Am să te arăt cu degetul tuturor umbrelor sub care am stat toată viața, astfel, nici un soare nu se va mai învârti în jurul tău ci doar te vor privi de la distanță, fiecare pe rând, așa cum privesc copiii de după colț, cu teamă și cu mirare. Iar umbrele, marile mele semne de întrebare, îți vor intra până și în vise, te vor întoarce pe dos în fața mea, goală, plină pe dinăuntru cu aceea care ești acum, atât de cunoscută mie și atât de iubită.