Tarabe ordonate mărginesc alei precise, măturate. Grămezi piramidale împung aerul. Vânzători cu șorțuri. Cumpărători diverși, furnicar căutător de prețuri mici. Dar și prețurile sunt aliniate precum tarabele. Fără mercurial. Pe principiul telefonului fără fir.
Ochesc o tarabă pe care se lăfăie un soi de roșii de culoare oranj. Sunt mari, inegale. Se vede treaba că au purtat lupte grele să răzbească la tarabă: aspectul lor prezintă denivelări, forme curioase. Suratele lor, perfect globulare, de mărimi diferite ca și preturile, dar roșii la culoare, își schimbă urgent locul de pe tarabă în sacoșă, poposind intermediar pe cântar.
De-asupra, copertina verde, vede tot și pe toti.
Printre picioarele cumpărătorilor un cătel în lesă însotitor de stăpân, încasează câte-o călcătură sau un șut. Confrații comunitari, cu teritoriu marcat, mârâie de sub tarabe.
Un tăran adevărat, producător autentic, venit întâmplător să-și vândă plus-produsul său, își strigă marfa. Îi face o cântare-n toată regula:
- Ia fasoleaaaaaaaaaaaaa! Ia fasolea-agătătoare ! Proaspătă și de vânzareeeeeeeeee!
Are pretul mai scăzut și textura evident proaspătă ! Schimb urgent meniul și înhaț sacoșa plină de păstăi galbene și grase peste care poposește trufaș o ditamai căpățâna de usturoi, căreia i se prăvale peste, un morman de verdeturi tepene și aromitoare. Mai ciupesc o frunză de pătrunjel, una de mărar și îmi continui periplul. Îmi place la grămadă, că văd fețe, gesturi, ba și-o horă. Ce să fie, ce să fie ?? Mă apropii, mă strecor printre niste bărbati, care, galanti, îmi fac loc. La mijloc, evolueaza câinele cel mare al pietii în spinarea unei cătele, amandoi cu limba scoasă de atat efort. Bat pasi măruntei, uite-asa, cu dânsa-ntr-ânsa, spre deliciul privitorilor. Mă bufnește râsu-plânsu, că de, hilar - oamenii se uită să învete de la câini, dar nu învată tot: nu vor să învete și viitorul în care se voi ivi cățeii care și ei au nevoie de adăpost. Se distrează cu prezentul. .
Și trec...
Mai cumpăr una, alta și mă scurg spre ieșirea din piată. Brusc, mă întorc, cu mâinile lungite de sacoși, și tumultuoasă intru iar în gura pietei ! N-am trecut pe la tarabele de produse ! Că acolo se face moda !
Pantaloni lungi, scurti, singuri sau la set, fuste spintecate, destrămate, înădite, îndoite, suprapuse, strigătoare, șterse, miloage, trufașe ca o varză, curcubee, cârpe de șters, stau alături de rochii cât un dumicat sau largi de ar putea îmbrăca taraba cu totul.
Încălțări adecvate cu toc, fără, dar predominant papuci, care sunt la mare căutare. Și nu din cei de casă, sau plăjoșii slapi, ci aceia coafati cu multe pietre sclipicioase din care tâșnesc arteziene de tepi pufoși sau nu prea, haotice culori învârtejite de forme !
Hiii ! Ce frumușeată ! Da și ce de farduri ! Măăăăă! Și ce de muzici !
Or să dea faliment ăia de la Manele TV !
Alunec, corabie-n tangaj cu lestul sacoșilor drept cumpănire și mă scurg la tarabele cu accesorii... Aici, deliciu ! Fac popas zorit, las sacoșile jos și mâinile frămantă nerăbdătoare în aer. Că n-am hartie si creion !
Frumoase de coloratură, trei tătarce șalvaragite, gogoșari umblători oprinte-n cumpărare. V-am ochit de la brâu în jos ! Înhat iute un produs și mă caut, cică, de parale.
Vânzătoarea îmi face complice cu ochiul și se-ocupă-n continuare de tătarcele din satele Măcinului trecătoare peste Dunăre ca să cumpere imense flori - clame de păr perfect verde electrizant și roșu -purpură. Și cum erau ele trei, iar florile cele roșii numai două, au discutat ele pe limba lor cea cu interes ascultată de mine, (dar neînteleasă), care să ia florile rosii.
Cea mai tanără rămane doar cu floarea verde, celelalte cu doua trofee: unul roșu, altul verde.
Vanzătoarea ambalează florile în pungute transparente de plastic, ele se scormonesc in pliurile șalvarilor dupa bani.
Da de ce ? Că au și la gat și la basma ! Să ia de-acolo !
De la talie in jos, o fi dânsul mare, sau mulți metri de material? Că cică ar fi fustă după câte se vede-n brâu, dar măiastru petrecută de jos de la poale printre cele picioare, de formează șalvari spre cele glezne, și se-aduce-n brâu în față lăsând și pungă pentru bănet! Înflorate mărunt, materialele se agită, corpurile nu vor să-mi spună cât de grase sunt stăpânele.
Ridic ochii înspre busturi pe care le constat bine reprezentate.
Capetele le sunt acoperite de basmale albe, înodate la spate și bordate cu bănuți aurii și sclipicioși. Fețele au pomeții înălțați, ochii sclipitori si buzele mărunțind cuvinte.
Restitui produsul vânzătoarei, zic eu, s-au terminat banii, și-mi retrag ambasada .
Că azi am cumparat destule !