Când Columb a plecat în prima călătorie, zicea Braque, singura lui șansă era să se roage. Credința în misiunea lui era singurul său sprijin înainte de a descoperi America. În a doua călătorie spre America, n-a mai fost nevoie decât să repete un lucru deja făcut : busola a înlocuit rugăciunea.

Dar drumul spre noi înșine e mai pretențios. El ne aduce aminte de Narcis? Nu, Narcis trebuie scos din cauză. El ar fi renunțat cu siguranță să-și facă autoportretul dacă ar fi fost artist.

*

Anemona este floarea lui Adonis. Legenda spune că Adonis s-a născut dintr-o crestătură făcută în coaja unui copac. Uimită de frumuseÈ›ea copilului, Afrodita l-a încredinÈ›at Persefonei să-l crească, dar, mai târziu, aceasta a refuzat să i-l mai restituie. Drept care, cele două zeiÈ›e au apelat la judecata lui Zeus, iar acesta a hotărât ca în fiecare an Adonis să stea o parte din timp în împărăția umbrelor; în rest, pe pământ. Dupa o altă versiune, anemonele s-ar fi născut din lacrimile vărsate de Afrodita pentru moartea lui Adonis, provocată de răzbunătorul Ares. Câte picături de sânge, atâtea lacrimi… Caracterul efemer al acestei flori solitare, cu petale catifelate, reiese È™i din numele ei, care, în greceÈ™te, înseamnă « vânt »; anemona s-ar ivi din respiraÈ›ia vântului È™i dispare stinsă de vânt. ÃŽn miezul anemonelor roÈ™ii, în potirul lor, seminÈ›ele negre par un grăunte de noapte, de spaimă, de fatalitate, o ameninÈ›are cuibărita în fructul vieÈ›ii.

E exact ce se întâmplă în destinul lui Luchian.