de dimineaネ崙 douト persoane care atraserト asupra lor atenネ嬖a nu tocmai binevoitoare a tuturor: un bトビbat foarte テョnalt ネ冓 adus de spate, cu mテ「ini enorme, care purta un pardesiu vechi ネ冓 scurt, pe mトピura altuia, cu ochi negri, naivi ネ冓 テョn acelaネ冓 timp テョnspトナmテ「ntトフori, ネ冓 o femeie drトトuネ崙, dar cu faネ嫗 cam ciupitト de vトビsat, テョmbrトツatト prost ネ冓 fトビト gust. Descoperind cト aceネ冲i oameni erau ruネ冓, Kitty テョncepu sト-ネ冓 テョnchipuie un roman テョnduioネ卞フor ネ冓 impresionant テョn legトフurト cu viaネ嫗 lor.
Dar cテ「nd prinネ嫺sa aflト din Kurliste41 cト era vorba de Levin Nikolai ネ冓 de Maria Nikolaevna ネ冓 テョi povesti lui Kitty ce om rトブ era acest Levin, toate visurile lui Kitty テョn legトフurト cu aceste douト persoane se risipirト; oamenii aceネ冲ia テョi furト dintr-o datト antipatici, nu atテ「t din pricina celor spuse de maicト-sa, ci fiindcト el era fratele lui Konstantin. Acest Levin, cu ticul lui 窶 dトヅea mereu din cap 窶 trezea acum テョn Kitty un fel de dezgust.
I se pトビea cト ochii lui mari, テョnspトナmテ「ntトフori, care o urmトビeau stトビuitor, exprimau un sentiment de urト ネ冓 de ironic. ネ亙 Kitty テョl ocolea.
XXXI.
Era o zi urテ「tト. Ploaia nu conteni toatト dimineaネ嫗. Bolnavii, cu umbrele, se テョnghesuirト テョn galerii.
Kitty se plimba cu maicト-sa ネ冓 cu colonelul din Moscova, care 窶 bine dispus 窶 fトツea paradト cu redingota de tトナeturト europeanト, cumpトビatト de gata la Frankfurt. Mergeau pe o parte a galeriei, cトブtテ「nd sト-l evite pe Levin, care se plimba pe partea cealaltト, テョmbrトツatト テョntr-o rochie de culoare テョnchisト, purtテ「nd o pトネトビie neagrト cu marginile lトピate テョn jos, Varenka se plimba de-a lungul galeriei cu o franネ孛zoaicト oarbト ネ冓, ori de cテ「te ori se テョntテ「lnea cu Kitty, schimba cu ea cテ「te o privire prieteneascト.
— Mamト, pot sト intru テョn vorbト cu dテ「nsa? テ始trebト Kitty, care-ネ冓 urmトビi prietena necunoscutト ネ冓 vトホu cト aceasta se apropie de izvor, unde s-ar fi putut テョntテ「lni.
— Bine, dacト ネ嬖i atテ「t de mult; dar mai テョntテ「i am sト mト interesez cine e ネ冓 am sト intru eu テョn vorbト cu ea, rトピpunse maicト-sa. Ce ai gトピit atテ「t de deosebit la dテ「nsa? Trebuie sト fie o damト de companie. Dacト vrei, am sト fac cunoネ冲inネ崙 cu madame Stahl. Am cunoscut-o pe cumnata sa, adトブgト prinネ嫺sa, ridicテ「nd cu mテ「ndrie capul.
Kitty ネ冲ia cト prinネ嫺sa se simネ嫺a jignitト cト madame Stahl se ferea parcト s-o cunoascト personal. Kitty nu stトビui.
— Ce simpaticト e, zise Kitty, uitテ「ndu-se la Varenka, テョn timp ce aceasta テョntindea franネ孛zoaicei paharul. Uite ce simpla ネ冓 drトトuネ崙 e!
— Tes engouements42 mト fac sト rテ「d, テョi rトピpunse prinネ嫺sa. Nu, mai bine sト ne テョntoarcem, adトブgト ca, observテ「ndu-l pe Levin, care se apropia de ele テョmpreunト cu テョnsoネ嬖toarea lui ネ冓 cu un doctor neamネ. Supトビat, Levin discuta ceva cu glas tare.
Se テョntorseserト ca sト porneascト テョnapoi, cテ「nd auzirト deodatト nu o discuネ嬖e テョn gura mare, ci adevトビate rトツnete. Levin, care se enervase, ネ嬖pa. Medicul se aprinsese ネ冓 el. Vizitatorii se adunarト テョn jurul lor. Prinネ嫺sa se depトビta grトッitト, cu Kitty; iar colonelul se amestecト テョn mulネ嬖me, ca sト afle ce se テョntテ「mplase.
Peste cテ「teva minute, colonelul le ajunse din urmト.
— Ce a fost acolo? テ始trebト prinネ嫺sa.
— E o ruネ冓ne, spuse colonelul. Fereascト Dumnezeu sト te テョntテ「lneネ冲i cu ruネ冓 テョn strトナnトフate! Domnul acela テョnalt s-a certat cu doctorul, i-a spus obrトホnicii fiindcト nu l-ar fi テョngrijit bine, ネ冓 a ridicat chiar bastonul asuprト-i. E o ruネ冓ne!
— Ah, ce neplトツut lucru! テ始cuviinネ崙 prinネ嫺sa. ネ亙 cum s-a sfテ「rネ冓t cearta?
— Noroc cト a intervenit aceea窶ヲ cu pトネトビia ca o ciupercト. Mi se pare cト e rusoaicト, zise colonelul.
— Mademoiselle Varenka? テ始trebト bucuroasト Kitty.
— Da, da. Ea a avut prezenネ嫗 de spirit テョnaintea tuturor, l-a luat pe domnul acela de braネ ネ冓 a plecat cu dテ「nsul.
— Vezi, mamト, spuse prinネ嫺sei Kitty. ネ亙 te テョntrebai de ce o admir!
De a doua zi, observテ「ndu-ネ冓 prietena necunoscutト, Kitty bトトト de seamト cト mademoiselle Varenka se afla faネ崙 de Levin ネ冓 de テョnsoネ嬖toarea lui テョn aceleaネ冓 raporturi ca ネ冓 faネ崙 de ceilalネ嬖 protテゥgテゥs43 ai sトナ. Se apropia de ei, vorbea cu dテ「nネ冓i ネ冓 slujea ca tトネmaci femeii care nu ネ冲ia nici o limbト strトナnト.
Kitty テョncepu ネ冓 mai stトビuitor s-o roage pe mama ei sト-i dea voie a face cunoネ冲inネ崙 cu Varenka. Oricテ「t de neplトツut era pentru prinネ嫺sト primul pas faネ崙 de doamna Stahl, care-ネ冓 テョngトヅuia o atitudine mテ「ndrト, ea se informト asupra Varenkトナ. ネ亙, judecテ「nd dupト amトハuntele aflate cト nu putea ieネ冓 nici un rトブ din aceastト cunoネ冲inネ崙, テョnsト nici cine ネ冲ie ce bine, prinネ嫺sa se apropie cea dintテ「i de Varenka ネ冓 fトツurト cunoネ冲inネ崙, テョネ冓 alese timpul cテ「nd fiicト-sa se dusese la izvor, iar Varenka se oprise テョn faネ嫗 unui franzelar, ネ冓 intrト テョn vorbト cu ea.
— Dト-mi voie sト mト prezint, テョi spuse prinネ嫺sa cu zテ「mbetul ei plin de demnitate. Fata mea e テョndrトトostitト de dumneata, adトブgト ea. Dar poate nu mト cunoネ冲i. Eu sunt窶ヲ
— Doamnト, ネ冓 din partea mea e mai mult decテ「t reciprocitate, rトピpunse repede Varenka.
— Ce faptト bunト ai fトツut ieri cu bietul nostru compatriot! Urmト prinネ嫺sa.
Varenka roネ冓.
— Nu-mi amintesc. Mi se pare cト n-am fトツut nimic, rトピpunse ea.
— Cum nu?! L-ai scutit pe acest Levin de neplトツeri.
— Da, sa compagne44 m-a chemat ネ冓 am テョncercat sト-l calmez. E grav bolnav ネ冓 era nemulネ孛mit de medic. Sunt deprinsト sト テョngrijesc de bolnavi.
— Da, am auzit cト locuieネ冲i la Menton, テョmpreunト cト mトフuネ兮 dumitale, mi se pare, madame Stahl. Am cunoscut pe o cumnatト a ei.
— Nu. Nu mi-e mトフuネ卞. テ司 spun maman, dar nu-i sunt rudト. Am fost crescutト de ca, rトピpunse Varenka, roネ冓nd din nou.
Rosti aceste cuvinte cu atテ「ta simplitate, iar expresia chipului sトブ cinstit ネ冓 sincer era atテ「t de drトトトネaネ卞, テョncテ「t prinネ嫺sa テョnネ嫺lese de ce se テョndrトトostise Kitty de fata aceasta.
— Cum a rトノas pテ「nト la urmト cu Levin? テ始trebト prinネ嫺sa.
— Pleacト, rトピpunse Varenka.
テ始tre timp, テョnseninatト de bucurie cト prinネ嫺sa intrase テョn vorbト cu prietena sa necunoscutト, Kitty se テョntoarse de la izvor.
— Kitty, ネ嬖 s-a テョmplinit marea dorinネ崙 de a o cunoaネ冲e pe mademoiselle窶ヲ
— Varenka, rosti fata, zテ「mbind. Aネ兮-mi spune toatト lumea.
Kitty se テョmbujora de bucurie ネ冓 strテ「nse テョndelung mテ「na noii sale prietene. Mテ「na aceasta nu rトピpunse テョnsト la strテ「ngerea mテ「inii sale, ci rトノase nemiネ冂atト; テョn schimb, faネ嫗 domniネ冩arei Varenka se luminト de un zテ「mbet blテ「nd, bucuros, deネ冓 puネ嬖n cam trist, care-i descoperi dinネ嬖i mari, dar frumoネ冓.
— ネ亙 eu doresc de mult sト vト cunosc, zise Varenka.
— Dar sunteネ嬖 atテ「t de ocupatト窶ヲ
— Ah, dimpotrivト, n-am nici o ocupaネ嬖e, rトピpunse Varenka.
Dar chiar テョn aceeaネ冓 clipト ea trebui sト-ネ冓 pトビトピeascト noile cunoネ冲inネ嫺, fiindcト douト fetiネ嫺 mititele ale unui bolnav rus veniserト fuga la dテ「nsa.
— Varenka, te cheamト mama! Strigarト ele. ネ亙 Varenka plecト テョn urma lor.
XXXII.
Amトハuntele pe care le aflase prinネ嫺sa despre trecutul Varenkトナ ネ冓 relaネ嬖ile sale cu madame Stahl, precum ネ冓 despre madame Stahl erau urmトフoarele:
Doamna Stahl, despre care unii spuneau cト-ネ冓 chinuise soネ孛l, iar alネ嬖i, dimpotrivト, cト el o chinuise prin purtarea lui imoralト, fusese toatト viaネ嫗 o femeie bolnトプicioasト ネ冓 exaltatト. Doamna Stahl tocmai se despトビネ嬖se de soネ孛l sトブ, cテ「nd nトピcuse un copil care murise テョndatト dupト naネ冲ere. Atunci rudele, cunoscテ「ndu-i sensibilitatea ネ冓 temテ「ndu-se ca aceastト ネ冲ire sト n-o ucidト, テョi schimbaserト copilul cu fiica unui bucトフar de la curte, care se nトピcuse テョn aceeaネ冓 noapte ネ冓 テョn aceeaネ冓 casト din Petersburg. Era Varenka. Madame Stahl aflase mai tテ「rziu cト Varenka nu era fiica sa, dar o crescuse mai departe, mai ales cト la foarte scurt timp dupト aceea Varenka rトノトピese orfanト de amテ「ndoi pトビinネ嬖i.
Madame Stahl locuia de peste zece ani テョn strトナnトフate, テョn sud, fトビト sト se mai fi テョntors cテ「ndva テョn ネ嫗rト ネ冓 fトビト sト fi pトビトピit patul vreodatト. Unii spuneau cト ea poza テョn femeia virtuoasト ネ冓 plinト de credinネ崙 ca sト poarte o aureolト テョn societate, テョn timp ce alネ嬖i susネ嬖neau cト era foarte sincerト ネ冓 cト era テョntr-adevトビ o fiinネ崙 de o テョnaltト moralitate, care trトナa numai pentru binele aproapelui. Nimeni nu ネ冲ia ce religie avea: catolicト, protestantト sau ortodoxト. Un singur lucru era neテョndoios: テョntreネ嬖nea relaネ嬖i de prietenie cu cei mai テョnalネ嬖 prelaネ嬖 ai tuturor bisericilor ネ冓 confesiunilor.
Varenka stトフea tot timpul cu ea テョn strトナnトフate, iar toネ嬖 cei ce o cunoネ冲eau pe madame Stahl o cunoネ冲eau ネ冓 o iubeau pe mademoiselle Varenka 窶 cum テョi zicea toatト lumea.
Dupト ce aflト aceste amトハunte, prinネ嫺sa nu vトホu nici un rトブ テョn apropierea dintre fiicト-sa ネ冓 Varenka, mai ales cト aceasta avea o educaネ嬖e aleasト ネ冓 purtトビile cele mai frumoase: vorbea perfect limbile francezト ネ冓 englezト; iar, lucru de seamト, transmisese prinネ嫺sei regretul doamnei Stahl cト, din pricina bolii, nu se putea テョntreネ嬖ne cu dテ「nsa.
Cu cテ「t o cunoネ冲ea mai bine pe Varenka, Kitty era mai テョncテ「ntatト de ea ネ冓-i descoperea テョn fiecare zi noi calitトκ嬖.
Aflテ「nd cト fata cテ「ntト frumos din gurト, prinネ嫺sa o invitト scara la ele sト cテ「nte.
— Kitty ネ冲ie sト cテ「nte la pian ネ冓, deネ冓 pianul e cam prost, ne-ar face mare plトツere sト te ascultトノ, zise prinネ嫺sa cu un zテ「mbet forネ嫗t, de politeネ嫺 窶 ceea ce o nemulネ孛mi pe Kitty, care simネ嫺a cト Varenka nu prea avea chef sト cテ「nte. Totuネ冓 Varenka veni テョn seara aceea ネ冓 aduse un caiet de note. Prinネ嫺sa mai invitト pe Maria Evghenievna cu fiicト-sa ネ冓 pe colonel.
Varenka nu pトビea stingheritト, deネ冓 erau de faネ崙 persoane strトナne. Se duse numaidecテ「t la pian. Nu ネ冲ia sト se acompanieze, dar descifra foarte bine notele. O acompanie Kitty, care cテ「nta frumos la pian.
— Ai un talent extraordinar, exclamト prinネ嫺sa dupト ce Varenka isprトプi prima bucatト, pe care o cテ「ntase minunat.
Maria Evghenievna ネ冓 fiicト-sa テョi mulネ孛mirト ネ冓 o lトブdarト.
— Uite, adトブgト colonelul privind pe fereastrト, cテ「tト lume s-a adunat sト asculte!
テ始tr-adevトビ, o mare mulネ嬖me de oameni se strテ「nsese sub ferestre.
— テ士i pare foarte bine cト asta vト face plトツere, rトピpunse simplu Varenka.
Kitty テョネ冓 privea prietena cu mテ「ndrie. テ司 admira arta, glasul ネ冓 faネ嫗, dar mai cu seamト atitudinea: Varenka, テョntr-adevトビ, nu se mテ「ndrea cu talentul ei ネ冓 era nepトピトフoare la laude. Pトビea numai sト se テョntrebe: trebuie sト mai cテ「nte, ori ajunge?
窶曠acト aネ fi fost eu テョn locul ei, gテ「ndea Kitty, cum m-aネ mai fi mテ「ndrit! Cum m-aネ fi bucurat privind mulネ嬖mea asta de sub ferestre! Varenka テョnsト rトノテ「ne indiferentト. O テョndeamnト numai dorinネ嫗 de a nu refuza ネ冓 de a face plトツere mamei. Ce o fi テョn sufletul ei? Ce-i dト puterea de a nesocoti totul窶ヲ de a fi independentト ネ冓 calmト? Tare aネ vrea sト ネ冲iu ce o face sト fie aネ兮 ネ冓 sト テョnvトκ ネ冓 eu a fi ca ea!窶, テョネ冓 spunea Kitty, privindu-i faネ嫗 liniネ冲itト.
Prinネ嫺sa o rugト pe Varenka sト mai cテ「nte, ネ冓 aceasta mai cテ「ntト o bucatト, tot atテ「t de egal, de clar ネ冓 de frumos, stテ「nd dreaptト lテ「ngト pian ネ冓 bトフテ「nd tactul cu mテ「na sa uscトκ嬖vト, brunト.
Bucata urmトフoare din caiet era un cテ「ntec italienesc. Kitty cテ「ntト preludiul ネ冓 テョntoarse capul spre Varenka.
— Sト-l sトビim, zise Varenka, roネ冓nd.
Kitty, tulburatト, テョネ冓 opri ochii テョntrebトフori asupra Varenkトナ.
— Atunci, sト cテ「ntトノ altceva, adトブgト ea repede, テョntorcテ「nd foile, dテ「ndu-ネ冓 numaidecテ「t seama cト acest cテ「ntec era legat de-o amintire.
— Ba nu, rトピpunse Varenka ネ冓 puse mテ「na pe note, zテ「mbind. Nu, hai sト-l cテ「ntトノ. ネ亙 Varenka テョl cテ「ntト tot atテ「t de calm, de rece ネ冓 de frumos ca ネ冓 pe celelalte; iar cテ「nd isprトプi, toネ嬖 テョi mulネ孛mirト ネ冓 trecurト la ceai. Kitty ネ冓 Varenka ieネ冓rト テョn grトヅiniネ嫗 de lテ「ngト casト.
— Nu-i aネ兮 cト de cテ「ntecul acesta este legatト o amintire? O テョntrebト Kitty. Nu-mi povesti nimic, adトブgト ea repede. Spune-mi numai dacト e adevトビat.
— De ce nu? Pot sト-ネ嬖 spun, テョncepu Varenka simplu ネ冓, fトビト sト aネ冲epte rトピpunsul, adトブgト: Da, este legatト o amintire窶ヲ ネ冓, cテ「ndva, a fost dureroasト. Am iubit pe cineva. テ司 cテ「ntトノ bucata asta.
Kitty o privi テョnduioネ兮tト, cu ochii sトナ mari, larg deschiネ冓.
— L-am iubit. M-a iubit ネ冓 el. Dar mama lui s-a テョmpotrivit. S-a テョnsurat cu alta. Stト acum destul de aproape de noi. テ四 vトヅ din cテ「nd テョn cテ「nd. Nu ネ嬖-ar fi trecut prin minte cト am avut ネ冓 eu romanul meu de dragoste? Zise Varenka, ネ冓 pe faネ嫗 ei frumoasト se ivi o flacトビト, care, dupト cum simネ嫺a Kitty, テョi luminase odinioarト テョntreaga fiinネ崙.
— De ce sト nu-mi fi trecut prin minte? Dacト aネ fi fost bトビbat, n-aネ fi putut iubi pe nimeni alta dupト ce te-aネ fi cunoscut. Dar nu pricep ceva: cum de a putut, numai pentru a fi pe placul mamei sale, sト te uite ネ冓 sト te facト nenorocitト? N-a avut inimト.
— Ba da. E un om foarte bun ネ冓 eu nu sunt nenorocitト. Dimpotrivト, sunt foarte fericitト. Aネ兮dar, nu mai cテ「ntトノ astトホi? Urmト Varenka, dテ「nd sト plece acasト.
— Ce bunト eネ冲i, ce bunト eネ冲i! Izbucni Kitty ネ冓, oprind-o, o sトビutト. Ah, dacト ネ嬖-aネ putea semトハa cテ「t de puネ嬖n!
— De ce sト semeni cu cineva? Eネ冲i bine aネ兮 cum eネ冲i, o mテ「ngテ「ie Varenka, cu zテ「mbetul ei blテ「nd ネ冓 obosit.
— Nu sunt bunト de loc. Dar ia spune-mi窶ヲ Aネ冲eaptト, sト stトノ puネ嬖n, spuse Kitty, trトトテ「nd-o din nou pe bancト lテ「ngト dテ「nsa. Spune-mi: nu te simネ嬖 jignitト ネ冲iind cト cineva ネ嬖-a nesocotit dragostea? Cト nu te-a vrut?
— Dar nu m-a nesocotit de loc. Cred cト m-a iubit. Era テョnsト un fiu supus窶ヲ
— Da, dar dacト n-ar fi fトツut-o din dorinネ嫗 mamei sale, ci de la el? テ始trebト Kitty, simネ嬖nd cト-ネ冓 trトヅase taina ネ冓 cト faネ嫗 ei, テョmbujoratト de ruネ冓ne, o ネ冓 dトヅuse de gol.
— Atunci s-ar fi purtat urテ「t ネ冓 nu mi-ar mai fi pトビut rトブ dupト dテ「nsul, rトピpunse Varenka, テョnネ嫺legテ「nd probabil cト nu mai era vorba de ca, ci de Kitty.
— Dar jignirea? Jignirea n-o poネ嬖 uita, n-o poネ嬖 uita, repetト ca, amintindu-ネ冓 de privirea pe care o aruncase lui Vronski la ultimul bal, cテ「nd se oprise muzica.
— Dar unde e jignirea? Doar dumneata nu te-ai purtat urテ「t.
— E mai rトブ decテ「t urテ「t 窶 e ruネ冓nos!
Varenka テョネ冓 clトフinト capul ネ冓-ネ冓 puse mテ「na pe mテ「na lui Kitty.
— Adicト de ce ruネ冓nos? テ始trebト ea. Doar n-ai putut sト-i spui unui om indiferent faネ崙 de dumneata cト-l iubeネ冲i.
— Fireネ冲e cト nu. Nu i-am spus niciodatト nici un cuvテ「nt. Dar el a ネ冲iut. Sunt priviri, ネ冓 un fel de-a fi窶ヲ Chiar de-aネ trトナ o sutト de ani, tot n-aネ uita.
— Ei ネ冓! Eu nu テョnネ嫺leg. テ始trebarea este dacト-l mai iubeネ冲i acum ori nu, zise Varenka, spunテ「nd lucrurilor pe nume.
— テ四 urトピc. Nu pot sト-mi iert窶ヲ
— Ce?
— Ruネ冓nea, jignirea.
— Ah, ce-ar fi dacト toatト lumea ar fi atテ「t de simネ嬖toare ca dumneata?! Nu este fatト care sト nu fi trecut prin aネ兮 ceva. ネ亙 cテ「nd te gテ「ndeネ冲i cト toate astea sunt lucruri atテ「t de neテョnsemnate!
— Atunci, ce e テョnsemnat? O テョntrebト Kitty, uitテ「ndu-se miratト ネ冓 curioasト la Varenka.
— Sunt multe lucruri テョnsemnate, rトピpunse Varenka, zテ「mbind.
— Ce anume?
— Sunt multe lucruri mai テョnsemnate, repetト Varenka neネ冲iind ce sト spunト.
テ始 clipa aceea se auzi de la fereastrト glasul prinネ嫺sei:
— Kitty, e rトツoare! Ia-ネ嬖 ネ兮lul sau intrト テョn casト.
— Are dreptate. E ネ冓 timpul! テ始cuviinネ崙 Varenka, ridicテ「ndu-se. Trebuie sト mai trec ネ冓 pe la madame Berthe. M-a rugat.
Kitty o ネ嬖nea de mテ「nト. Privirea ei テョntreba rugトフor, cu o arzトフoare curiozitate: 窶曠ar ce anume? Care-i lucrul cel mai テョnsemnat, care-ネ嬖 dト atテ「ta liniネ冲e? Dumneata ネ冲ii. Spune-mi ネ冓 mie!窶
Varenka nu テョnネ嫺legea テョntrebarea din ochii lui Kitty. Se gテ「ndea numai cト テョn seara aceea trebuia sト mai treacト pe la madame Berthe ネ冓 sト fie acasト, la ceaiul doamnei Stahl, テョnainte de douトピprezece noaptea! Intrト テョn casト, テョネ冓 strテ「nse notele ネ冓, dupト ce spuse noapte bunト la toatト lumea, vru sト plece.
— Dト-mi voie sト te テョnsoネ嫺sc, zise colonelul.
— Cum sト te duci singurト acum, noaptea? テ始tトビi prinネ嫺sa. S-o trimit mトツar pe Paraネ兮.
Kitty vトホu cト Varenka テョネ冓 stトパテ「ni cu greu un zテ「mbet, auzind cト era nevoie sト fie テョnsoネ嬖tト.
— Nu. Eu umblu totdeauna singurト ネ冓 nu mi se テョntテ「mplト niciodatト nimic, rトピpunse ea, luテ「ndu-ネ冓 pトネトビia.
Dupト ce o sトビutト テョncト o datト pe Kitty, tot fトビト sト-i spunト ceea ce era mai テョnsemnat テョn viaネ崙, Varenka, テョn pas vioi, cu notele subsuoarト, se pierdu テョn semiテョntunericul nopネ嬖i de varト, ducテ「nd cu dテ「nsa taina lucrului テョnsemnat care-i dトヅea liniネ冲ea ネ冓 demnitatea aceea de invidiat.
XXXIII.
Kitty fトツu cunoネ冲inネ崙 ネ冓 cu doamna Stahl. Aceastト relaネ嬖e ネ冓 prietenia cu Varenka avurト asupra ei nu numai o puternicト テョnrテ「urire, dar テョi alinarト ネ冓 durerea. Gトピi alinare, pentru cト i se deschise o lume cu totul nouト, care nu avea nici o legトフurト cu trecutul sトブ 窶 o lume superioarト ネ冓 frumoasト, de la テョnトネネ嬖mea cトビeia putea sト-ネ冓 priveascト liniネ冲itト trecutul. Descoperi cト テョn afarト de viaネ嫗 instinctivト, pe care o trトナse pテ「nト atunci, mai exista ネ冓 o viaネ崙 spiritualト. Viaネ嫗 aceasta i se revela prin religie, dar printr-o religie care nu semトハa テョntru nimic cu cea cunoscutト de Kitty din copilトビie, care se mトビginea sト meargト la liturghii ネ冓 la vecernii テョn biserica de pe lテ「ngト Casa Vトヅuvei, unde putea テョntテ「lni cunoscuネ嬖 ネ冓 テョnvトκ嫗 pe de rost, cu un preot, texte slavone. Era o religie テョnトネネ崙フoare, misterioasト, legatト de gテ「nduri ネ冓 de sentimente sublime, テョn care credinネ嫗 nu era o datorie de テョmplinit, ci un act de iubire.
Kitty aflト toate acestea nu din cuvinte. Madame Stahl vorbea cu Kitty cum ai vorbi cu un copil drトトuネ pe care-l admiri テョn amintirea propriei tale tinereネ嬖. Doar o singurト datト pomeni ea cト numai iubirea ネ冓 credinネ嫗 aduc mテ「ngテ「iere テョn toate necazurile omeneネ冲i ネ冓 cト nu existト dureri cテ「t de mトビunte care sト nu atragト mila lui Iisus; apoi schimbト numaidecテ「t vorba, テョn fiecare gest, テョn orice cuvテ「nt, テョn fiecare privire 窶榲ョngereascト窶 a doamnei Stahl, cum spunea Kitty, ネ冓 mai ales テョn toatト povestea vieネ嬖i sale 窶 pe care o cunoネ冲ea prin Varenka 窶 テョn toate窶ヲ Kitty afla 窶枋eea ce era テョnsemnat窶 ネ冓 ceea ce nu ネ冲iuse pテ「nト atunci.
Dar oricテ「t de distins ar fi fost caracterul doamnei Stahl, oricテ「t de テョnduioネ卞フoare ar fi fost povestea ei, oricテ「t de テョnトネネ崙フoare ネ冓 de duioasト i-ar fi fost vorba, Kitty observト fトビト voie la dテ「nsa unele trトピトフuri care o nedumerirト. Observト cト, atunci cテ「nd o テョntrebase despre rudele sale, madame Stahl zテ「mbise cu dispreネ 窶 ceea ce nu se potrivea cu bunトフatea creネ冲inト. Mai bagト de seamト cト, テョntテ「lnind o datト la ea un preot catolic, madame Stahl テョネ冓 ascunsese stトビuitor faネ嫗 テョn umbra abajurului ネ冓 avusese un anumit zテ「mbet. Oricテ「t de neテョnsemnate ar fi fost aceste douト observaネ嬖i, ele o stinghereau. O fトツurト sト aibト unele テョndoieli asupra caracterului doamnei Stahl. テ始 schimb, Varenka 窶 orfanト, fトビト rude, fトビト prieteni, cu o amarト dezamトトire, o fiinネ崙 care nu dorea nimic ネ冓 nu regreta nimic 窶 era desトプテ「rネ冓rea テョnsトκ冓, la care Kitty abia dacト-ネ冓 putea テョngトヅui sト viseze. テ始 faネ嫗 Varenkトナ, Kitty テョnネ嫺lesese cト, de テョndatト ce uiネ嬖 de tine テョnsuネ嬖 ネ冓 テョncepi sト iubeネ冲i pe alネ嬖i, ajungi sト fii calmト, fericitト ネ冓 frumoasト. Aネ兮 voia sト fie ネ冓 ea.
Acum, dテ「ndu-ネ冓 bine seama care anume era lucrul cel mai テョnsemnat, Kitty nu se mai mulネ孛mi numai sト-l admire, ci se dトビui numaidecテ「t, cu tot sufletul, vieネ嬖i noi care se deschidea テョnainte-i. Din povestirile Varenkトナ despre ceea ce fトツeau madame Stahl ネ冓 alネ嬖i din cercul ei, Kitty テョネ冓 alcトフui planul viitoarei sale vieネ嬖. テ始tocmai ca nepoata doamnei Stahl, Aline, despre care Varenka テョi povestise multe, Kitty se hotトビテョ sト caute ネ冓 ca nenorociネ嬖, oriunde s-ar fi aflat, sト-i ajute din toate puterile, sト le テョmpartト Evanghelii ネ冓 sト citeascト din ele bolnavilor, criminalilor, muribunzilor. O ispitea mai ales gテ「ndul de a citi ucigaネ冓lor Evanghelia, aネ兮 cum fトツea Aline. Dar acestea erau visuri tainice, pe care nu le テョmpトビtトκ册a nici mamei sale, nici Varenkトナ.
De altfel, テョn aネ冲eptarea timpului cテ「nd ネ冓-ar fi putut テョndeplini pe o scarト mare planurile, Kitty gトピi prilejul ネ冓 acolo, テョn staネ嬖une, unde erau atテ「ネ嬖a bolnavi ネ冓 nenorociネ嬖, sト-ネ冓 punト テョn aplicare noile reguli de viaネ崙, dupト pilda Varenkトナ.
La テョnceput, prinネ嫺sa bトトト de seamト doar atテ「t: cト fiicト-sa se afla sub puternica influenネ崙 a engouement-ului, cum テョi spunea ea, pentru doamna Stahl ネ冓 mai ales pentru Varenka. Vedea cト Kitty o imita pe Varenka nu numai テョn activitatea ei, ci fトビト voie chiar ネ冓 テョn felul sトブ de a merge, de a vorbi ネ冓 de a clipi din ochi. Dar pe urmト prinネ嫺sa テョnネ嫺lese cト テョn afarト de faptul cト se afla sub farmecul acestora, Kitty trecea printr-o serioasト schimbare sufleteascト.
Prinネ嫺sa vedea cト fata ei citeネ冲e o Evanghelie テョn limba francezト, pe care i-o dトビuise doamna Stahl 窶 ceea ce nu fトツuse テョnainte; cト-ネ冓 ocoleネ冲e cunoネ冲inネ嫺le mondene ネ冓 se テョmprieteneネ冲e cu bolnavii aflaネ嬖 sub protecネ嬖a Varenkトナ ネ冓 テョndeosebi cu familia sトビacト a pictorului suferind, Petrov. Kitty era mテ「ndrト, pesemne, de faptul cト テョndeplinea テョn familia aceea テョndatoriri de sorト de caritate. Toate acestea erau fapte frumoase ネ冓 prinネ嫺sa n-ar fi avut nimic テョmpotrivト 窶 cu atテ「t mai mult cu cテ「t soネ嬖a lui Petrov era o femeie foarte cumsecade; iar prinネ嫺sa germanト, care-i observase activitatea, o lトブda pe Kitty, numind-o 窶榲ョnger mテ「ngテ「ietor窶. Totul ar fi fost foarte frumos dacト n-ar fi ajuns la exagerトビi. Prinネ嫺sa ネ歪erbaネ嫐i, vトホテ「nd cト fiica sa テョncepea sト テョntreacト mトピura, テョi spuse de cテ「teva ori:
— Il ne faut jamais rien outrer.45
Kitty テョnsト nu-i rトピpundea nimic, se gテ「ndea numai cト, テョn ceea ce priveネ冲e caritatea creネ冲inト, nu poate fi vorba de exagerトビi. Cum puteai fi テョnvinovトκ嬖t de exagerare, cテ「nd urmai テョnvトκ崙フura care-ネ嬖 porunceネ冲e sト テョntinzi ネ冓 celトネalt obraz dacト cineva テョネ嬖 dト o palmト, sau sト dトビuieネ冲i ネ冓 cトノaネ兮 aceluia care te dezbracト de hainト? Dar prinネ嫺sei nu-i plトツea aceastト rテ「vnト exagerata ネ冓 mai cu seamト nu-i plトツea faptul cト fiicト-sa 窶 dupト cum テョネ冓 dトヅea prea bine seama 窶 nu vroia sト-ネ冓 deschidト cu totul inima faネ崙 de dテ「nsa. テ始tr-adevトビ, Kitty テョi ascundea noile pトビeri ネ冓 sentimente. Le ascundea nu fiindcト n-ar fi respectat-o sau n-ar fi iubit-o, ci tocmai fiindcト era mama ei. Le-ar fi テョmpトビtトκ冓t oricui mai degrabト decテ「t mamei sale.
— Ce-o fi pトκ嬖t Anna Pavlovna, cト n-a mai fost de atテ「ta vreme pe la noi? Vorbi o datト prinネ嫺sa despre doamna Petrova. Am poftit-o. Parc-ar fi supトビatト.
— Nu, n-am observat, maman, izbucni Kitty, roネ冓nd.
— N-ai fost de mult pe la dテ「nネ冓i?
— Mテ「ine avem de gテ「nd sト facem テョmpreunト o plimbare テョn munネ嬖, rトピpunse Kitty.
— Bine, duceネ嬖-vト, zise prinネ嫺sa, cercetテ「nd cu privirea chipul tulburat al fiicei sale ネ冓 テョncercテ「nd sト ghiceascト pricina acestei tulburトビi.
テ始 aceeaネ冓 zi, la masト, Varenka anunネ崙 cト Anna Pavlovna se rトホgテ「ndise: nu mai vroia sト se ducト a doua zi テョn munネ嬖. Prinネ嫺sa o vトホu pe Kitty roネ冓nd din nou.
— Kitty, n-ai avut cumva vreo neplトツere cu familia Petrov? テ始trebト ea cテ「nd rトノaserト singure. De ce nu mai trimite copiii aici ネ冓 de ce nu mai vine pe la noi?
Kitty rトピpunse cト nu se petrecuse nimic テョntre dテ「nネ冓i ネ冓 cト nu テョnネ嫺lege de loc de ce Anna Pavlovna pトビea nemulネ孛mitト de ea. Kitty spusese adevトビul. Nu ネ冲ia anume de ce Anna Pavlovna テョネ冓 schimbase purtarea faネ崙 de dテ「nsa, dar bトハuia. ネ亙 ceea ce bトハuia era un lucru pe care nu-l putea destトナnui nici mamei, nici sie テョnseネ冓. Era unul din lucrurile pe care, deネ冓 le ghiceネ冲i, nu ネ嬖 le poネ嬖 mトビturisi nici mトツar ネ嬖e テョnsuネ嬖窶ヲ atテ「t de penibil ネ冓 de ruネ冓nos ar fi dacト te-ai テョnネ册la.
テ縞冓 depトハa mereu テョn amintire relaネ嬖ile cu aceastト familie. テ縞冓 amintea de naiva bucurie, zugrトプitト pe faネ嫗 rotundト ネ冓 blテ「nda a Annei Pavlovna cテ「nd se テョntテ「lneau. テ縞冓 aducea aminte de convorbirile lor secrete despre bolnav, de conspiraネ嬖ile fトツute ca sト-l sustragト de la lucru 窶 ceea ce-i era oprit 窶 ネ冓 sト-l ducト la plimbare, precum ネ冓 de afecネ嬖unea bトナatului celui mic, care nu-i spunea decテ「t 窶朏itty a mea窶 ネ冓 nu vroia sト se ducト la culcare fトビト ea. Cテ「t de frumoase erau toate acestea! テ縞冓 aminti apoi trupul din cale-afarト de slab al lui Petrov, cu gテ「tul lung, テョntr-o redingotト cafenie, pトビu-i rar ネ冓 cテ「rlionネ嫗t窶ヲ ochii sトナ albaネ冲ri, テョntrebトフori, care la テョnceput o テョnspトナmテ「ntau, ネ冓 sforネ崙ビile lui bolnトプicioase ca sト parト vioi ネ冓 voios faネ崙 de dテ「nsa. テ縞冓 aducea aminte de sforネ崙ビile sale de la テョnceput ca sト-ネ冓 テョnvingト dezgustul pe care i-l stテ「rnea el, ca de altfel toネ嬖 tuberculoネ冓i, precum ネ冓 de truda sa de a nトピcoci ce sト-i spunト, テョネ冓 aduse aminte de privirea aceea timidト ネ冓 duioasト pe care i-o arunca Petrov窶ヲ de sentimentul ciudat de milト テョmbinatト cu stテ「njenealト pe care-l テョncercase la テョnceput, テョnlocuit dupト aceea cu mulネ孛mirea pe care i-o dトヅea conネ冲iinネ嫗 binefacerii sale. Cテ「t de frumoase erau toate acestea! Dar totul se petrecuse la テョnceput. Acum cテ「teva zile テョnsト, totul se stricase dintr-o datト. Anna Pavlovna o テョntテ「mpinト pe Kitty cu o amabilitate prefトツutト ネ冓 nu テョncetト sト-i observe, pe ea ネ冓 pe bトビbatul sトブ.
Oare rトツeala Annei Pavlovna sト fi fost pricinuita de bucuria aceea テョnduioネ卞フoare a lui Petrov cテ「nd se apropia Kitty de dテ「nsul?
窶曠a, テョネ冓 aduse aminte Kitty. Anna Pavlovna avea ceva nefiresc, cu totul strトナn de bunトフatea sa obiネ冢uitト cテ「nd テョi spusese cu ciudト acum trei zile: 窶朸ite, tot timpul te-a aネ冲eptat. N-a vrut sト bea cafeaua fトビト dumneata, deネ冓 e extrem de slトッit.窶樞 窶霸oate cト nu i-a plトツut nici cテ「nd i-am dat pledul. Gestul a fost aネ兮 de simplu! Dar el l-a primit cu atテ「ta stテ「ngトツie, mi-a mulネ孛mit aネ兮 de mult, テョncテ「t ネ冓 eu m-am simネ嬖t stテ「njenitト. Pe urmト, portretul acela al meu, atテ「t de bine fトツut! Dar mai cu seamト privirea lui, テョncurcatト parcト ネ冓 duioasト! Da, aネ兮 e! repetト Kitty cu groazト. Nu. Asta e peste putinネ崙 ネ冓 nici nu se cade. テ縞嬖 inspirト atテ「ta milト!窶 se gテ「ndi ea dupト aceea.
テ始doiala aceasta otrトプea farmecul noii sale vieネ嬖.


XXXIV.
Prinネ孛l ネ歪erbaネ嫐i plecase de la Karisbad la Baden ネ冓 la Kissingen, la niネ冲e cunoscuネ嬖 ai sトナ, ruネ冓 窶 ca sト se pトフrundト de spiritul rusesc, cum spunea el 窶 ネ冓 se テョntoarse la familia lui abia spre sfテ「rネ冓tul curei de ape.
Pトビerile prinネ孛lui ネ冓 ale prinネ嫺sei despre viaネ嫗 din strトナnトフate erau diametral opuse. Prinネ嫺sa gトピea totul minunat ネ冓, テョn ciuda situaネ嬖ei sale テョnalte テョn societatea ruseascト, テョncerca sト parト peste graniネ崙 o doamnト europeanト 窶 ceea ce n-o prindea, fiind una dintre cele mai neaoネ册 boieroaice ruse. De aceea era nevoitト sト-ネ冓 ia o ネ嬖nutト nefireascト 窶 lucru ce o stingherea oarecum. Prinネ孛l, dimpotrivト, gトピea totul prost テョn strトナnトフate, se simネ嫺a apトピat de viaネ嫗 europeanト, se ネ嬖nea de obiceiurile sale ruseネ冲i ネ冓 cトブta テョntr-adins sト parト, peste hotare, mai puネ嬖n european decテ「t era テョn realitate.
Prinネ孛l se テョntoarse slトッit, pielea テョi atテ「rnト pe obraji, dar テョntr-o minunatト stare sufleteascト. Buna lui dispoziネ嬖e crescu ネ冓 mai mult cテ「nd o vトホu pe Kitty テョntrematト cu totul. ネtirile date de prinネ嫺sト despre prietenia lui Kitty cu doamna Stahl ネ冓 cu Varenka ネ冓 despre schimbarea moralト petrecutト テョntr-テョnsa テョl tulburarト pe prinネ ネ冓-i stテ「rnirト sentimentul obiネ冢uit de gelozie faネ崙 de tot ce o pasiona pe fiicト-sa, テョn afarト de el, ネ冓 teama ca fata sト nu scape cumva de sub テョnrテ「urirea lui, intrテ「nd テョn domenii inaccesibile sieネ冓. Dar ネ冲irile acestea neplトツute se テョnecarト テョn noianul de voie bunト ネ冓 de veselie care-i umplea totdeauna sufletul, mai テョnviorat テョncト dupト apele de la Karisbad.
A doua zi dupト sosire, prinネ孛l, テョn pardesiu lung, cu chipul lui tipic rusesc brトホdat de zbテ「rcituri ネ冓 cu obrajii bugezi proptiネ嬖 テョntr-un guler scrobit, テョn cea mai bunト dispoziネ嬖e sufleteascト, porni cu fiicト-sa la izvor.
Era o dimineaネ崙 minunatト. Casele curate ネ冓 vesele, cu grトヅiniネ嫺, テョnfトκ嬖ネ兮rea slujnicelor nemネ孃aice, cu obrajii ネ冓 cu mテ「inile roネ冓i, umplute parcト cu bere, care lucrau cu voioネ冓e, precum ネ冓 soarele orbitor 窶 totul テョi bucura inima; dar cu cテ「t se apropiau de izvor, cu atテ「t テョntテ「lneau mai mulネ嬖 bolnavi, ネ冓 テョnfトκ嬖ネ兮rea lor pトビea ネ冓 mai de plテ「ns テョn mijlocul vieネ嬖i germane aネ兮 de bine organizate. Pe Kitty テョnsト n-o mai izbea acest contrast.
Soarele sclipitor, vesela strトネucire a verdeネ嬖i, sunetele muzicii erau テョn ochii ei cadrul firesc al acestor feネ嫺 cunoscute ネ冓 al schimbトビilor テョn rトブ sau テョn bine pe care ea le urmトビea.
Pentru prinネ テョnsト, lumina ネ冓 strトネucirea dimineネ嬖i de iunie, sunetele muzicii care ciuta un vals vesel, la modト, ネ冓 mai cu seamト テョnfトκ嬖ネ兮rea slujnicuネ嫺lor voinice pトビeau o necuviinネ崙 ネ冓 o monstruozitate alトフuri de aceste stafii adunate de prin toate colネ孛rile Europei, tテ「rテ「ndu-se cu feネ嫺le pline de tristeネ嫺.
テ始 ciuda mテ「ndriei ネ冓 a sentimentului de reテョntinerire pe care-l avea mergテ「nd la braネ cu fiica sa iubitト, prinネ孛l nu se simネ嫺a la largul lui. Se ruネ冓na de sトハトフatea ネ冓 de cトネcトフura-i zdravトハト窶ヲ de mテ「inile ネ冓 de picioarele sale mari, cトパtuネ冓te cu grトピime. Se simネ嫺a aproape ca un om dezbrトツat テョn vトホul lumii.
— Prezintト-mト, prezintト-mト noilor tトナ prieteni, spuse prinネ孛l fiicei sale, strテ「ngテ「ndu-i braネ孛l cu cotul. Mi-e drag nesuferitul tトブ Soden, fiindcト aici te-ai テョnzdrトプenit tu. Atテ「ta numai: tare-i trist, tare-i trist la voi! Cine-i asta?
Kitty rostea numele persoanelor cunoscute ネ冓 necunoscute care le ieネ册au テョn cale. テ始tテ「lnirト chiar la intrarea テョn parc pe madame Berthe, oarba, テョmpreuna cu テョnsoネ嬖toarea ei. Prinネ孛l se bucurト vトホテ「nd expresia de duioネ冓e a bトフrテ「nei franネ孛zoaice la auzul glasului lui Kitty. Cu un exces de amabilitate specific franネ孛zesc, doamna Berthe intrト テョn vorbト cu dテ「nsul. テ四 felicitト pentru fiica-i minunatト ネ冓 o ridicト pe Kitty テョn slava cerului, numind-o comoarト, perlト ネ冓 テョnger mテ「ngテ「ietor.
— Atunci, ea e テョngerul numトビul doi, glumi prinネ孛l. Kitty テョi spune domniネ冩arei Varenka テョngerul numトビul unu.
— Oh, mademoiselle Varenka e テョn adevトビ un テョnger, allez46! Adトブgト madame Berthe.
テ始 galerie se テョntテ「lnirト cu Varenka. Venea repede spre ei cu o geantト roネ冓e, elegantト.
— Uite, a venit tata! テ司 spuse Kitty.
Simplu ネ冓 firesc, ca tot ce fトツea, Varenka schiネ崙 o miネ冂are intermediarト テョntre o plecトツiune ネ冓 o reverenネ崙; apoi intrト numaidecテ「t テョn vorbト cu prinネ孛l cum vorbea cu toatト lumea: simplu ネ冓 natural.
— Se テョnネ嫺lege cト te cunosc, te cunosc foarte bine, spuse prinネ孛l cu un zテ「mbet, dupト care Kitty テョネ冓 dトヅu seama cu bucurie cト Varenka テョi plトツuse tatトネui sトブ. Dar テョncotro te grトッeネ冲i aネ兮?
— Maman e aici, spuse Varenka lui Kitty. N-a dormit toatト noaptea, ネ冓 doctorul i-a recomandat sト iasト din casト. テ司 duc lucrul.
— Va sト zicト, トピta e テョngerul numトビul unu, zise prinネ孛l dupト ce plecト Varenka.
Kitty テョnネ嫺lese cト prinネ孛l ar fi vrut s-o zeflemiseascト pe prietena ei, dar nu putea, fiindcト Varenka テョi plトツuse.
— Aネ兮dar, テョi vom vedea pe toネ嬖 prietenii tトナ, adトブgト prinネ孛l, ネ冓 pe madame Stahl, dacト va binevoi sト mト recunoascト.
— Cum? O cunoネ冲i, papa? テ四 テョntrebト Kitty neliniネ冲itト, vトホテ「nd テョn ochii prinネ孛lui o sclipire de ironie cテ「nd pomeni de madame Stahl.
— L-am cunoscut pe bトビbatul sトブ ネ冓 puネ嬖n ネ冓 pe dテ「nsa, テョnainte de a se fi テョnscris la pietiste.
— Papa, ce テョnseamnト pietistト? テ四 テョntrebト Kitty, speriatト numai de faptul cト ceea ce apreciase aネ兮 de mult la doamna Stahl avea o denumire.
— Nu ネ冲iu nici eu prea bine. ネtiu numai cト madame Stahl mulネ孛meネ冲e lui Dumnezeu pentru orice, chiar pentru nenorociri. テ司 mulネ孛meネ冲e ネ冓 fiindcト i-a murit bトビbatul. E cam comic, cトツi au trトナt rトブ テョmpreunト. Cine e aceastト figurト tristト? O テョntrebト prinネ孛l, vトホテ「nd pe o bancト un bolnav scund, テョn pardesiu cafeniu, cu niネ冲e pantaloni albi care fトツeau cute stranii pe oasele descトビnate ale picioarelor.
Domnul acesta テョネ冓 ridicト pトネトビia de pai de pe pトビul sトブ rar ネ冓 cテ「rlionネ嫗t, descoperind o frunte テョnaltト ネ冓 foarte roネ冓e din pricina pトネトビiei.
— E pictorul Petrov, rトピpunse Kitty roネ冓nd; iar aceea e soネ嬖a sa, urmト ea, arトフテ「nd spre Anna Pavlovna care, tocmai テョn clipa cテ「nd se apropiaserト de dテ「nネ冓i, porni parcト テョntr-adins dupト un copil care se テョndepトビtase pe alee.
— テ始 ce stare de plテ「ns e! Dar ce figurト simpaticト! Zise prinネ孛l. De ce nu te-ai dus la ei? Parcト a vrut sト-ネ嬖 spunト ceva.
— Atunci sト mergem, rトピpunse Kitty, テョntorcテ「ndu-se cu hotトビテ「re. Cum o mai duceネ嬖 cu sトハトフatea? テ四 テョntrebト pe Petrov.
Pictorul se ridicト テョn picioare, sprijinindu-se テョn baston, ネ冓 se uitト sfios la prinネ.
— Asta e fiica mea, テョncepu prinネ孛l. Daネ嬖-mi voie sト mト prezint.
Pictorul se テョnclinト ネ冓 zテ「mbi, descoperind niネ冲e dinネ嬖 albi, straniu de strトネucitori.
— V-am aネ冲eptat ieri, prinネ嫺sト, テョi spuse Petrov lui Kitty.
Se clトフinト rostind aceste cuvinte ネ冓 repetト miネ冂area, ca sト-i facト sト creadト cト ar fi fトツut-o テョnadins.
— Am vrut sト vin, dar Varenka mi-a spus cト Anna Pavlovna a anunネ嫗t-o cト nu mai mergeネ嬖.
— Cum sト nu mai mergem? Exclamト Petrov roネ冰 la faネ崙; ネ冓, dupト ce izbucni テョntr-un acces de tuse, テョネ冓 cトブtト soネ嬖a cu privirea. Aneta! Aneta! Strigト el cu voce tare. ネ亙 pe gテ「tul lui subネ嬖re ネ冓 alb i se テョncordarト vinele groase ca frテ「nghia.
Anna Pavlovna se apropie.
— Cum de-ai anunネ嫗t-o pe prinネ嫺sト cト nu mai mergem? O テョntrebト Petrov nervos, cu glasul pierit.
— Bunト ziua, prinネ嫺sト, spuse Anna Pavlovna cu un surテ「s prefトツut, care nu mai semトハa de loc cu acela cu care-o primea mai テョnainte. Mi-a pトビut foarte bine de cunoネ冲inネ崙, テョi spuse ea prinネ孛lui. De mult sunteネ嬖 aネ冲eptat.
— Cum de-ai anunネ嫗t-o pe prinネ嫺sト cト nu mai mergem? Spuse テョncト o datト pictorul, foarte iritat, cu glas rトトuネ冓t, cu atテ「t mai enervat, cu cテ「t glasul nu-l asculta ネ冓 nu putea da cuvintelor expresia doritト.
— Ah, Doamne! Am crezut cト nu mai mergem, テョi rトピpunse cu ciudト soネ嬖a.
— Cum asta, dacト窶ヲ Petrov izbucni テョn tuse ネ冓 dトヅu din mテ「nト テョn semn de lehamite.
Prinネ孛l テョl salutト ネ冓 plecト mai departe cu fiica sa.
— Ah! Oftト prinネ孛l din fundul inimii. Vai de ei, nenorociネ嬖i!
— Da, tatト, zise Kitty. Trebuie sト ネ冲ii cト au trei copii, nu ネ嬖n servitoare ネ冓 nu dispun aproape de loc de mijloace de trai. Primeネ冲e ceva de la Academie, テョncepu sト-i povesteascト ea cu テョnsufleネ嬖re, silindu-se sト-ネ冓 stトパテ「neascト tulburarea trezitト de strania schimbare de atitudine a Annei Pavlovna faネ崙 de dテ「nsa. Uite-o ネ冓 pe madame Stahl! Exclamト Kitty, arトフテ「nd un cトビucior テョn care se vedea cineva culcat sub o umbrelト, テョntre perne, テョnfトκ冰rat テョn ceva gri ネ冓 albastru.
Era doamna Stahl. テ始 spatele ei stトフea un servitor neamネ, zdravトハ, posomorテ「t, care-o plimba. Alトフuri de ea se afla un conte suedez, blond, pe care Kitty テョl cunoネ冲ea numai dupト nume. Cテ「ネ嬖va bolnavi テョネ冓 テョncetiniserト pasul テョn preajma cトビuciorului ネ冓 se uitau la doamna Stahl ca la ceva extraordinar.
Prinネ孛l se テョndreptト spre dテ「nsa, ネ冓 Kitty observト numaidecテ「t テョn ochii lui sclipirea aceea de ironic care o tulburase. Tatトネ se apropie de madame Stahl ネ冓 テョncepu sト vorbeascト foarte curtenitor ネ冓 amabil テョntr-o franネ孛zeascト perfectト, cum puネ嬖ni o mai vorbesc astトホi.
— Nu ネ冲iu dacト vト mai amintiネ嬖 de mine. Dar mト simt dator sト vト reamintesc cト ne-am cunoscut, ca sト vト mulネ孛mesc pentru bunトフatea arトフatト faネ崙 de fiica mea, zise prinネ孛l scoネ崚「ndu-ネ冓 pトネトビia ネ冓 rトノテ「nテ「nd cu ca テョn mテ「nト.
— Prinネ孛l Alexandr ネ歪erbaネ嫐i, rosti madame Stahl. Ridicテ「nd asuprト-i ochii sトナ テョngereネ冲i, テョn care Kitty citi o nuanネ崙 de nemulネ孛mire. テ士i pare foarte bine. De-aネ嬖 ネ冲i cテ「t de mult am テョndrトトit-o pe fiica dumneavoastrト!
— Sトハトフatea domniei-voastre tot nu e satisfトツトフoare?
— M-am deprins cu starea mea, rトピpunse madame Stahl ネ冓-l prezentト pe prinネ contelui suedez.
— Nu v-aネ嬖 schimbat aproape deloc, spuse prinネ孛l doamnei Stahl, deネ冓 sunt zece sau unsprezece ani de cテ「nd n-am avut onoarea sト vト vトヅ.
— Da, Dumnezeu dト crucea ネ冓 dト ネ冓 puterea s-o duci. De multe ori mト テョntreb de ce se mai prelungeネ冲e o asemenea viaネ崙. テ始 partea cealaltト! Spuse doamna Stahl, nemulネ孛mitト, Varenkトナ, care-i テョnfトκ冰ra picioarele cu pledul ネ冓 nu izbutea s-o mulネ孛meascト.
— Pentru binele pe care-l face, fトビト テョndoialト, spuse prinネ孛l. テ司 rテ「deau ochii.
— Asta nu se cade sト judecトノ noi, rトピpunse doamna Stahl, care prinsese nuanネ嫗 acestei expresii de pe chipul prinネ孛lui. Va sト zicト テョmi trimiネ嬖 cartea, dragト conte? テ縞嬖 mulネ孛mesc foarte mult, spuse doamna Stahl, テョntorcテ「ndu-se cトフre tテ「nトビul suedez.
— A! Exclamト prinネ孛l, vトホテ「ndu-l テョn apropierea lor pe colonelul moscovit. Apoi, dupト ce se テョnclinト テョn faネ嫗 doamnei Stahl, plecト テョmpreunト cu fiica sa sト-l テョntテ「lneascト pe colonelul moscovit.
— Asta e aristocraネ嬖a noastrト! Zise ironic colonelul moscovit, care avea picト pe doamna Stahl fiindcト nu fトツuse cunoネ冲inネ崙 cu dテ「nsul.
— Neschimbatト, rトピpunse prinネ孛l.
— Ai cunoscut-o, prinネ孛le, テョncト テョnainte de boalト, adicト テョnainte de a cトヅea la pat?
— Da. A cトホut la pat dupト ce am cunoscut-o, zise prinネ孛l.
— Se spune cト zace de vreo zece ani窶ヲ
— Nu se scoalト din pat fiindcト are picioarele prea scurte. E foarte rトブ conformatト窶ヲ
— Nu se poate, tatト! Izbucni Kitty.
— Aネ兮 spun gurile rele, draga mea. Vai de biata Varenka! Adトブgト prinネ孛l. Ah, cucoanele astea bolnave!
— Nu, tatト! Spuse Kitty cu aprindere. Varenka o adorト. ネ亙 apoi, madame Stahl face atテ「ta bine! テ始treabト pe cine vrei. Toatト lumea le cunoaネ冲e pe ea ネ冓 pe Aline Stahl.
— Poate, fトツu prinネ孛l, strテ「ngテ「ndu-i uネ冩r braネ孛l. Dar e mai frumos cテ「nd faci binele sト nu ネ冲ie chiar toatト lumea.
Kitty tトツu, dar nu fiindcト nu avea ce sト-i rトピpundト, ci fiindcト nu vroia sト-ネ冓 dezvトネuie gテ「ndurile ascunse nici faネ崙 de tatトネ sトブ. Totuネ冓 窶 ciudat 窶 deネ冓 era hotトビテ「tト sト nu se supunト pトビerii tatトネui ネ冓 nici sト-l lase a pトフrunde テョn sanctuarul gテ「ndurilor sale, ea simネ嬖 cト icoana de sfinネ嫺nie a doamnei Stahl, pe care o purta テョn suflet de o lunト テョntreagト, pierise pentru totdeauna, ca acele forme ale テョnchipuirii pe care le vezi uneori テョn faldurile unor haine aruncate la テョntテ「mplare ネ冓 care pier de テョndatト ce-ネ嬖 dai seama de felul cum s-au alcトフuit. Nu mai pトピtrト decテ「t imaginea unei femei cu picioarele prea scurte, care zトツea fiindcト era rトブ conformatト ネ冓 o chinuia pe blテ「nda Varenka dacト aceasta n-o テョnvelea cu pledul aネ兮 cum vroia dテ「nsa. ネ亙 nici o sforネ嫗re a imaginaネ嬖ei sale nu mai putea sト reconstituie pe madame Stahl cea de mai テョnainte.
XXXV.
Buna dispoziネ嬖e a prinネ孛lui テョi molipsi pe toネ嬖 ai casei, pe cunoscuネ嬖 ネ冓 chiar pe proprietarul neamネ la care locuia familia ネ歪erbaネ嫐i.
Dupト ce se テョntoarse cu Kitty de la izvor, prinネ孛l, care poftise la cafea pe colonel, pe Maria Evghenievna ネ冓 pe Varenka, porunci sト se scoatト masa ネ冓 fotoliile テョn grトヅiniネ崙, sub castan, ネ冓 sト se serveascト acolo gustarea. Proprietarul ネ冓 servitorii se テョnviorarト, テョnsufleネ嬖ネ嬖 de veselia prinネ孛lui, mai ales cト toネ嬖 テョi cunoネ冲eau dトビnicia. Peste jumトフate de ceas, un doctor bolnav din Hamburg, care locuia la etaj, se uita cu jind pe fereastrト la societatea aceea veselト ruseascト, alcトフuitト din oameni sトハトフoネ冓 care se adunaserト sub castan.
Sub frunziネ冰l care arunca rotocoale de umbrト, prinネ嫺sa, cu o bonetト cu panglici violete pe cap, prezida masa acoperitト cu o faネ崙 albト, テョncトビcatト cu ibrice de cafea, pテ「ine, unt, brテ「nzト ネ冓 cu vテ「nat rece. Ea テョmpトビネ嫺a ceネ冲ile ネ冓 tartinele. La capトフul celトネalt al mesei ネ册dea prinネ孛l, care mテ「nca zdravトハ, vorbind vesel ネ冓 zgomotos. テ縞冓 テョntinsese lテ「ngト dテ「nsul tテ「rguielile fトツute: lトヅiネ嫺 sculptate, jucトビioare de lemn, fel de fel de coupe-papier-uri, cumpトビate cu grトノada テョn toate staネ嬖unile balneare ネ冓 pe care le テョmpトビネ嫺a tuturor: ネ冓 servitoarei Lischen, ネ冓 proprietarului, cu care glumea テョntr-o nemネ嫺ascト stテ「lcitト ネ冓 comicト, asigurテ「ndu-l cト nu apele o vindecaserト pe Kitty, ci excelentele-i mテ「ncトビi ネ冓 mai ales supa de prune.
Prinネ嫺sa テョネ冓 ironiza soネ孛l pentru apucトフurile lui ruseネ冲i, dar era テョnvioratト ネ冓 veselト cum nu fusese niciodatト de cテ「nd venise テョn staネ嬖une.
Colonelul zテ「mbea ca de obicei la glumele prinネ孛lui; era テョnsト de partea prinネ嫺sei テョn ceea ce priveネ冲e Europa, pe care テョネ冓 テョnchipuia cト o cunoaネ冲e temeinic.
Blテ「nda Maria Evghenievna se prトパトヅea de rテ「s la fiecare vorbト de haz a prinネ孛lui. Iar Varenka (cum n-o vトホuse Kitty niciodatト) se topea de rテ「s 窶 un rテ「s slab, dar molipsitor, stテ「rnit de glumele prinネ孛lui.
Toate acestea o テョnveseleau pe Kitty ネ冓 totuネ冓 rトノテ「nea テョngrijoratト. Nu era テョn stare sト dezlege problema pe care i-o pusese fトビト voie prinネ孛l prin ironica lui pトビere asupra prietenilor ei ネ冓 asupra vieネ嬖i pe care o テョndrトトise atテ「ta. La aceastト problemト se mai adトブga ネ冓 schimbarea purtトビii faネ崙 de dテ「nsa a familiei Petrov 窶 purtare care se manifestase chiar テョn ziua aceea atテ「t de vトヅit ネ冓 de neplトツut. Toネ嬖 erau veseli, numai ea nu putea fi 窶 ceea ce o テョntrista ネ嬖 mai mult. テ始cerca un sentiment asemトハトフor aceluia pe care-l avusese テョn copilトビie, cテ「nd, pedepsitト, era テョnchisト テョn odトナネ嫗 ei ネ冓 asculta rテ「setele vesele ale surorilor sale din odaia vecinト.
— ネ亙 la ce ネ嬖-a trebuit sト cumperi grトノada asta de lucruri? テ四 テョntrebト prinネ嫺sa zテ「mbind ネ冓 テョntinzテ「ndu-i o ceaネ冂ト de cafea.
— Uite, te duci la plimbare, te apropii de o prトプトネioarト ネ冓 テョndatト vテ「nzトフorul te roagト sト cumperi: 窶昿rlaucht Exzellenz, Durchlaucht47窶. Cum テョmi spuneau: Durchlaucht, mト dトヅeau gata ネ冓 se topeau zece taleri.
— Asta e numai din pricina plictiselii, zise prinネ嫺sa.
— Fireネ冲e cト de plictisealト, draga mea; de atテ「ta plictisealト, cト nici nu ネ冲ii ce sト mai faci.
— Cum poネ嬖 sト te plictiseネ冲i, prinネ孛le? テ四 テョntrebト Maria Evghenievna. テ始 Germania sunt astトホi atテ「t de multe lucruri interesante!
— Cunosc tot ce este interesant: supa de prune, salamul cu mazトビe, le cunosc pe toate.
— Orice ai spune, prinネ孛le, dar instituネ嬖ile lor sunt interesante, adトブgト colonelul.
— Dar ce vezi dumneata interesant テョn ele? Aici toネ嬖 sunt mulネ孛miネ嬖 ネ冓 se umflト テョn pene pentru cト au テョnvins pe toatト lumea. Eu テョnsト de ce sa fiu mulネ孛mit? N-am テョnvins pe nimeni, ba テョncト trebuie sト-mi trag singur cizmele ネ冓 tot eu trebuie sト le pun la uネ卞. Dimineaネ嫗, scoalト-te, テョmbracト-te la iuネ嫺alト ネ冓 hai テョn salon sト bei ceai prost! Acasト e cu totul altceva. Te trezeネ冲i fトビト grabト, te mai superi pe cineva, mai bombトハeネ冲i, テョネ嬖 vii テョn fire, chibzuieネ冲i テョn tihnト, fトビト nici un zor.
— Dar uiネ嬖 cト timpul e bani, cugetト colonelul.
— Care timp? Sunt unele luni pe care le-ai da pe un poltinnik48, ネ冓 cテ「te o jumトフate de ceas pe care nici cu o comoarト n-ai putea-o plトフi. Nu-i aネ兮, Katenka? De ce eネ冲i aネ兮 de tristト?
— Ba nu sunt.
— Dar テョncotro? Mai stai puネ嬖n, テョi spuse prinネ孛l Varenkトナ.
— Trebuie sト mト duc acasト, rトピpunse Varenka, ridicテ「ndu-se ネ冓 izbucnind din nou テョn rテ「s.
Dupト ce se potoli, Varenka テョネ冓 luト rトノas bun ネ冓 intrト テョn casト sト-ネ冓 caute pトネトビia. Kitty se duse dupト dテ「nsa. Pテ「nト ネ冓 Varenka テョi pトビea acum alta. Nu era micネ冩ratト テョn ochii ei, dar テョi pトビea altfel decテ「t ネ冓-o テョnchipuise mai テョnainte.
— Vai, de mult n-am rテ「s atテ「ta! Zise Varenka, luテ「ndu-ネ冓 umbrela ネ冓 sacoネ兮. Ce simpatic e tatトネ dumitale!
Kitty tトツu.
— Cテ「nd ne mai vedem? O テョntrebト Varenka.
— Maman vroia sト treacト pe la familia Petrov. N-ai sト fii acolo? O テョntrebト Kitty, テョncercテ「nd-o pe Varenka.
— Ba da, rトピpunse aceasta. Se pregトフesc de plecare. Le-am fトトトヅuit sト le dau ajutor la fトツutul bagajelor.
— Atunci, vin ネ冓 eu.
— Nu. Nu e nevoie.
— De ce? De ce? De ce? O テョntrebト Kitty, fトツテ「nd ochii mari ネ冓 punテ「nd mテ「na pe umbrelト, ca sト nu dea drumul Varenkトナ. Mai stai puネ嬖n, de ce?
— Uite-aネ兮. テ枴-a venit tatトネ. Apoi, ei se simt stingheriネ嬖 faネ崙 de dumneata.
— Nu. Spune-mi, de ce nu vrei sト mト duc mai des pe la Petrov? Fiindcト nu vrei! De ce?
— N-am spus asta, rトピpunse liniネ冲it Varenka.
— Nu. Te rog, spune-mi.
— Sト-ネ嬖 spun tot? O テョntrebト Varenka.
— Tot, tot! Stトビui Kitty.
— Nu-i nimic deosebit, afarト numai de faptul cト テョnainte Mihail Alexeevici (aネ兮 テョl chema pe pictor) vroia sト plece mai devreme; iar acum nu mai vrea sト plece deloc, zise Varenka, zテ「mbind.
— Ei? Ei? O grトッi Kitty, privind-o posomorテ「t.
— Ei! Anna Pavlovna a spus, nu ネ冲iu de ce, cト Petrov nu vrea sト plece, fiindcト eネ冲i dumneata aici. N-a fost, bineテョnネ嫺les, la locul ei. Dar de la asta, din pricina dumitale, s-a iscat o ceartト. ネtii ce supトビトツioネ冓 sunt bolnavii トκ冲ia!
Kitty tトツea, posomorテ「ndu-se din ce テョn ce mai mult. Vorbea numai Varenka, cトブtテ「nd s-o astテ「mpere ネ冓 s-o potoleascト, presimネ嬖nd o izbucnire de lacrimi ori de cuvinte, nu ネ冲ia nici ea ce anume.
— Aネ兮 cト e mai bine sト nu te duci窶ヲ Mト テョnネ嫺legi. Nu face sト te superi.
— Aネ兮-mi trebuie, aネ兮-mi trebuie! テ始cepu repede Kitty, smulgテ「nd umbrela din mテ「inile Varenkトナ ネ冓 neテョndrトホnind sト-ネ冓 priveascト prietena.
Varenkトナ テョi veni sト zテ「mbeascト, vトホテ「nd mテ「nia copilトビeascト a prietenei sale, dar se temea sト n-o supere.
— De ce vorba asta: 窶杪ネ兮-mi trebuie窶? Nu テョnネ嫺leg! Zise Varenka.
— Aネ兮-mi trebuie, fiindcト totul n-a fost decテ「t prefトツトフorie. Toate au fost fトκ崙ビnicii, n-au pornit din inimト. Ce treabト aveam eu cu un strトナn? ネ亙 acum iatト-mト prilej de ceartト. M-am amestecat テョn ceea ce nu mト privea. Totul nu era decテ「t prefトツトフorie, prefトツトフorie!窶ヲ
— Dar テョn ce scop te-ai prefトツut? O テョntrebト テョncet Varenka.
— Vai, ce stupid! Ce urテ「t! Nu era nici o nevoie. Totul a fost prefトツトフorie! Urmト amトビテ「tト Kitty, deschizテ「nd ネ冓 テョnchizテ「nd umbrela.
— テ始 ce scop?
— Ca sト par mai bunト テョn faネ嫗 oamenilor, テョn faネ嫗 mea テョnsトノi, テョn faネ嫗 lui Dumnezeu! Sト-i テョnネ册l pe toネ嬖. Acum nu mト mai las prinsト de aネ兮 ceva. Mai bine sト fiu rea decテ「t sト mint ネ冓 sト テョnネ册l.
— Dar unde-i テョnネ册lトフoria? O dojeni Varenka. Vorbeネ冲i ca ネ冓 cum窶ヲ
Dar Kitty テョネ冓 ieネ冓se din fire. N-o lトピト sト sfテ「rネ册ascト.
— Nu vorbesc de dumneata. Nici nu-mi trece prin minte sト mト gテ「ndesc la dumneata. Dumneata eネ冲i perfecネ嬖unea. Da, da, ネ冲iu cト eネ冲i perfecネ嬖unea テョnsトκ冓; ce sト fac テョnsト eu dacト sunt rea? Toate acestea nu s-ar fi テョntテ「mplat dacト n-aネ fi fost rea. De azi テョnainte vreau sト fiu aネ兮 cum sunt ネ冓 sト nu mト mai prefac! Ce mト leagト de Anna Pavlovna? N-au decテ「t sト trトナascト aネ兮 cum vor, iar eu sト trトナesc cum vreau. Nu pot fi altfel窶ヲ ネ冓 toate astea nu sunt cum ar trebui sト fie, nu, nu sunt de loc cum ar trebui窶ヲ
— Dar ce anume nu este aネ兮 cum ar trebui? O テョntrebト Varenka nedumeritト.
— Totul! Nu pot trトナ altfel decテ「t cum テョmi spune inima, pe cテ「nd dumneata trトナeネ冲i dupト reguli stabilite. Eu te-am テョndrトトit pur ネ冓 simplu, テョn timp ce dumneata, fトビト テョndoialト, vrei numai sト mト salvezi窶ヲ sト mト テョnveネ嬖.
— Eネ冲i nedreaptト, zise Varenka.
— Nu vorbesc despre alネ嬖i. Vorbesc despre mine.
— Kitty! Se auzi glasul prinネ嫺sei. Vino テョncoace ネ冓 aratト lui papa mトビgelele.
Cu faネ嫗 demnト, Kitty luト mトビgelele dintr-o cutie de pe masa ネ冓, fトビト sト se テョmpace cu prietena ei, se duse la maicト-sa.
— Ce e cu tine? De ce eネ冲i aネ兮 de テョmbujoratト? O テョntrebarト mama ネ冓 tatトネ テョntr-un singur glas.
— Nu-i nimic, rトピpunse Kitty. Mト テョntorc numaidecテ「t, ネ冓 fugi テョndトビトフ.
窶昿 テョncト aici! Se gテ「ndi ea. Doamne, ce-am sト-i spun? Ce-am fトツut? Ce i-am spus? De ce-am jignit-o? Ce sト fac? Ce sト-i spun?窶 se テョntrebト Kitty ネ冓 se opri la uネ卞.
Cu pトネトビia テョn cap ネ冓 cu umbrela テョn mテ「na, Varenka ネ册dea lテ「ngト masト, cercetテ「nd umbrela cu arcul rupt de Kitty.
— Varenka, iartト-mト, iartト-mト! ネ椀pti Kitty, apropiindu-se de ea. Nu mi-am dat seama ce ネ嬖-am spus. Eu窶ヲ
— Zトブ cト n-am vrut sト te necトニesc, o mテ「ngテ「ie Varenka zテ「mbind.
Pacea se テョncheie numaidecテ「t. Dar sosirea tatトネui ei schimbase pentru Kitty lumea テョn mijlocul cトビeia trトナa. Fトビト sト renege nimic din ceea ce descoperise, Kitty テョネ冓 dトヅu seama cト se テョnネ册lase, crezテ「nd cト va ajunge sト fie ceea ce visa. A fost ca o trezire. テ始ネ嫺lese cト nu era テョn stare, fトビト prefトツトフorie ネ冓 fトビト lトブdトビoネ册nie, sト se menネ嬖nト la o テョnトネネ嬖me atテ「t de mare. Afarト de asta, ea simネ嬖 deodatト cテ「t de mult o apトピa lumea din juru-i, alcトフuitト din durere, boli ネ冓 muribunzi. Sforネ崙ビile fトツute asupra ei テョnseネ冓 ca sト iubeascト toate acestea i se pトビurト chinuitoare. Simネ嬖 dorinネ嫗 sト plece cテ「t mai repede la aer curat, テョn Rusia, la Erguネ冩vo, unde se stabilise sora sa Dolly cu copiii 窶 dupト cum aflase dintr-o scrisoare.
Dar dragostea ei pentru Varenka nu se micネ冩rト. Luテ「ndu-ネ冓 rトノas bun de la dテ「nsa, Kitty o rugト stトビuitor sト vinト la ei テョn Rusia.
— Am sト vin dupト ce te mトビiネ嬖, rトピpunse Varenka.
— N-am sト mト mトビit niciodatト.
— Atunci, n-am sト vin nici eu niciodatト.
— Dacト-i aネ兮, am sト mト mトビit numai pentru asta. Vezi numai sト nu-ネ嬖 uiネ嬖 fトトトヅuiala, テョi spuse Kitty.
Prezicerile medicului se テョmpliniserト. Kitty se テョnapoie acasト, テョn Rusia, vindecatト. Poate nu era atテ「t de veselト ネ冓 lipsitト de griji ca mai テョnainte, dar se simネ嫺a liniネ冲itト. Necazurile sale de la Moscova nu mai erau pentru dテ「nsa decテ「t o amintire.


SFテ3ネ露T



Note:

1 Comoara mea (it.).
2 Jeremy Bentham (1748 窶 1832) 窶 filosof ネ冓 jurist englez, ideolog al liberalismului.
3 John Stuart Mill (1806 窶 1873) 窶 filosof idealist ネ冓 economist englez.
4 Friedrich Ferdinand Beust (1809-1886) 窶 om de stat austriac.
5 Emblema 窶柩egalitトκ嬖i窶 窶 prismト triunghiularト, avテ「nd pe feネ嫺le ei trei ucazuri date de Petru I. De atunci aceastト emblemト figura pe masa oficialト テョn instituネ嬖ile ネ嫗riste.
6 Ursuleネ孛l (engl.).
7 Pudrト de orez (fr.).
8 Oネ嫺t de toaletト (fr.).
9 窶朶upト de primトプarト, calcan テョn sos Beaumarchais, pasトビe cu tarhon, compot de fructe asortate窶 (fr.).
10 Cucoanト mare (fr.).
11 Cテ「nd patima-mi mistuitoare.
O-nving 窶 e-un lucru minunat.
Dar chiar de cad cumva-n pトツat, Neテョndoios, plトツerea-i mare!
(germ.).
12 Liceu militar pentru aristocraネ嬖, ai cトビui absolvenネ嬖 intrau テョn garda imperialト.
13 Acoperit de ruネ冓ne sト fie cel ce se gテ「ndeネ冲e la ceva rトブ! (fr.).
14 Nu-i genul meu (engl.).
15 Vト iubiネ嬖 ca doi porumbei. Cu atテ「t mai bine, dragul meu, cu atテ「t mai bine (fr.).
16 Ce precizie! (fr.).
17 Figurト de dans: テョn cerc mare (fr.).
18 Figurト de dans: テョn lanネ (fr.).
19 Un juvaer! (fr.).
20 John Tyndall (1820-1893) 窶 fizician englez.
21 Schelet (engl.). Aluzie la proverbul englez: Fiecare familie テョネ冓 are scheletul ei (ceva de ascuns).
22 Poezia infernului (fr.).
23 Vechi porネ嫺lan de Saxa (fr.).
24 Sト ne テョnネ嫺legem (fr.).
25 Charles Marie Talleyrand-Pテゥrigord (1754 窶 1838) 窶 diplomat francez, vestit prin abilitatea sa.
26 Succes! (fr.).
27 Wilhehn Kaulbach (1805-1874) 窶 pictor german, care a tratat cu patetism teme istorice.
28 Copilul poznaネ (fr.).
29 Meネ冲eri テョn テョntreネ嬖nerea unei convorbiri spirituale (fr.).
30 Drac roz (fr.).
31 Teatrul buf.
32 Societatea ce se テョntrunea テョn salonul literar al marchizei de Rambouillet, la Paris, テョn prima jumトフate a secolului al XVII-lea.
33 Ironic, usturトフor (engl.).
34 Aici: tampon-sugトフoare (fr.).
35 テョngrトκ卞ノinte.
36 テ杪rskoie Selo.
37 Domnul meu (engl.).
38 Hazul glumei (fr.).
39 Prinネ孛l ネ歪erbaネ嫐i cu soネ嬖a ネ冓 fiica (germ.).
40 Prinネ嫺sa (germ.).
41 Lista vizitatorilor (germ.).
42 Excesele tale de admiraネ嬖e (fr.).
43 Protejaネ嬖 (fr.).
44 テ始soネ嬖toarea sa (fr.).
45 Niciodatト nu trebuie sト テョntreci mトピura (fr.).
46 Aici cu テョnネ嫺lesul de: nu テョncape テョndoialト! (fr.).
47 Luminトκ嬖a voastrト, excelenネ崙, prealuminトκ嬖a voastrト (germ.).
48 Monedト ruseascト テョn valoare de cincizeci de copeici.

.  | index








 
shim Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. shim
shim
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!