Sunt un peștișor. Nu vă luați după fotografia mea, aia este de împrumut, cine se uită bine, vede că sunt pește. Mă strecor ușor, nici nu se simte uneori cum trec, printre alți pești. Știi de ce? Nu sunt un pește obișnuit: pe cuvînt de onoare că sunt peștișorul auriu. Poți verifica la pagina mea de autor. E scris Gold pentru că mă scald în ape internaționale. Să înțeleagă și alții. De obicei mă scăldam în apele mele, însă de la o vreme mă mai scald și în apele altora. Ca să aflu cum să le pot îndeplini dorințele. Și pentru că știu că locul meu este în ape, aștept să vină la mine oamenii să ceară uneori cîte o dorință, alteori două sau trei, iar unii, nesătui îmi cer viața. Fără să dea nimic. Cei mai mulți care vin sunt pescarii. Dau exemplu. Vine cîte unul și se uită în ape, doar, doar pică ceva. Mă uit, iau notițe, uneori îi dau sfaturi bune, la înțelepciunea mea de peștișor. Pleacă așa cum a venit sau dacă e deștept pune ceva în punga lui de pescar, ca să folosească pentru vremea cînd nu mai este pește pentru el în orice fel de ape. Alteori vine cîte un pescar mai agresiv. Mă duc în adîncurile mele și nu ies, acolo aplic învățăturile cu care neam de neamul meu a supraviețuit. Ei nu cred că tu le poți îndeplini dorințele și... te frig(e) cum te prind(e).
Cei mai periculoși sunt pescarii cu experiență. Ei au prins atîta pește la viața lor încît nu-i impresionează peștișorii aurii, argintii, ruginii, nici faptul că vreunul le-ar putea îndeplini dorințele de-o viață. De aceea, ei aruncă la pește. Sau se aruncă. Depinde de metodele și inițierile lor. Așa că te prinde, te strivește în mîini, de obicei au mîinile mari și puternice, apoi îți rupe gîtul, sau te lasă cu ochii-n soare, cînd te aruncă în găleata cu alți pești fără culoare ori morți. Tu strigi că îi îndeplinești o dorință. Ori nu te aude, fiind surd, uneori dacă petreci prea mult timp pescuind, surzești. El te ia, se uită la tine prin tine, nu te crede apoi zup! cu tine la găleată. Te ridici, dai din solzi, din aripioare, nu-ți place pe uscat, vorba ceea, vrei din nou în apele tale. Ei stau pe gînduri în timp ce pescuiesc mai departe. De obicei se uită în ape și se văd frumoși. Își aranjează pletele, își răsucesc mustățile. Pentru că au experiență, ei își petrec majoritatea timpului pescuind. Aștepți însă momentul potrivit să se uite la tine să se îndure să te arunce din nou în apele tale. Ești mic, ce să facă ei cu un pește atît de mic? Ei știu că peștele mare se află în găleata altuia. Sau ograda. Sau mai bine închei aici că am zis că e fără cap și fără coadă… Oricum am spus prea mult despre
o experiență atît de comună!