agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 5320 .



puterea plトツerii
article [ Culture ]
Versailles

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [ceni ]

2009-11-14  | [This text should be read in romana]    | 



テ始 timpul regelui Ludovic XIII al Franネ嫺i, pe domeniul regal de vテ「nトフoare exista o alee, care a fost lトビgitト ネ冓 prelungitト テョn timpul succesorului sトブ, Ludovic XIV, de peisagistul Andrテゥ Le Nテエtre , printr-un canal lung, ce se poate vedea ネ冓 astトホi cum se pierde テョn zare. E vorba de celebra grトヅinト a palatului de la Versailles. Spre deosebire de vechea grトヅinト medievalト, caracterizatト de un spaネ嬖u テョnchis, grトヅina lui Ludovic XIV are o largト deschidere, テョncテ「t nu-i pot fi vトホute marginile ce comunicト cu natura sトネbaticト, consideratト un spaネ嬖u ce trebuia cucerit. 窶朿egele Soare窶 venea cu noi iniネ嬖ative asemトハトフoare cu tendinネ嫺le lumii テョn miネ冂are: marile cuceriri geografice, care au instituit o viziune nelimitatト, pusト テョn perspectivト de aceastト grトヅinト.
窶朖a Versailles, nici un bazin nu seamトハト cu altul. Nici un boschet nu oferト un spectacol deja vトホut テョn altト parte. Totul se schimbト ネ冓 sporeネ冲e plトツerea, テョn interiorul unei distribuネ嬖i fixe, armonios calculate. Construcネ嬖a grトヅinii a mobilizat imense mijloace de terasament, de sトパare, de susネ嬖nere ネ冓 de cantitトκ嬖 テョnsemnate de pトノテ「nt. Le Nテエtre profitト de spaネ嬖u ネ冓-l constrテ「nge. テ四 netezeネ冲e ネ冓-l テョnalネ崙, ca sト-l テョncline. Nu se teme sト ツォtiranizeze naturaツサ, cum se spunea pe atunci. Rezultatul este somptuos.窶 (窶朷ersailles -grトヅinile puterii窶, Jean-Paul Fargier, critic de artト, scriitor ネ冓 jurnalist de televiziune)(*).
Drumul spre castel duce la descoperirea statuii zeiネ嫺i Latona, inima acestei grトヅini, テョnconjuratト de jocul jeturilor de apト ale fテ「ntテ「nii arteziene. Zeiネ嫗 e テョnconjuratト de cei doi copii ai sトナ: Apollo ネ冓 Diana, rezultaネ嬖 din unirea zeiネ嫺i cu suveranul zeilor, Jupiter. Aici sunt redaネ嬖 テョn momentul cテ「nd erau pe cale sト fugト din faネ嫗 rトブtトκ嬖i ネ崙ビanilor. テ榮ビani pe care Jupiter テョi va pedepsi transformテ「ndu-i テョn broaネ冲e ネ冓 nトパテ「rci. 窶昿ste o aluzie la un eveniment istoric, pus aici テョn scenト. テ始 timpul insurecネ嬖ei unei pトビネ嬖 a nobililor, mama tテ「nトビului Ludovic XIV a fost constrテ「nsト sト pトビトピeascト Parisul cu copiii ei. Rトピculaネ嬖i au fost テョnvinネ冓 ネ冓 pedepsiネ嬖 cum se cuvine, iar familia regalト s-a putut テョntoarce la Paris.窶(*) Monumentul proclamト faptul cト Apollo a crescut, cト a devenit Soarele, astrul テョn jurul cトビuia se テョnvテ「rtesc toate planetele. Orice vizitator poate vedea cト la Versailles acest zeu este investit cu un simbolism solar. Camera regelui de la palat se deschide spre rトピトビit. Axa centralト a grトヅinii este ネ冓 ea ordonatト dupト mersul Soarelui.
テ始 partea opusト monumentului de mai sus, existト un altul care テョnfトκ嬖ネ册azト odihna Soarelui テョn timpul nopネ嬖i pe fundul oceanului, テョn grota lui Tetis, soネ嬖a lui Neptun. Servitoarele lui Tetis テョl テョngrijesc, テョn timp ce tritonii se ocupト de caii Soarelui. Grota a fost distrusト cテ「nd s-a construit aripa nordicト. Ce pare ciudat e cト, la Versailles, soarele rトピare la Vest ネ冓 apune la Est. Aceastト inversare a punctelor cardinale este una din cheile esenネ嬖ale ale acestor grトヅini, iar faptul e perceput ネ冓 de vizitatori. Statuia lui Saturn este situatト pe dos faネ崙 de poziネ嬖onarea sa tradiネ嬖onalト. 窶杙eu al iernii, anotimp cテ「nd zilele se lungesc, ar trebui plasat テョn Est, direcネ嬖a テョn care Soarele se テョnalネ崙. La fel, Bachus, zeu al toamnei, anotimp cテ「nd zilele se scurteazト, ar trebui plasat テョn Vest, unde soarele coboarト. Aici, totul e pe dos. De ce ? Rトピpunsul テョl avem la capトフul drumului, テョn boschetul numit Insula regalト.窶(*) Bazinul, numit Oglinda regelui, are douト arteziene. Aici e ネ冓 cheia: grトヅinile Versailles sunt o oglindト. Aici regele テョネ冓 imprima propria imagine ca テョntr-o oglindト. Mai テョn jos, la acea vreme, se afla un mare bazin cu arteziene, statui, porticuri. Centrul bazinului era ocupat de Insula dragostei, iar テョn centrul ei se afla o artezianト imensト. Astトホi e doar o peluzト de iarbト テョnconjuratト de alei. Le Nテエtre crease bazinul テョn 1671 ca sト dreneze apele acestei pトビネ嬖 joase a parcului, テョmbinテ「nd astfel utilul cu plトツutul. テ始 1684, regele se cトピトフoreネ冲e cu dna de Maintenon. Insula dragostei este desfiinネ嫗tト, iar arteziana uriaネ卞 a fost テョnlocuitト cu cinci mai mici. 窶榲始 timpul Restauraネ嬖ei, spre 1820, bazinul este suprimat la rテ「ndul sトブ, pentru o grトヅinト englezeascト, avテ「nd テョn centru o peluzト mare. Se ascunde secretul regelui libertin sub pトノテ「nt. Dar nu テョn totalitate: desenul boschetului povesteネ冲e テョncト lucruri indiscrete cui ネ冲ie sト le vadト.窶(*)
テ始 zona colonadelor, vizitatorii se pot delecta cu ネ冓rul de coloane ce strトニuiesc de o parte ネ冓 de alta, cu basoreliefuri ネ冓 cu bazine cu arteziene. 窶曰ardouin-Mansart, nu Le Nテエtre a ales aceastト arhitecturト, unde mineralul se substituie vegetalului. De fapt, nu e nici mai mult, nici mai puネ嬖n, decテ「t o operト de propagandト テョn cinstea marmurei franネ孛zeネ冲i. Rトホboiul artistic テョmpotriva Italiei se continuト aici prin folosirea a patru tipuri de marmurト de origine francezト, faネ崙 de una singurト provenitト din Carrara. テ始 trecere fie spus, aceasta se degradeazト cel mai puネ嬖n.窶(*) Sculptura lui Girardon, Rトパirea Proserpinei de Pluto, a ocupat tardiv centrul monumentului. Ea nu figureazト テョn itinerarul regelui. テ始 acest loc al colonadelor se ネ嬖neau serbトビi, se compunea muzicト. テ始 timpul lui Ludovic XV, aici a cテ「ntat ネ冓 Mozart, iar Ludovic XVI adora sト vinト aici sト citeascト. 窶朖ui Le Nテエtre nu-i plトツea. Regelui, care i-a cerut pトビerea, i-a rトピpuns cu francheネ嫺a obiネ冢uitト: ツォAネ嬖 comandat o grトヅinト zidarului, v-a fトツut-o dupト priceperea lui.ツサ窶(*)
Ieネ冓nd din zona colonadelor, vizitatorii se pot opri sト vadト grupul statuar al lui Guidi, Renumele regelui, de unde se poate merge spre Apollo, pentru a studia figurile, vazele de pe aleea regalト, Latona ネ冓 castelul. De aici se poate observa ネ冓 canalul. O panoramト la 360 de grade reprezintト miネ冂area de rotaネ嬖e a Soarelui, pe care regele te invitト s-o reproduci pentru a constata imaginea sa テョn parc, dar, evident, o reproducere inversatト. Privind apoi canalul pe care circulト acum bトビci de agrement, se poate aminti cト sub domnia lui Ludovic XIV, o adevトビatト micト armadト plutea pe acest canal. Ea era dotatト cu tunuri, ネ兮lupe ネ冓 marinari care se ocupau de vapoare. Totul era テョnscenat de rege pentru a-i impresiona pe ambasadori sau pentru a-i incita sト テョncheie un tratat. Suveranul テョi plimba pe canal, unde テョncerca sト-i uimeascト prin puterea lui. 窶朖ucrurile nu se fトツeau テョn scop ludic, ci テョn scopuri strategice. Ludovic a studiat proiectul de unire a canalului cu Loara, pentru a da astfel un acces la Atlantic plecテ「nd de aici.窶(*)
Boschetul Domurilor, era numit de Ludovic XIV Bトナle lui Apollo, fiindcト テョn momentul cテ「nd redacteazト acest itinerar, cele trei grupuri statuare ale lui Apollo sunt instalate aici. Ele au ネ冓 rトノas aici 10 ani, dupト distrugerea Templului lui Tetis, amintit mai sus. 窶昿ste locul din Versailles unde jocurile de apト ネ冓 de luminト, din cauza marmurei, formei balustradelor, ating nivelul de subtilitate sublimト. Prin numトビul statuilor sale, acest boschet funcネ嬖oneazト oarecum ca o galerie. Basoreliefurile pe care regele ne invitト sト le vedem reprezintト armele de care se folosesc diverse naネ嬖i din Europa テョn lupte.窶(*) Spectacolul privit cテ「teva secunde doar, dト o suficienネ崙 de テョncテ「ntare. Aici, ca mai peste tot, complexele sculpturale sunt テョnsoネ嬖te de arteziene care dau dinamism peisajului. 窶昿ncelada este una dintre artezienele cele mai テョnalte din parc. Fiind テョn josul grトヅinilor, beneficiazト de toatト forネ嫗 gravitaネ嬖onalト. Aici, presiunea apei este maximト. Cred cト a venit timpul sト vorbim despre istoria apelor de la Versailles. O muncト titanicト.窶(*)
Pentru alimentarea fテ「ntテ「nilor de la Versailles, era necesarト foarte multト apト, iar pentru cト テョn テョmprejurimi nu era suficientト, s-a adus de foarte departe. Apa era economisitト punテ「nd テョn funcネ嬖une doar o parte din fテ「ntテ「ni. Cテ「nd regele se plimba prin parc, nu funcネ嬖onau decテ「t fテ「ntテ「nile ce se aflau テョn drumul sトブ. Apa folositト era stocatト テョn rezervoare mari, lテ「ngト castel, テョn partea de nord. Pentru a avea mereu apト la dispoziネ嬖e, s-a pompat apト din テョntreaga regiune. 窶朞ai テョntテ「i s-a folosit heleネ冲eul de la Clagny. Avea o pompト acネ嬖onatト de cai care urca apa la ultimul etaj al unui turn, de unde putea curge cu forネ崙 spre grトヅini. Apoi s-au folosit noi heleネ冲eie. Cele de la Bois d窶僊rcy, de la Trappes窶ヲ ネ亙 fiindcト tot nu era de ajuns, s-a construit o enormト pompト pe Sena, la Marly. Cu apeductul sトブ construit de Vauban ネ冓 32.000 de soldaネ嬖. Tot nu era de ajuns. Atunci s-a proiectat deturnarea Loarei. Dar, cum fluviul se afla prea departe, s-au mulネ孛mit cu Eure. A trebuit sトパat un canal ネ冓 ridicate douト viaducte.窶 (*) テ始 faネ嫗 castelului sunt sトパate canale subterane prin care apele se テョnvテ「rtesc テョn circuit テョnchis. Circa 10% din apト se disipeazト cテ「nd apele se umflト, prin evaporare sau prin cトヅerea lor pe lテ「ngト bazine, de la vテ「nt.. Astトホi, sistemul este similar, numai cト テョn locul morii se aflト un motor electric care dト energia necesarト ascensiunii apei spre bazine, テョntr-un mod mai rentabil. 窶朧rdonテ「nd aceste lucrトビi, Ludovic XIV ネ冓 miniネ冲rii sトナ, Colbert, Louvois, puneau bazele a ceea ce numim azi amenajarea teritoriului. Adicト planificarea infrastructurilor ネ冓 echipamentelor la nivelul unei テョntregi regiuni sau unei テョntregi ネ崙ビi. Se poate spune cト Versailles a servit drept model pentru construirea statului modern.窶(*)
Jocurile de apト ale artezienelor din acest grandios parc, oferea vizitatorilor cele mai frumoase spectacole テョn stil baroc create de Le Nテエtre. Unele boschete au fost distruse テョn secolul XVIII, dar テョn curテ「nd ele vor fi reamenajate aネ兮 cum erau pe vremea lui Ludovic XIV. Azi mai poate fi vトホut un spectacol pe care regele de atunci nu l-a putut vedea, fiindcト a fost amenajat sub Ludovic XVI de pictorul Hubert Robert. E vorba de cele trei grupuri statuare din Grota lui Tetis. 窶昿ste boschetul cel mai strトナn de gusturile lui Le Nテエtre. Apa curge de peste tot, e construitト o grotト falsト, caii テョネ冓 bagト boturile テョn apト窶ヲ Ca sト nu mai vorbesc de aceastト muzicト pompoasト, deversatト テョn valuri テョn zilele cテ「nd apele se umflト.窶(*)
テ始 culmea gloriei sale, Ludovic XIV aprecia mai mult imaginea nobilト care i-o dトヅea Guidi. Astfel, テョn 1702, a instalat o sculpturト la intrarea din nordul parcului pe unde se perindト multト lume. Statuia este marcatト ネ冓 pトホitト de figura sculptatト de Bernini. Postテ「nd aceste la douト frontiere, Ludovic XIV traseazト o nouト axト simbolicト テョn parc. O axト care merge de-a lungul castelului, consideratト drept axト politicト, unde regele e reprezentat テョn sculpturト de el テョnsuネ冓, de figuri ale sale. O axト care se opune axei rectangulare a castelului, axa mitologicト. テ始 aceastト axト mトビeネ嬖a regelui este reprezentatト prin figura mitologicト a lui Apollo, mai テョntテ「i copil, apoi adult. Aネ兮dar, statuia redト imaginea zeului solar テョnaripat, ネ嬖nテ「nd テョn mテ「ini テョn partea stテ「ngト un medalion テョn care este redat テョn basorelief Regele Soare. Caracterul politic al axei Nord-sud este verificat de boschetul Arcului de triumf, aflat actualmente テョn restaurare. テ始 picturile lui Cotelle, redate テョntr-o cトビticicト purtatト ネ冓 de ghizi asupra lor, se pot vedea imaginile din acea vreme.
Urcarea pe Aleea copiilor a fost imaginatト de Charles Perrault. ネ亙 ea e legatト de o viziune politicト. Este un decor conceput テョn cinstea unui monarh absolut, care vrea sト arate cト a triumfat asupra a tot, inclusiv asupra ingratitudinii terenului. Cu o lunetト topograficト ネ冓 un grafometru, inventate テョn timpul lui Ludovic XIV, inginerii ネ冓 topometrii se foloseau de ele pentru a aprecia pantele, ca sト constrテ「ngト terenul la armonia construcネ嬖ilor proiectate.
Ansamblul Versailles traseazト mutatis mutandis portretul de hedonist absolut lテ「ngト acela de monarh absolut al regelui Ludovic XIV. Basoreliefurile cu frumoasele doamne, redate prin nimfe, lトノureネ冲e concentrat: raporturile sunt de putere ネ冓 sex, de plトツere ネ冓 putere politicト. 窶朖udovic XIV invitト vizitatorul sト se mai テョntoarcト o datト ca sト contemple cea mai frumoasト imagine a majestトκ嬖i sale. Aceste aliniamente de meriネ冩r tトナat sunt el. Aceste straturi de flori sunt el. Aceste arteziene テョn luminト sunt el. Planul secret al acestor statui dispuse ca sト inspire テョnネ嫺lepciune sunt el. Aici totul respirト puterea ネ冓 gloria. Desenele lui Le Nテエtre devin un fel de geometrie politicト abstractト ネ冓 veselト.窶(*)

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!