agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-05-28 | [This text should be read in romana] |
Imbracata impecabil, pasind cu grija pe covorul moale al acelui local de lux, cu rochita ei albastra de seara, care lasa sa se intrevada numai cit e cazul pentru a starni imaginatia, Adriana se aseza pe locul ei preferat. Era sambata seara, si ca de obicei comanda un aperitiv usor, o salata, o fripturica cu sos de ciuperci, pe care le minca rand pe rand, savurand aromele. Astepta desertul, o cupa mare de inghetata de vanilie si ciocolata. Il observa pe el cum o privea insistent. Zambi. Apoi se intreba in gand "Oare ce o fi cautand aici? ". El era in trening, adidasi, destul de bine facut, aducand putin cu Brad Pitt. Se indrepta spre masa ei tinand in mana 2 pahare de suc.
-Te superi daca te servesc cu o Cola? Am observat ca nu astepti pe nimeni, si vroiam sa iti spun ca uneori conversatia e cea care da savoare unei mese. Sa ma recomand. Eu sunt Gheorghe din Tg. Jiu. -Adriana din Timisoara, intra ea in joc. Arata bine si , de ce sa nu recunoastem, parea inteligent si cu bun simt. -Observ ca te uiti la mine, si probabil te intrebi ce caut aici, imbracat asa. Vrei sa stii povestea mea banuiesc? -Daca vrei, ingaima ea.Ochii lui privind ii pareau aproape hipnotici. O faceau sa se simta dorita. -Lucrez la gogoseria de peste drum. Si mai vin uneori aici sa beau un suc. Ea chiar zambi. Stia ca mintea. De ce? Pentru ca ea lucra la gogoseria de peste drum. Si isi irosea o zi de munca pentru cina ei din fiecare simbata seara, doar pentru a simti ca traieste. Probabil e doar un baiat de prin imprejurimi, in cautarea cuiva suficient de bogat ca sa ii asigure viitorul. Zambea. Si ea facea acelasi lucru. Dar cu stil. Conversatie insa aluneca nestiuta, si dimineata ii gasi conversand de parca se stiau de cand lumea . - Eu o sa plec, ii zise la un moment dat el. Lucrez si duminica, e deja ora 6 si am ceva de mers. - Bine. Eu mai raman la o cafea. Sper sa ne vedem si sambata viitoare. El ii facu cu mana, iesi agale. Dupa ce dadu coltul o limuzina parca, si soferul iesi repede si ii deschise usa. -Am adus costumul cum ati cerut , domnule Geo. Intalnirea consiliului director incepe in 20 minute. Toti va asteapta. Undeva intr-o garsoniera din apropiere, o rochie albastra era impaturita cu grija.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy