aș fi vrut să schițez un gest de părere de rău însă îmi încălzeam mâinile in farfuria cu supă. ea se uita fix la mine, cu ochii mari ca două luni imense gri, străjuite de genele ca niște gratii solide. clar, aselenizarea în sufletul ei era interzisă, fie și dacă mă scărpinam cu piciorul în cap, dar tot nu reușeam mai mult decât să-i propun o partidă de sex pentru ridicarea moralului și în loc de masa de seară, fiindcă oricum avea de gând să o sară din cauza câinelui care fusese uitat în frigider și făcuse prăpăd. ea își scoase un ruj crud ca spanacul și își desenă două icsuri pe obraji, așa cum văzuse probabil în spectacolul „vademecuum insolit pentru eliminarea frustrărilor sexuale în caz de glaciație prelungită”, și inima îmi sări din piept exact în capul câinelui pus la dezghețat lângă lampa cu spirt pe care fierbea o oală în care găteam o blană de hermelină. cîinele se făcu țăndări, cioburile trecând cu viteză peste degetele ei sexi și vineții, excitând-o la culme. dădu drumul unui șuierat gros care înflori în atmosferă ca o floare de gheață subțire, apoi apucă temeinic o lopată și începu să mă dezbrace de zăpada în care eram îngropat până la brâu. odată gol, camera se lumină în albastru metilic, și ea începu să mă biciuie cu limba, încercînd să aprindă una două scântei. de nervi că nu-i reușea, trânti hermelina pe inima mea ce încă se învărtea ca un titirez pe locul unde fusese odată câinele, și atunci simții o căldură binefăcătoare și o plăcere colosală. vintrele mi se deschiseră cu un pocnet surd, și ea mă lovi scurt cu partea aspră a limbii... un soare mititel se formă și începu să topească albastrul din aer, lăsînd vinișoare stacojii, care se prelingeau pe podea, pe sub ușă. „iar o să avem inundație”, mă gândeam eu, dar nu apucai să sfârșesc predicția fiindcă ea pătrunse în mine cu tăria unei spărgător de gheață în marea behring. sute de imagini mi se derulară rapid în spatele ochilor apoi se fixară pe cortex în formă de prismă neregulată, încercînd să imite sigla la modă a producătorului de înghețată hotcity din alaska cea însorită. în pragul orgasmului mi-am scos doi dinți din gâtul ei și mi-am fixat mai bine mâna sub cap, lăsând umărul gol să-i izbească icsurile din obraji. eram pe punctul de a exploda cînd ușa camerei s-a deschis brusc și a intrat vecinul de dedesupt, care cu un gest nervos a apucat micul soare și l-a izbit cu forță de frigider. în combinație cu freonul care se scurgea de câteva zile, of, ar fi trebuit să schimbăm rabla aia de congelator, dar momentan renunțasem că nu aveam mâncare de vreme ce-o nenorocise fostul câine, acum rondele de morcov, soarele și frigiderul au format o supernovă roz care ne-a pocnit, pe mine și pe ea drept în punctul g. mi-e mi s-a luat imediat de sex, ea a făcut din nou ochii mari cât două luni și alte gratii care să îmi interzică aselenizarea. de fiecare dată e la fel și înțeleg de ce nu depășim criza financiară care ne bântuie ca o vrăjitoare beată. mîine, mă apuc să repar singur frigiderul.