23.29
în inima bărbatului uriaș locuiește inima bărbatului pitic. bărbatul uriaș și bărbatul pitic fac parte din mine. uriașul se ocupă cu lucruri nemaivăzute bărbatul pitic pune masa cînd uriașul se întoarce acasă.

îmi înțeleg pe deplin rostul.
nașterea mea cu zgmot ca plescăitul din limbă.
nașterea mea fără zgomot ca o armă silențioasă.

tata e mort. strălucește ca luminile abatorului. tata a tăiat porci tata a tăiat viței tata a tăiat păsări firișoare de vin i s-au scurs pe bărbie. tata nu e mort tata e moale e numai bun să chituiești cu el pereții șopronului.

pămîntul s-a mai zbătut de cîteva ori apoi a rămas țeapăn.
e atît de frig încît pielea crapă sufletul iese prin ea sufletul se revarsă sufletul e apamoldoveiapasiretuluiapabistrițeiapaoituzului apa rîurilor mici care caută o burtă încăpătoare.
e atît de frig încît mii de buze așteaptă venele mele ca vitele la adăpătoare. în țeasta mea s-a înșurubat un vierme se hrănește cu dudele mele zemoase cu gîndurile mele zemoase la final va ieși o mătase frumoasă
frumoasă și rară.

*

00.11
iarba foșnește foșnetul vine spre mine tot mai aproape tot mai aproape tot mai aproape tot mai aproape îmi strîng picioarele tiptil tiptil vine groaza groaza mea e o femeie o curvă grasă care își face treaba cu gesturi automate.

stadionul e plin goluri de aer asistă
la singurătatea și spaima mea
la urletul și răsucirea mea.

nu mai e mult pînă la ziuă
dumnezeu bea finlandia bea rachiu de prune dumnezeu strălucește ca luminile abatorului. dumnezeu taie mame taie tați taie copii firișoare de oameni îi curg pe bărbie.

îmi înțeleg pe deplin rostul
tăcerea e o turmă de elefanți trop-trop face turma pe carnea mea.
tăcerea e o placă de titaniu fixată bine în țeastă cu 28 de șuruburi.