Astazi si numesc aici un alt astazi, mult mai indepartat decat cel trecut, am vazut un om care si-a pierdut capul.
Nici nu credeam ca poate fi atat de lesne de pus in practica actiunea cu pierdutul capului. A trecut prin dreptul meu, parea ca stie ce face, nu stiu cum dar am vrut sa-l mai vad o data, pentru un timp m-am gandit sa-l mai las sa faca asta, m-am razgandit insa, nu parea un individ suficient de inspirant, apoi paf!!. Un zgomat pe care toti l-am auzit de multe ori in viata, e similar cu cel al aripilor de libelula care se sparg pe ciment,dar stiti senzatia,nici nu merita sa te-ntorci sa vezi ce s-a intamplat. Individul isi pierduse capul. Ramas vertical si derutat, ca toti cei aflati in momente de cumpana ai fi crezut ca si-a regizat drama acum fiind in asteptarea comentariilor care sa-l faca sa renunte.Capul zacea la cativa metri in fata si-l privea critic, asta in prima faza, apoi neavand alternatva a inceput sa se amuze de-a valma cu cei ce asistau la improvizatie. Parea o masca, la fiece zece secunde avand alta expresie. Din ochi,tarziu, a inceput sa-i iasa puroi de culoarea bitumului topit si findca nu era prea placut la vedere cineva s-a gandit sa presare o pulbere aurie, pentru contrast cred. Mai tarziu toti cei ce-l vazusera au renuntat la a mai spune ceva si au plecat. O baba, snoaba si mimand afectarea a scos din traista cu care venea de la piata doua comprese sterile si a acopeit orbitele sperand ca se va face bine. Trecand am auzit-o bombanind “De pacatele, ce sa-i faci ca mare pacatos trebuie sa fi fost”.
Mi-am zis si eu ca sigur trebuie sa fi fost un pacatos, unul din cei ce se caiesc pentru multele pacate neinsemnate nefiind capabil de un pacat capital, om. Vor sfarsii intr-o judecata penibila, cea a zecilor de pacate marunte.
Capetele pierdute in timp le-am vazut candva intr-un film documentar, copii le stiu din desenele animate, voi ati fost contemporani cu pierdera lor.
Se stie ca atunci cand cad stele se indeplinesc dorinte ascunse ale celor care au vreme sa-si mai doreasca ceva. Doar baba soaba si hispanicul cred in astfel de prostii. Am incercat si eu. Noaptea trecuta au cazut douasutesaptezeci de mii de stele si ma refer doar la un sistem solar.Hmm, eu am vazut doar doua. Acum am douasutesaptezeci de mii de dorinte posibile, cat timp mi-ar trebui doar sa ma gandesc la toate, apoi, cand voi putea vorbi sa le rostesc? Prea mult, noroc ca nu-mi doresc nimic.Poate le dau hispanicului, el si asa nu prea are ce face. Pe seara a plecat sa-si scoata dintii, era tare incantat de decizia luata. Cand s-a intors zambea negru, isi pastrase pentru a-si aminti doar un canin si un incisiv. A dat si o petrecere la care am mers si eu.
Am vazut de la etajul superior ceremonia ce se desfasura in cimitirul de alaturi si fiindca geamurile casei mele devin tot mai mate am stat ore in sir privind ce se intampla. Murise un individ care a facut mult sport la viata lui, culturism asa se spunea. Avea o musculatura atat de dezvoltata incat au trebuit sa-i confectioneze o cutie mult mai trapezoidala si nici asta se pare ca nu a fost suficient. In dreptul bratelor au facut doua decupaje pe unde tricepsii si bicepsii individului puteau iesii din spatiul si asa prea ingust. Arata ca o ciuperca gigantica. Ca sa dea si o utilitate acestei monstruozitati groparii au folosit bratele tipului drept manere pentru cosciug, nici nu avea vre-un rost sa mai puna unele suplimentare. Si groapa avea o deformatie specifica, acum mi-am explicat de ce sunt atat de diferite locurile din cimitir, au luat forma celor ce locuiesc acolo. Vazusem candva una de forma rotunda si mult timp m-am gandit ce-a fost in capul celor ce o sapasera, acum stiu. Trebuie ca cel care locuieste acolo arata fix ca pestele arici, era sferic. Voi trece in una din zilele urmatoare si le voi studia atent pe toate, sunt destul de interesante, acum voi fi atent si daca voi crede ca merita voi descrie ce am vazut.
Am plecat tarziu de la petrecerea hispanicului care m-a si lamurit cu motivatia gestului pe care-l facuse, cu scosul dintilor desigur.Spunea ca-l incurcau groaznic atunci cand manca florile de liliac, acestea se striveau in dinti si incepeau sa miroase violet. Asta ii strica tot cheful de a mai manca ceva asa ca a renuntat la ei. O decizie rationala.
Spuneam ca am plecat asta si fiindca a trebuit sa merg iar in vizita.In timpul trecut facusem asta de mai multe ori, acum eram un obisnuit al casei.
Cand am intrat am fost intampinat cu un zambet de masca asta fiindca acum gasise o jucarie noua. Avea pe fata un aparat care ajuta la respirat. Mi-a spus ca e din cauza presiunii atmosferice apoi si-a dat capul pe spate cu un gest usor teatral. „Sau poate sunt nitel ipohondru”. Mai curand mi-am spus.
Gasisem cu cateva zile mai devreme un nasture. Intr-o lume parasita de ape in care nu gasesti nicicand nimic asta m-a mirat. L-am recunoscut imeditat era nasturele de la pijamaua cu dungi. Un lucru facut de mantuiala mi-am spus. Poate? Sa faca lucruri de mantuiala? Asa cred muritorii ca-si gasesc mantuirea dar aici, cum se poate? M-am uitat atunci la oameni, astia erau facuti temeinic si uite ce-a iesit.
Stia la ce ma gandesc,in datile anterioare cat fusesem acolo intelesesem ca de fapt stie tot numai ca uneori ignora ceea ce stie. Mi-a spus atunci cu amaraciune ca se tot intreaba daca sa mai creada in ei, in oameni. Vazuse intrun film dialogul a doua personaje, acestea tocmai intrebarea despre cine in cine mai crede in zilele noaste incercau sa si-o lamureasca.Si fiindca are momente cand vrea sa semene oamenilor, poate si fiindca ei nu-i mai seamana de mult, a preluat ideea si a facut-o cugetarea anului. S-a dus chiar pe net si a gasit nu stiu ce fundatie care lansase un concurs, cu premii substantiale, pentru cea mai buna intrebare mistico-filosofica din intervalul 1.01- 20.01. Si-a inscris acolo cugetarea, sustinea ca banii nu sunt importanti dar ca spera sa obtina macar o mentiune sau premiul juriului dar trecuse destul timp si nu primise nici un raspuns. Parea afectat de treaba asta. Daca as fi putut as fi spus ca asa-i in viata si ca patesti asta cand te amesteci in treburile oamenilor dar cred ca stia deja. Oricum de cand descoperise internetul statea cat e ziua de mare pe chat sub o identitate falsa, cea a unei vedete de filme porno. Mi-a spus ca asa invata sa inteleaga cat de pacatosi sunt oamenii si-l si amuza.