agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2001-10-12 | [This text should be read in romana] |
Ziua intai
Soare, zapuseala, canicula, caldura imposibila in parcul ce pare ca-si schimba incet culoarea din verde in galben, apoi in rosu. Barbatul sta in picioare, ca o stana de piatra. Cei doi caini (dog german si caine lup) zac tolaniti in iarba, la picioarele lui, molesiti de caldura si de nemiscarea miezului zilei. Din cand in cand clampane din falci unul catre celalalt. Ziua a doua Soare acoperit de nori dezlanati, suflati de vantul care coboara din cand in cand pe deasupra parcului. Barbatul sta in acelasi loc, la fel de impietrit. Cainii si-au recapatat cheful de viata, mai ales ca o potaie alba le da tarcoale. Se hotarasc sa-l invete minte pe nesimtit si se fugaresc o vreme, sarind si rostogolindu-se prin iarba in incercarea de a-si pune botul pe capatana latoasa a potaii, incercand sa-si obtina respectul pe care au impresia ca li se cuvine pe drept. Potaia se da batuta si fuge cu salturi mari. Cainii o urmaresc o vreme, apoi renunta si continua sa faca ture in jurul poienii, ca loviti de streche. Ziua a treia Nori de furtuna pe care vantul incarcat de curenti reci nu indrazneste sa incerce sa-i spulbere. Potaia alba se intoarce. Cainii o privesc cu o mina rece si se lanseaza in urmarire. Potaia alba eschiveaza si o vreme se retrage intr-una, evitand pe rand atacurile. Are ceva din gratia si disperarea gazelei urmarita de ghepard. Atacul final isi atinge scopul. Din cand in cand, unul dintre caini ridica botul inrosit de sange si ciuleste urechile. Un minut mai tarziu, fiecare apuca cadavrul de cate o laba si trag in directii opuse, sfartecand concertat si ordonat. Barbatul sta in acelasi loc, impietrit, si un nor de muste se invarte in jurul lui, intr-un vartej ametitor care ii face trasaturile imposibil de distins. Ziua a saptea Soarele imens si sangeriu lumineaza slab si incalzeste anemic. Intreg peisajul pare scaldat in sange. Barbatul sta impietrit, in picioare. La picioarele lui, tolaniti in cautarea racorii ierbii aproape uscate, doi oameni clampanesc din cand in cand unul catre celelalt, iar la urma scheauna incet.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy