agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-10-17 | [This text should be read in romana] |
Sトハトフate peste veacuri
Treci de poarta Spitalului Vechi. Un gardian pトホeネ冲e intrarea, dar te テョndrumト politicos, puネ嬖n uimit chiar, cトフre aripa din dreapta a instituネ嬖ei biseculare. Trepte roase de vreme te poartト cトフre una din テョncトパerile rトノase cunoscute doar unui cerc de iniネ嬖aネ嬖, urmaネ冓 ai doftorilor-spiネ嫺ri din vremurile trecute. Este Muzeul de Istorie a Medicinei ネ冓 Farmaciei Roman. O comoarト cu taine ascunse dupト colbul timpului. Un aネ册zトノテョnt cu obiecte care au dat viaネ崙 sau au prelungit destine, date de Dumnezeu ネ冓 ajutate de suflete de oameni テョn albe halate, conform jurトノテョntului lui Hipocrate: 窶...Voi face tot ceea ce テョmi stト テョn putinネ崙 pentru a curma sau alina suferinネ嫺le semenilor mei...窶. La loc de cinste se aflト o clepsidrト, prin care medicul mトピura ritmul bトフトナlor de inimト. Acum este istorie, ca toate exponatele. Nu voi テョncepe povestea cu istoria pierdutト テョn negura timpurilor a Bolniネ嫺i de la 窶霸recista Mare窶. Sト dトノ prezentului ceea ce este al prezentului. Adicト, sト spunem despre テョncトパerea テョnstrテョmtatト de scaune atunci cテョnd se reuneネ冲e aici o parte din elita culturalト romaネ冂anト. Mai este loc ネ冓 pentru o mトピuネ崙 modestト, la care prezideazト, de regulト, unul dintre oamenii care au dat sトハトフate cetトκ嫺nilor din urbea noastrト, acum aflat la vテョrsta pトビului alb, medicul Octav Clocotici, custode ネ冓 desluネ冓tor al comorilor din muzeu. Ce se テョntテョmplト, nu e greu de spus. Simpozioane pe teme medicale, dupト-amiezi de poezie, sau de prozト. Mai greu de pus テョn cuvinte este ceea ce se テョntテョmplト テョn sufletele celor reuniネ嬖 sub privirile reci ca stetoscoapele sau bisturiele celebrilor medici traネ冓 テョn pozele din tablouri. Mica テョncトパere, unde a fost, pe vremuri, biblioteca Spitalului Municipal Roman, are un テョntreg perete acoperit cu rafturi. Rテョnduite pe ele se aflト cトビネ嬖 de specialitate, scrise de-a lungul timpului, テョn romテ「nト, francezト sau germanト. Din secolul XIX sau de la テョnceputul celui de-al douトホecilea veac, cuprind テョn ele ネ冲iinネ嫗 de pe atunci a medicilor ネ冓 farmaciネ冲ilor. Costau destule parale ネ冓 pe atunci, cテョnd au fost rトピfoite amirosind a cernealト tipograficト proaspトフト, bani plトフiネ嬖 テョn franci sau monezi zimネ孛ite chezaro-crトナeネ冲i. Dar parcト nu ca acum, cテョnd o publicaネ嬖e de specialitate este aproape imposibil de cumpトビat, mai ales de cトフre tinerii discipoli ai lui Hipocrate. Ajunge la o jumトフate de milion de lei o carte cu noutトκ嬖, atテョt de necesarト pentru oricine doreネ冲e sト fie テョn pas cu vremea meseriei atテョt de schimbトフoare, precum arta vindecトビii oamenilor. Au fost donate muzeului asemenea raritトκ嬖 de cトフre familiile medicilor care au trudit spre テョngrijirea bolnavilor la spitalul romaネ冂an, aネ兮 s-au adunat peste o mie de tomuri. Ceea ce atrage privirea テョn muzeu este colネ孛l dinspre fereastra care dト spre Nord. Loc cam テョntunecat, ca timpurile care au fost sト se scurgト. Acolo sテョnt テョnネ冓ruite niネ冲e recipiente gri, purtテョnd inscripネ嬖i テョn latineネ冲e ネ冓 romテ「neネ冲e. Au avut perioada lor fastト テョn vremea lui Iosef Muher, de la Spiネ嫺ria 窶朞inerva窶, primul medic al Spitalului romaネ冂an. Relicvele au fost aduse la la Epitropia Sfテョntul Spiridon, din Iaネ冓, la 1 aprilie 1798. Adトパosteau tot felul de ierburi ネ冓 substanネ嫺, unele fトビテョmiネ嫗te pulbere テョn mojare de porネ嫺lan. Leacuri pentru vindecarea bolilor, mai degrabト ajutトフoare ale rezistenネ嫺i organismului la atacul necruネ崙フor al maladiilor. Nu se nトピcuse Fleming ネ冓 nu se descoperise penicilina, consideratト la テョnceputurile folosinネ嫺i ei drept panaceu. Suferinネ嫺le erau tratate cu siropuri, prafuri ネ冓 unguente. Nu erau toate produse テョn vechile Principate, mai tテョrziu unite. Sテョnt douト fibule venite de la Viena, aveau テョn ele substanネ嫺 aromate, leacuri pentru suferinzi. Alトフuri de ele sテョnt aネ册zate balanネ嫺 de mトピurat prafurile ネ冓 lichidele tトノトヅuitoare. De la cele mai vechi, pテョnト la altele de mai テョnspre noi, talerele テョnclinau de partea opusト greutトκ嬖lor viaネ嫗 oamenilor, mai scumpト decテョt aurul cトノトフarilor drトノuit cu aceleaネ冓 unelte. Mai spre ieネ冓re, spre luminト, se aflト vitrinele cu instrumente chirurgicale. Te apucト fiorii cテョnd le vezi, mai ales dacト te gテョndeネ冲i cト toate acele fiare tトナau, ciupeau, テョnネ嫺pau. ネ亙 era o vreme cテョnd nu se aplica anestezia. Cumplite trebuie sト fi fost suferinネ嫺le oamenilor ネ冓 grele sufletele medicilor atunci cテョnd trebuiau sト taie vreo mテョnト sau vreun picior, iar bolnavul era doar ameネ嬖t cu rachiu sau opiu. Dar nu era altト cale de a salva viaネ嫗 celui aflat テョn suferinネ崙. Ustensile oftalmologice, un cleネ冲e dentar, un microscop primitiv, lトノpi de sterilizare cu alcool, care suflau flトツトビi albastre cトフre instrumentele menite a tトナa テョn carne vie, seringi cu ace テョnfricoネ卞フoare. Pe toate, medicul Octav Clocotici le priveネ冲e cu detaネ兮re, ネ冲ie din experienネ嫗 unei vieネ嬖 de doctor cト fトツeau bine, chiar dacト intervenネ嬖a lor era dureroasト. Poveste neoliticト Pe un soclu de lemn alb, acoperit cu o nトデramト, se aflト un craniu cu o gaurト mare pe partea dreaptト. Are ネ兮se mii de ani tigva ネ冓 specialiネ冲ii din Viena au fost categorici atテョt テョn privinネ嫗 vテョrstei cテョt ネ冓 a, sト spunem, identitトκ嬖i persoanei. Este vorba despre o femeie, de circa 35 de ani, care a trトナt pe vremea cテョnd テョncト nu se descoperise nici mトツar bronzul. Arheologii afirmト cト astfel de intervenネ嬖i, prin care se fトツea o gaurト テョn craniu, fトビト a se atinge creierul, erau menite a alunga spiritele rele. Probabil cト biata femeie, acum ネ兮se milenii, o fi fost stresatト zdravトハ ネ冓 au apucat-o convulsiile. Iar vracii au zis cト trebuie sト テョi iasト din cap duhurile rele. Aネ兮 cト i-au fトツut o gaurト テョn craniu, cu o unealtト de silex. A trecut ceva vreme ネ冓 scheletul femeii a fost descoperit de cトフre Olga Necrasov, profesor de arheologie la Iaネ冓, pe un sit aflat la vreo 15 kilometri de Chiネ冓nトブ. Craniul a fost donat Muzeului de Medicinト de la Institutul de Medicinト ネ冓 Farmacie din Iaネ冓. De acolo, din cauza unor condiネ嬖i improprii de depozitare, a fost adus la muzeul romaネ冂an, la aniversarea a douト veacuri de existenネ崙 a instituネ嬖ei. Sト trecem la istorie Era pe la mijlocul veacului al XVII.lea cテョnd domnitorul Constantin Cehan Racoviネ崙 a dat decret de テョnfiinネ嫗re a Bolniネ嫺i de pe lテョngト Biserica 窶霸recista Mare窶. Vegheau la bunul mers al trebilor preoネ嬖i cトネugトビi Veniamin ネ冓 Gherasim Putneanu, ultimul dintre cei doi avテョnd oarece cunoネ冲inネ嫺 de medicinト de la Bolniネ嫗 din Tテョrgu Neamネ. Cトネugトビi bolniceri se numeau aceネ冲ia. A venit vremea rトホboiului ruso-turco-austriac ネ冓 austriecii au テョnfiinネ嫗t la Roman un spital de campanie. Aネ兮 i-a venit gテョndul preotului Gherasim, care slujea la Biserica 窶霸recista Mare窶 sト transforme bolniネ嫗 テョn spital. A lトピat prin testament suma de cinci mii de galbeni pentru orテョnduirea celor de cuviinネ崙. Vartolomeu Putneanu, clericul care i-a urmat lui Gherasim, nu putea テョnfトパtui lucrarea cu acea sumト. Episcopul de atunci, Venaiamin Costache, care avea o experienネ崙 テョn lecuirea boalelor deprinsト テョn vreo 12 ani petrecuネ嬖 la Iaネ冓, a gトピit calea. A adunat breslele din tテョrg ネ冓 le-a cerut ajutorul, garantテョnd sト restituie banii. S-au strテョns 80 de pungi cu aur, echivalentul a 40 de mii de lei. ネ亙 astfel, prin 1780, au テョnceput a se ridica primele clトヅiri ale spitalului. Episcopul Veniamin Costache a fost テョnトネネ嫗t テョn tronul Mitropoliei ieネ册ne, astfel cト datoria a fost plトフitト de ocテョrmuitorii Primトビiei din acea vreme. A venit ネ冓 ziua de 1 aprilie 1798, cテョnd spitalul a fost inaugurat, primul dirijor al destinelor sale fiind Iosef Muher. Clトヅirile fトツute cu sprijinul lui Veniamin Costache au dトナnuit aproape un veac. Trecuse prea mult timp peste ele, ploi ネ冓 vテョnturi, viscole ネ冓 arネ冓ネ嬖 le-au mトツinat, de ajunseserト la fel de obosite precum bトフrテョnii aflaネ嬖 uneori pe paturi de moarte. Venise la conducerea spitalului Mihail Burada, prin 1882. Rトホbトフトフor om, profesionist de excepネ嬖e, medicul a テョncercat sト obネ嬖nト niscaiva bani pentru a reface clトヅirile. テ始 van, テョnsト, Primトビia nu avea de unde sト plトフeascト. A dat Dumnezeu ネ冓 a venit テョn vizitト la Roman regele Carol I, テョnsoネ嬖t de Carol Davilla, pe atunci ministru al sトハトフトκ嬖i. Jalea テョn care se afla aネ册zトノテョntul l-a impresionat pe suveran, care s-a dus la episcop, sト cearト ajutor. テ始altul ierarh i-a rトピpuns cu deferenネ嫗 cuvenitト, cト spitalul se aflト sub oblトヅuirea Epitropiei 窶朶fintul Spiridon窶, din Iaネ冓. Mトビia a a vizitat ネ冓 Iaネ冰l ネ冓 a obネ嬖nut fonduri pentru refacerea clトヅirilor sub acoperトノテョntul cトビora trudeau テョn lupta cu boala, atテョt medicii cテョt ネ冓 suferinzii. Au urmat ani de zile, mai buni sau mai rトナ, pentru spitalul romaネ冂an. De cei buni nimeni nu prea テョネ冓 aduce aminte, aネ兮 e datul firii omeneネ冲i. Clipe de restriネ冲e, lungi cテョt anii, au rトノas テョnscrise テョn memoria oamenilor sau caligrafiate テョn rテョnduri de jurnal. Se abトフuse asupra vieネ孛itorilor de pe pトノテョnt nトパasta Primului Rトホboi Mondial. Clトヅirea spitalului romaネ冂an a fost transformatト テョn spital militar. Trei grupe de medici 窶 francezi, englezi ネ冓 americani 窶 テョネ冓 fトツeau datoria テョn acele vremuri grele. Soseau rトハiネ嬖i claie peste grトノadト ネ冓 expeditivi mai erau strトナnii. Amputau fトビト milト braネ嫺 ネ冓 picioare. Pe atunci era director al spitalului doctorul chirurg Mテョrzescu. Nu era de acord cu aasemenea metode, mai trトトea speranネ嫺 de salvare pentru caliciネ嬖i ネ冓 miネ册ii din tranネ册e. Pentru cine nu ネ冲ie, se cuvine a preciza cト miネ册ii erau cei sトビaci, iar calicii aceia cトビora obuzele sau ネ决apnelele テョi vトヅuviserト de o parte a trupului. A venit spre alinarea bolnavilor regina Maria, l-a lトブdat pe doctorul Mテョrzescu, dar l-a sfトフuit sト fie mai blテョnd cu strトナnii, deoarece aceia ne erau oaspeネ嬖. A テョnclinat din cap a supunere medicul romaネ冂an テョn faネ嫗 reginei, dar a procedat tot cum a ネ冲iut el. S-a retras テョntr-o aripト a spitalului ネ冓 a procedat cum a crezut el de cuviinネ崙, cu pricepere ネ冓 drag pentru ネ崙ビanii care trebuiau sト se テョntoarcト テョntregi pe ネ嫗rina ネ崙ビii. Au urmat ceva bune vremuri pentru spital, pテョnト prin 1929, cテョnd a dat peste omenire criza economicト. Pe atunci, timp de vreo zece ani, fosta bolniネ崙 care trecuse de veac, a fost, practic, テョnchisト. A venit la conducere doctorul Nicolae Fトネcoianu, prin 1935, ネ冓 s-a pus pe capul autoritトκ嬖lor, sト sprijine spitalul. L-a pus din nou pe roate ネ冓 trebile テョncepuserト a intra テョn fトトaネ冰l lor, cテョnd din nou a fost lumea lovitト de ciuma rトホboiului. A venit ネ冓 fatidicul an 1944, cu luna din miezul verii, cテョnd sovieticii au ocupat aネ册zトノテョntul de lecuire ネ冓 l-au transformat テョn lagトビ pentru prizonierii nemネ嬖. Spitalul a fost transferat la Casa Nevruzzi, unde cadrele medicale au adus cテョteva cトビuネ嫺 cu paie, drept aネ冲ernuturi pentru rトハiネ嬖. A rトノas テョn istorie ca fiind 窶朶pitalul pe paie窶. Nicolae Fトネcoianu se afla undeva テョn Muntenia, refugiat de tトプトネugul evenimentelor. Unul dintre comandanネ嬖i sovietici ai lagトビului din preajma bisericii 窶霸recista Mare窶 avea nevoie de o operaネ嬖e. I-a fost recomandat medicul Fトネcoianu. A fost trimis un camion care l-a adus la Roman pe directorul spitalului. Priceput doctor fiind, i-a salvat viaネ嫗 rusului. Drept mulネ孛mire, acesta i-a dat aprobare sト refacト spitalul. Medicul romaネ冂an l-a pus la punct. Mulネ孛mirea regimului comunist nu a テョntテョrziat sト aparト. Nicolae Fトネcoianu a fost arestat, pentru cト un evreu l-a turnat la autoritトκ嬖 cト medicul ar fi afiネ兮t pe uネ卞 un anunネ テョn care scria: 窶朖a mine nu au acces cテョinii ネ冓 jidanii窶. Strigトフor la cer este faptul cト, テョn timpul lui Antonescu, a prigoanei evreilor, medicul director, deネ冓 テョi era interzis prin lege sト acorde asistenネ崙 sanitarト celor din cultul mozaic, テョi trimitea テョn spital ca fiind cazuri de urgenネ崙. A stat vreun an prin puネ冂トビie, fトビト judecatト. Apoi, la Suceava, a テョnceput procesul. Martori ai nevinvトκ嬖ei sale ネ冓 a bunelor intenネ嬖i i-au fost chiar doi evrei romaネ冂ani. Ieネ冓t din テョnchisoare, medicul de prestigiu nu a mai gトピit post テョn Roman. S-a dus la ministrul sトハトフトκ嬖i de atunci, care テョi fusese coleg. Acesta i-a dat o listト cu posturile vacante din ネ嫗rト, invitテョndu-l sト aleagト. A ales Cテョmpulng Muscel. Acolo a ネ冓 trecut テョn nefiinネ崙 ネ冓 acolo テョネ冓 doarme somnul de veci conu窶 Culiネ崙 Fトネcoianu, cum i-au spus, cu tandreネ嫺, duioネ冓e ネ冓 recunoネ冲inネ崙, cei din vechiul regat. Au venit alte vremuri, se eliberaserト de dogme staliniste comuniネ冲ii ネ冓 au luat-o pe cont propriu. Doctorul Victor Panaitescu, chirurg, a devenit director al spitalului. Prin 1965, sub conducerea sa a fost ridicatト Policlinica Nouト, devenitト, din pトツate, astトホi, prea veche. Apoi a urmat la diriguirea treburilor, テョn douト etape, medicul Octav Clocotici, omul care a tトナat panglica inauguralト a Spitalului Nou. Istoria nu se opreネ冲e aici ネ冓 nici nu va テョncremeni, precum nisipul din clepsidra medicilor de altトヅatト, prin care mトピurau ritmul bトフトナlor de inimト. Am contenit vorbirea cu unul dintre ctitorii muzeului, Octav Clocotici. Afarト, timp de vreun ceas, ne-au テョnsoネ嬖t plimbarea printre vremuri cテョntトビile bisericeネ冲i de la 窶霸recista Mare窶, aネ兮 cum au テョnsoネ嬖t vreme de peste douト veacuri suferinネ嫺le bolnavilor. Era de Sfテョnta Parascheva. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy