agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-06-02 | [This text should be read in romana] | Submited by Emil Iliescu Primトプara Pe vremea mea, adicト pe vremea cテ「nd eram tテ「nトビ, altfel stトフeau lucrurile. N-am fi descoperit asemenea plecトビi simulate, asemenea reveniri ネ冓 テョntoarceri neaネ冲eptate ale iernii dupト ce totul fusese pregトフit pentru a pune テョn scenト noua feerie. Pe vremea mea ネ冲iai la ce te poネ嬖 aネ冲epta. Rimbaud putea scrie: 窶昿ucharisis テョmi spune cト e primトプarト窶; ネ冓 ca atare puteai fi sigur cト nu mai e nevoie sト dai drumul la calorifer. Situaネ嬖a actualト nu se datoreazト atテ「t faptului cト actorii nu ネ冓-au テョnvトκ嫗t bine rolurile; le-au テョnvトκ嫗t, dar le joacト テョn contratimp. De vreo zece ani, cincisprezece ani テョncoace, sosirea primトプerii este un spectacol ratat. Ai vrea sト asiネ冲i la uverturト; nimic nu e pus la punct. Un vテ「nt tトナos bate prin crengile pe care mijesc frunze plトパテ「nde. Pomii au テョnflorit prea devreme; degeaba aネ冲eaptト sト le dea replica cerul sau adormitorul zefir; albinele sunt amorネ嬖te cu toatele ネ冓 vai de bietele flori; cum or sト mai rodeascト oare? テ縞嬖 zici: specatacolul a fost amテ「nat ネ冓 te cufunzi iar テョn meditaネ嬖e ネ冓 テョn lecturト. Dar nu-i aネ兮. Concertul a テョnceput テョn rトピtimp; ネ冓 cテ「nd テョネ嬖 ridici ochii din cトビネ嬖 ネ冓 te uiネ嬖 afarト, te apucト jalea vトホテ「nd cト vegetaネ嬖a nerトッdトフoare テョi dト テョnainte fトビト sト se sinchiseascト prea tare de faptul cト restul orchestrei a rトノas テョn urmト ネ冓 nu cテ「ntト la unison. Pe vremea mea, iarna se retrトトea pas cu pas mergテ「nd de-a-ndトビatelea; テョネ冓 ceda locul dupト ce テョネ冓 rostise ultimul cuvテ「nt ネ冓 atunci te puteai bizui pe soare; seva putea sト urce fトビト teamト テョn tulpini ネ冓 mugurii plini sト se deschidト. La o adicト am fi テョncuviinネ嫗t ca primトプara sト テョntテ「rzie, dar nu sト ne ducト cu vorba テョn gテ「lceava テョnceputト cu vremea rea ネ冓 sト-ネ冓 piardト テョn timpul discuネ嬖ilor orice farmec ネ冓 orice gingトκ冓e devenind de nerecunoscut. Aネ兮 cト, acum ネ冲im bine ce-o sト se テョntテ「mple ネ冓 anul acesta; vara va sosi dintr-o datト, ca ネ冓 cum, de drept, ar veni dupト iarnト. Mト alinト gテ「ndul cト cel puネ嬖n anul acesta, テョnainte de a da la Paris de un vテ「nt テョngheネ嫗t ネ冓 de un cer mohorテ「t, mi-am umplut ochii cu imaginea florilor ce ascundeau aproape frumoasele ruine din Olimpia. Plecasem cu pトビere de rトブ din insulele greceネ冲i, strトットフusem Iugoslavia care se afla テョn plinト frenezie albト ネ冓 trandafirie. Admirasem tufele de liliac sトネbatec, pomii テョnfloriネ嬖, cireネ冓 sau peri fremトフテ「nd de gingトκ冓e ネ冓, ici colo, crengile firave de un stacojiu deschis al piersicilor, pomi mai frumoネ冓 decテ「t amintirea pe care le-o pトピtrasem; apoi, pe malul mトビii am privit lung o floare mare ネ冓 galbenト ce semトハa cu asfodelele, pe care n-o vトホusem テョncト ネ冓 al cトビei nume aネ fi dorit sト-l aflu. Imaginea primトプerii se formeazト din suprapunerea a nenumトビate amintiri. Pentru mine, celor de odinioarト li se adaugト astトホi amintirea minunatelor grトヅini publice din Atena: o alee de oネ嫺tari, ale cトビor crengi alcトフuiau o boltト, un spaネ嬖u mare cu totul acoperit de ciorchinii テョnmiresmaネ嬖 ai glicinelor. Nu cred cト pe vremea cテ「nd eram mic sト mト fi impresionat venirea primトプerii. Copilul, aネ兮 cred, pentru care orice lucru テョnseamnト ceva nou, nu e uluit de miracole. Primトプara vieネ嬖i テョncepe o datト cu adolescenネ嫗. Abia cテ「nd simネ嬖 inima plinト de doruri nedesluネ冓te ネ冓 totodatト de dテ「rza hotトビテ「re de a te テョmpotrivi テョmplinirii lor, abia cテ「nd テョネ嬖 simネ嬖 trupul arzテ「nd de neliniネ冲e, abia atunci poネ嬖 テョnネ嫺lege 窶 pentru cト o simネ嬖 ネ冓 テョn strトデundurile fiinネ嫺i tale 窶 miraculoasa reテ「nnoire. Da, ca sト poネ嬖 simネ嬖 primトプara, trebuie ca tu テョnsuネ嬖 sト fi de acord cu ea ネ冓 sト intri de bunト voie テョn joc. Atunci se テョntテ「mplト ca adolescentul sト tresarト ascultテ「nd テョn zori cテ「ntecul mierlei ( pe strada Comaille, unde locuiam pe vremea aceea テョmpreunト cu mama, fereastra odトナi mele dトヅea spre o grトヅinト mare) ネ冓 roネ册ネ冲e auzind cum i se dト テョn vileag tulburトフoarea tainト; apoi se liniネ冲eネ冲e: テョntreg oraネ冰l doarme; singur el a auzit; numai mierla ネ冓 cu el ネ冲iu despre ce este vorba; cテ「nd se trezeネ冲e bトビbatul ce zace テョn adolescent, pasトビea tace. Cine n-a luat-o zorilor テョnainte nu ネ冲ie ce freamトフ, ce tulburi mテ「ngテ「ieri ネ冓 ce ネ冩apte ascund hトκ嬖ネ冰rile primトプara. Adolescentul pトフimaネ, pe care テョl chinuie o neliniネ冲e de nimeni cunoscutト, se scoalト din aネ冲ernutul dogoritor ネ冓 porneネ冲e テョn cトブtarea cheii ce poate dezlega taina. E ceasul cテ「nd spre soare-rトピare cerul テョncepe sト devinト alburiu. Asemenea unui prizonier care evadeazト, bトナatul iese din odaie, o ia pe dibuite de-a lungul coridorului cufundat テョncト テョn テョntuneric; coboarト cu bトトare de seamト scトビile, ocolind treapta care ar putea trosni sub paネ冓i lui ネ冓 i-ar putea trezi pトビinネ嬖i; trage zトプorul porネ嬖i; o deschide; ネ冓 iatト-l singur sub bolta nemトビginitト, nebun de bucurie. Mersul i-a devenit atテ「t de uネ冩r, テョncテ「t pietriネ冰l nici nu se aude scテ「rネ崚「ind sub paネ冓i lui sトネtトビeネ嬖, ce seamトハト cu cei ai balerinelor. Aleargト, o apucト pe poteca din pトヅure, テョntinzテ「ndu-ネ冓 fruntea spre roua ce cade asupra-i din ramuri; jivinele, pe care omul le vテ「neazト, テョl socot cト e dinr-ai lor; cトパrioara nu se fereネ冲e de el; veveriネ嫗 se ascunde, ce e drept, pe dupト copaci, dar numai テョn joacト. Iatト-l ajuns la marginea pトヅurii...pe ネ嫗rina テョncト umedト surprinde un iepure ネ冓 o iepuroaicト zbenguindu-se drトトトピtos. Cテ「nd テョmbトフat de atテ「ta frumuseネ嫺 ネ冓 de atテ「ta farmec se テョntoarce テョn casa unde pトビinネ嬖i lui mai dorm テョncト, clopotele bisericii cheamト la Utrenie. De atunci au trecut multe primトプeri ネ冓 am vトホut cテ「mpiile marocane smトネネ孛ite de gトネbenele, de floricelele ce seamトハト cu rochiネ嫗 rテ「ndunicii, dar albトピtrii. ネ亙 de nenumトビate alte flori care rテ「deau la soare. Am vトホut palmierii din El Kantara adトパostind sub テョnaltele lor frunze zarzトビi albi, zumzトナnd de zborul albinelor, la poalele cトビora se テョntindeau lanuri mari de orz. Am vトホut cimitirul din Blidah, plin de ciripitul pトピトビilor. Zトツusem bolnav ネ冓 acolo simネ嫺am テョntreaga fire trezindu-se, テョn sfテ「rネ冓t, ca ネ冓 mine, dintr-o lungト letargie iernaticト. Am vトホut cテ「mpia lombardト cutezテ「nd sト-ネ冓 arate primul zテ「mbet sfios. Acum cテ「ネ嬖va ani am dorit sト surprind pe brテ「nele テョngheネ嫗te ale Alpilor primul freamトフ prin care noua viaネ崙 avea sト rトピpundト mテ「ngテ「ierii soarelui. Am sosit テョnsト prea devreme: pe iarba ciuntitト topirea zトパezilor lトピase niネ冲e bトネネ嬖 テョn care se oglindeau severul brad ネ冓 scheletica zadト. Tufe ce-ネ冓 pトピtraserト frunzele ruginii pトビeau cト nu aネ冲eaptト decテ「t sト-ネ冓 dea duhul resemnate; dacト se pregトフiserト sau nu de venirea primトプerii e greu de spus, dar fapt cert este cト nimic nu era テョncト gata; natura pトビea hotトビテ「tト sト テョntoarcト spatele primトプerii. Aveam impresia cト mト aflu pe scena unui teatru, テョn timpul unui antract, cテ「nd se schimbト decorul; asistam テョn chip de martor indiscret la ceea ce se petrece テョn dosul cortinei lトピate, care ascunde spectatorilor cele ce se テョntテ「mplト pe scenト pテ「nト se aude din nou gongul; impresia mea era テョntトビitト de grトノezile de ferigi pテ「rjolite de soarele de mai an ce te duceau cu gテ「ndul la preネ冰rile hトビtトハite ネ冓 la cテ「rpele acelea fトツute din sfori cu care se spalト pe jos, cテ「rpe ネ冓 preネ冰ri de care te テョmpiedici cテ「nd te muネ嬖 dintr-o casト テョntr-alta. Eram cテ「t p-aci sト-mi テョndrept paネ冓i spre ネ嬖nuturi mai blテ「nde cテ「nd, deodatト, urcテ「ndu-mト pe un tトパネ兮n ce se afla mai departe de pトヅurea adormitト, am intrat テョntr-o poianト unde adトピtau テョncト dテ「re de zトパadト, ネ冓 am dat de o sumedenie de brテ「nduネ册, mici, albe, mトフトピoase ネ冓 gingaネ册, care ardeau de nerトッdare sト spunト ce aveau de spus ネ冓 ca atare cutezaserト sト strトッatト, deネ冓 erau atテ「t de plトパテ「nde, pトフura groasト de muネ冂hi. Mi-a venit sト plテ「ng, atテ「t de mult m-a テョnduioネ兮t aceastト nouト reafirmare a dorinネ嫺i de a iubi ネ冓 a trトナ, cu atテ「t mai tulburトフoare, cu cテ「t peste tot pトビea sト domneascト moartea. Tot astfel テョn deznトヅトニduita pustietate a deネ册rtului proclamau viaネ嫗 crengile de un violet palid ale unei plante parazite. ネ亙 tot astfel grトナa printre ruinele din Olimpia primトプara la テョnceputul acestui an. テ士i amintesc... Trecusem de Tugurt; mersesem multト vreme cトネare printre dunele aride ネ冓 ajunsesem テョntr-un sat prトパトヅit, alcトフuit din cテ「teva case scunde, de culoarea nisipului; nici primトプara, nici alte anotimpuri nu aveau sト-l schimbe vreodatト, cel puネ嬖n aネ兮 credeam. Cei cテ「ネ嬖va arabi care trトナau acolo, strテ「nネ冓 テョn jurul unei 窶栩auia窶 nu puteau gusta din bucuriile vieネ嬖i decテ「t jalnica parte ce li se hトビトホise; niネ冲e sihaネ冲ri, fトビト テョndoialト, ce numai cu Dumnezeu mai aveau de-a face. Unul din cトネugトビii aflaネ嬖 acolo ne-a dus テョntr-o curte din interiorul mテ「nトピtirii unde nu era nici un pic de umbrト ネ冓 rトツoare, dar テョn mijlocul cトビeia, datoritト cine poate spune a cテ「te テョngrijiri, izbutea sト trトナascト un copトツel firav pe care primトプara, deネ冓 era atテ「ta pustietate テョn jurul lui, テョl poftise totuネ冓 sト テョnfloreascト. テ士i aduc aminte de zテ「mbetul テョnduioネ兮t al arabului atunci cテ「nd ne-a arトフat cele cテ「teva flori テョnmiresmate ネ冓 ne-a spus doar atテ「t: 窶杠asmine窶. Ne-au dat lacrimile. Da, din toate aceste amintiri suprapuse se alcトフuieネ冲e imaginea abstractト a primトプerii. ネ亙 tot テョn aceste amintiri テョネ冓 are obテ「rネ冓a neliniネ冲ea ce mト cuprinde テョn primele zile テョnsorite; aネ dori sト pot fi martorul reテ「nnoirii oriunde se petrece ea, sト fiu pretutindeni, ネ冓 iatト de ce nu mト simt テョn largul meu nicトナeri, fie cト mト aflu テョn grトヅiniネ嫗 mea din Cuverville, unde pe vremuri テョi spuneam fiecトビei flori pe nume. De テョndatト ce nu mai e frig ネ冓 cerul devine din nou albastru, doresc sト mト destram テョn テョntreaga naturト, sト mト las dus de fiecare adiere de vテ「nt, sト plutesc la テョntテ「mplare, uitテ「nd de tot ceea ce mト leagト. Ce blestem sト nu poネ嬖 fi niciodatト undeva anume! Sト nu poネ嬖 fi decテ「t cineva anume! Primトプara este o devenire, este anotimpul pregトフirilor, al nトヅejdii. Mi-a plトツut テョntotdeauna mult mai mult bobocul plin de fトトトヅuinネ嫺 decテ「t floarea テョnvoaltト, dorul mai mult decテ「t テョmplinirea lui, progresul mai mult decテ「t realizトビile, adolescenネ嫗 mai mult decテ「t maturitatea. N-aネ spune cト vara mト dezamトトeネ冲e, dar e un anotimp desトプテ「rネ冓t dupト care ネ冲i cト va urma declinul. 窶朷ara e anotimpul cuiburilor窶, spune Victor Hugo; primトプara e anotimpul dragostei. Dacト floarea n-ar fi prinsト de tulpinト, ar lua-o la fugト, precum fac gテ「zele sau pトピトビile cテ「nd se apropie omul; cトツi omul, ネ冓 lucrul acesta テョl caracterizeazト cel puネ嬖n atテ「ta vreme cテ「t nu-ネ冓 va fi テョnネ嫺les mai bine menirea, nu face altceva decテ「t sト stinghereascト ネ冓 sト sperie toate vieネ孛itoarele pe care nu ネ冓-a pus mintea sト le domesticeascト, socotind cト nu-i pot fi de folos. Omul se pricepe sト punト stトパテ「nire pe tot ce-i poate sluji; ネ冓 se pricepe, din pトツate, tot atテ「t de bine, sト nu lase bucuria sト ネ崚「ネ冢eascト テョn jurul lui, de teamト sト nu i se テョncurce lui socotelile. Grトヅinile fトブrite de om sunt frumoase, dar cテ「t de frumoase テョncト ar putea fi! De cele mai multe ori omul pテ「ngトビeネ冲e, stricト, distrugテ「nd armonia. Dacト, neprecupeネ嬖ndu-ネ冓 strトヅaniile, omul s-ar apuca sト ocoteascト toate vieネ孛itoarele desトプテ「rネ冓te ネ冓 rare, vieネ孛itoare care mai テョntotdeauna sunt plトパテ「nde ネ冓 lipsite de vlagト, dacト s-ar テョngriji mai mult de ceea ce trebuie fトツut pentru ca bucuria celorlalネ嬖 sト poatト miji, テョn loc de a o jertfi fトビト cruネ嫗re, pentru ca astfel sト-ネ冓 テョnscトブneze mai trainic stトパテ「nirea, 窶枅aネ嫗 lumii窶 ar putea fi schimbatト. Dar avテ「ntul spre fericire pe care ni-l aratト fiecare primトプarト este tot atテ「t de テョnネ册lトフor ca ネ冓 desトプテ「rネ冓ta テョmplinire テョnfトκ嬖ネ兮tト de varト. Nu-i vedem decテ「t pe cei aleネ冓, care sunt foarte puネ嬖n numeroネ冓 faネ崙 de masa enormト de rataネ嬖, de eliminaネ嬖, de masa celor care nu vor dobテ「ndi nicicテ「nd fericirea. Darwin prezintト impresionant acest cテ「mp de bトフトネie pe care テョl constituie cel mai mic petec de pトノテ「nt, cトツi pテ「nト ネ冓 acolo toネ嬖 cei care trトナesc intrト テョn mod inevitabil テョn competiネ嬖e cu ceilalネ嬖 ネ冓 se luptト cumplit, pテ「nト cテ「nd nu mai pot nutri nici o nトヅejde pentru a dobテ「ndi viaネ嫗, bucuria, dragostea. テ始 lumea vegetalト, cei mai puternici ネ冓 mai bine テョnzestraネ嬖 rトパesc locul celor slabi, sugrumテ「ndu-i, luテ「ndu-le hrana, aerul, bucトκ嬖ca de pトノテ「nt la care ar fi avut dreptul sト nトヅトニduiascト, pentru ca nevoia lor de a se bucura de soare sト se poatト テョmplini. Doar dacト ne aplecトノ cu atenネ嬖e asupra lor テョi putem zトビi pe cei din urmト, cトツi de obicei nu-i vedem decテ「t pe テョnvingトフori; iar dacト primトプara テョntreaga fire pare sト テョnalネ嫺 un imn de bucurie, asta se テョntテ「mplト fiindcト rトノテ「nem surzi la acel 窶柧ae victis窶 ce se aude テョn surdinト. De-ネ嬖 aネ嬖nteネ冲i privirile, fie ネ冓 asupra unei singure plante, asupra unui singur copac, テョネ嬖 dai seama cテ「ネ嬖 muguri toropiネ嬖 nu se vor deネ冲epta nicicテ「nd!, cテ「ネ嬖 boboci nu vor ajunge sト テョnfloreascト, cテ「te flori vor rトノテ「ne nefecundate, ネ冓 cテ「te din ele se vor strトヅui zadarnic sト soarbト din seva pe care alte flori vecine, mai lacome sau mai dibace, le-o furト. Se テョntテ「mplト, cテ「teodatト, テョn grトヅini ネ冓 テョn livezi ca vreun grトヅinar sト intervinト ネ冓 sト curme cu dibトツie aceste drame, pentru a obネ嬖ne o floare mai de soi, un fruct mai cトビnos, suprimテ「nd cu bunト ネ冲iinネ崙 pe unul din cei doi concurenネ嬖 ce aveau, la テョnceput, ネ兮nse egale. テ始 regnul animal avem prilejul sト vedem perechi fericite; cトツi cei alungaネ嬖, cei rトハiネ嬖 se ascund. Cu privire la anumite specii ネ冲im cト dintr-o sutト de acelaネ冓 fel numai o insectト ajunge sト procreeze; cu privire la altele ネ冲im cト numai una dintr-o mie. Cテ「teodatト se テョntテ「mplト ca un singur mascul sト aibト ネ冓 sト pトピtreze cu テョnverネ冰nare drepturi personale asupra unui テョntreg harem; vai ネ冓 amar de ceilalネ嬖 masculi care ar dori sト i le uzurpe sau vai ネ冓 amar de el. De la specie la specie, chiar テョn cazul cテ「nd prima n-o sacrificト pe cea de-a doua pentru a se hrトハi, lupte sテ「ngeroase menネ嬖n un fel de echilibru periclitat mereu de neテ「ncetata competiネ嬖e pentru spaネ嬖u ネ冓 hranト. Imaginea fericirii nu poate fi obネ嬖nutト decテ「t prin eliminarea, aproape instantanee, a celor infirmi ネ冓 a celor debili. Natura procedeazト ca acele triburi din Oceania care, aネ兮 se spune, urcト pe bolnavi ネ冓 pe bトフrテ「ni テョntr-un copac テョn anumite zile de sトビbトフoare ネ冓 scuturト arborele, descotorosindu-se astfel de cei ce n-au puterea sト rトノテ「nト agトκ嫗ネ嬖 de crengi. Ar fi desigur imprudent sト se tragト vreo テョnvトκ崙フurト din aceste constatトビi. Spunテ「nd cele ce-am spus, n-am vorbit テョn calitate de moralist. Nu mト numトビ printre aceia care cautト ネ冓 gトピesc pretutindeni 窶朖ecネ嬖i窶, lecネ嬖i care din pトツate nu-i ajutト sト devinト mai テョnネ嫺lepネ嬖. Nu fac parte nici din categoria celor ce spun: Visez ca vara sト dトナnuie Veネ冢ic... ネ冓 cred cト este mai cuminte sト te mulネ孛meネ冲i, fトビト sト cテ「rteネ冲i, cu ceea ce ネ嬖 se dト. テ士i place sト aflu mai multト bucurie テョn alternanネ崙 decテ「t テョn continuitate. Eterna varト tropicalト prezintト dezavantajul de a stトプili reテ「nnoirea. ネ亙 dupト cum spune atテ「t de frumos Saint-Amant: Pe crengi, boboc ネ冓 fruct e portocala ネ亙 zi de zi テョn cele zトビi senine Blajinul mai se-ngeamトハト cu toamna... Aネ兮 cト nu ネ冲ii niciodatト bine cum stai. Doresc ca vara sト fie varト, ネ冓 primトプara-primトプarト, ネ冓 テョncerc sト le deosebesc. Cテ「nd mト aflu printre flori uit de existenネ嫗 fructelor ネ冓 las pentru iarnト lungile meditaネ嬖i. 1 窶杙auia窶, mテ「nトピtire de rit musulman テョn care sunt primiネ嬖 sト poposeascト ネ冓 cトネトフori strトナni 2 窶杠asmine窶, cuvテ「nt de origine persanト intrat テョn limba francezト テョn secolul al XV-lea, prin intermediul limbii arabe, dテ「nd naネ冲ere cuvテ「ntului jasmin ( iasomie) |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy