agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 7607 .



dreapta-slトプire
article [ Culture ]
fundamente

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [ceni ]

2010-02-20  | [This text should be read in romana]    | 



テ始 oraネ冰l istoric テョncトビcat de distrugeri ネ冓 de prefaceri, Ierusalim, unde a trトナt ネ冓 suveranul Regatului Israel, David, au loc mereu sトビbトフori cu cテ「ntece, localitatea fiind consideratト 窶枸ama omenirii窶 sau 窶枋entrul Pトノテ「ntului窶, dupト profetul Ezechiel. Aici Dumnezeu a ales a se desluネ冓 pe Sine テョn Persoana singurului Sトブ Fiu, care era un Om smerit. El a fost arhetipul sacrificiului de Sine pentru salvarea omenirii de pトツatul adamic. Viaネ嫗 Lui modestト din Palestina ネ冓 durerea suferitト テョn Ierusalim au schimbat calea civilizaネ嬖ei omenirii. Douト mii de ani mai tテ「rziu, mesajul lucrトビii Sale 窶枋u moartea pre moarte cトネcテ「nd窶 este resimネ嬖t ネ冓 テョn mileniul trei, ca un imperativ categoric: pentru ca mileniul sト existe, trebuie sト fie religios.
Biserica pe care Iisus Hristos a fondat-o, iar pe care Petru, Pavel ネ冓 ceilalネ嬖 apostoli au dus-o dincolo de graniネ嫺le Palestinei, poartト ネ冓 astトホi esenネ嫗 vieネ嬖i proclamatト de Fiul Omului prin lucrarea Sa. Supravieネ孛ind persecuネ嬖ei, opresiunii ネ冓 chiar trトヅトビii, Biserica ネ冓-a menネ嬖nut cursul timp de douトホeci de secole pentru a rトノテ「ne テョn credinネ嫗 Noului Testament, purtテ「nd テョntotdeauna mesajul dragostei frトκ嫺ネ冲i la agape. Construitト pe fundamentul nezdruncinat al tradiネ嬖ei, Biserica テョncト se raporteazト credincioasト la etica fundamentalト creネ冲inト, predicテ「nd puritatea lui Dumnezeu, dragostea veネ冢icト, iertarea, compasiunea, toleranネ嫗, テョnネ嫺legerea, filantropia, dragostea divinitトκ嬖i pentru umanitate.
Recurenネ嫗 istoricト asupra existenネ嫺i noastre ne duce la o aserネ嬖une: unde suntem astトホi depinde de locul テョn care am fost ieri. Cronicele perpetue ale oamenilor ネ冓 ale evenimentelor, ale obiceiurilor ネ冓 ale テョnchinトビii, splendorile policrome ale ritualurilor, valorile radiante ale artei atemporale ネ冓 ale arhitecturii, テョntrebトビile din minネ嬖le credincioネ冓lor ネ冓 provocトビile din minネ嬖le necredincioネ冓lor, dezbaterile dialectice permanente ネ冓 deciziile, evoluネ嬖a dogmei ネ冓 a doctrinei, un corp vibrant vital al credinネ嫺i ネ冓 テョncrederii, presupus a fi valid, toate aceste elemente formeazト legトフurile individuale ale unui lanネ care ne leagト de rトヅトツinile noastre ネ冓 de moネ冲enirea noastrト. Ancorat テョn scripturi, acest lanネ lung ネ冓 neテョntrerupt al tradiネ嬖ei reprezintト moネ冲enirea extraordinarト a creネ冲inismului ortodox estic.
Creネ冲inismul este marcat de originea lui semiticト, dar s-a dezvoltat テョn lumea greacト. Evreii, aflaネ嬖 sub conducerea romanト, au suferit mult de pe urma influenネ嫺i ネ冓 ocupaネ嬖ei strトナne, afectテ「ndu-i comunitatea. Acest fapt s-a produs nu atテ「t din perspectiva vieネ嬖i politice ネ冓 culturale, cテ「t ネ冓 din cea a bogatei moネ冲eniri a vieネ嬖i religioase ネ冓 a tradiネ嬖ei. Aceastト moネ冲enire Vechi-Testamentarト privind pトビtトκ冓a evreiascト, filantropia ネ冓 credinネ嫗 テョntr-un singur Dumnezeu, au constituit un sol fertil pentru mesajul lui Iisus.
Romanii au avut o contribuネ嬖e importantト テョn ceea ce priveネ冲e legea ネ冓 ordinea, libertatea de a cトネトフori ネ冓 comerネ孛l, practicile prin intermediul cトビora se puteau rトピpテ「ndi ネ冓 anumite idei. Totuネ冓, limba greacト era cea care juca rol de catalizator テョn propagarea Evangheliei creネ冲ine. Cultura elenト avansatト ネ冓 gテ「ndirea greacト clasicト au pus la dispoziネ嬖e climatul necesar pentru ca creネ冲inismul sト poatト prinde rトヅトツini ネ冓 sト prospere. Cuceririle lui Alexandru Macedon din secolul IV テョ.Hr., au facilitat rトピpテ「ndirea civilizaネ嬖ei greceネ冲i テョn toate colネ孛rile lumii cunoscute, greaca fiind limba internaネ嬖onalト a vremii, prin intermediul cトビeia ideile abstracte au ajuns sト fie inteligibile. Ridicarea Imperiului roman nu au schimbat lucrurile. Liderii romani vorbeau atテ「t greaca, cテ「t ネ冓 latina, iar biserica romanト テョネ冓 avea slujbele テョn greacト, nu テョn latinト, pテ「nト テョn secolul III d.Hr. Filosofia greacト clasicト a cテ「ネ冲igat de asemenea un punct de sprijin sigur テョn toate teritoriile cucerite de romani: imortalitatea sufletului, propusト de Socrate; superioritatea minネ嬖i ネ冓 raネ嬖unii, a materialului ネ冓 a simネ孛rilor, propusト de Platon. Ideile reprezentau o realitate veネ冢ic constantト, テョn spatele unor aparenネ嫺 mereu schimbトフoare, dupト logica aristotelianト; raネ嬖unea sistematicト a lui Primus ce a dus cトフre o concluzie inevitabilト: etica 窶 o distincネ嬖e テョntre corect ネ冓 greネ冓t, bine ネ冓 rトブ; noネ嬖unea datoriei ネ冓 テョmbunトフトκ嬖rii personale, promovatト de stoici. Toate aceste idei dominau gテ「ndirea vremii. De fapt, テョnvトκ嫗ネ嬖i neoplatonici, mai ales cei din Alexandria ネ冓 Damasc, au exercitat o influenネ崙 precumpトハitoare asupra modului de gテ「ndire contemporan, din secolul al III-lea テョ.Hr., pテ「nト テョn secolele al IV-lea ネ冓 al V-lea d.Hr. Subscriind la concepネ嬖a greacト fundamentalト a logosului, cuvテ「ntul, sau a minネ嬖i ネ冓 raネ嬖unii, ca forネ崙 supremト, un Duh care se miネ冂ト ネ冓 ordoneazト universul, ei au fost mulネ孛miネ嬖 sト accepte ネ冓 sト promoveze conceptul creネ冲in al unui Duh divin, ca putere eternト, care guverneazト lumea. 窶曚reネ冲inトフatea a moネ冲enit o predispoziネ嬖e moralト la filantropie, pentru a-i hrトハi pe cei sトビaci, a-i テョngriji pe cei bolnavi ネ冓 a avea milト de cei lipsiネ嬖. De la civilizaネ嬖a greacト, a fost nevoie de idei platonice radicale despre imoralitate ネ冓 perfecネ嬖une, ori de o logicト tertulianト テョntr-un sistem de valori dezvoltat de cトフre stoici, dテ「ndu-le un conネ嬖nut ネ冓 un テョnネ嫺les nou.窶 (Rev. Dr. Alkiviadis Calivas, Decan Holy Cross Greek Orthodox School of Theology)(*)
Fuziunea dintre mesajul evanghelic cu lucrトビile de cariate ale iudaismului ネ冓 raネ嬖unea grecilor clasici, a creat esenネ嫗 umanitトκ嬖i, care chiar ネ冓 azi se regトピeネ冲e テョn centrul creネ冲inismului ortodox. Moralitatea creネ冲inト privind iubirea, mila ネ冓 sacrificiul de sine a atins inimile receptive. Mesajul mテ「ntuirii, care promite viaネ崙 veネ冢icト dupト moarte, a ajuns テョn minネ嬖 deschise. テ始sトκ冓 intimitatea acestei noi religii ネ冓 sentimentul de apartenenネ崙, a atras sufletele テョnstrトナnate. 窶霸opulaネ嬖a pトトテ「nト predominantト din zonト s-a simネ嬖t ameninネ嫗tト de faptul cト creネ冲inii respingeau dumnezeii pトトテ「ni, crezテ「nd cト favorurile acestora aduceau succes imperiului. Cetトκ嫺nii romani loiali din centrele urbane dezaprobau indiferenネ嫗 creネ冲inilor faネ崙 de serviciile imperiale sau militare. Mai mult decテ「t atテ「t, guvernul nu a agreat faptul cト creネ冲inii nu acceptau divinitatea テョmpトビatului. Predicarea unui Nou Rege sugera revoluネ嬖e. テ始tr-un asemenea mediu, ospitalier credinネ嫺i fundamentale creネ冲ine, dar ostil consecinネ嫺lor sale aparente, creネ冲inismul a fトツut primii sトナ paネ冓 cトフre o civilizaネ嬖e iluminatト, pentru a transforma ネ冓 construi noi culturi.窶(*)
Pe durata a 13 ani, sf. Pavel a cトネトフorit aproape 25.000 km cu barca, dar テョn mare parte pe jos, fondテ「nd biserici テョn tot imperiul roman. Apostolul neamurilor a dus creネ冲inismul din sinagoga evreiascト テョn テョntreaga lume. Biserica ネ冓 fenomenul de dezvoltare a acesteia au urmat cursul centrelor comerciale ネ冓 politice de pe tot cuprinsul domeniilor Romei. Imperiul, テョn cele din urmト, テョn special partea sa esticト a fost un imperiu al oraネ册lor. テ始 primele generaネ嬖i de creネ冲ini, autoritatea administrativト se afla テョn mテ「inile apostolilor. テ始sト dupト ce se puneau bazele unei biserici, apostolul, テョnainte sト meargト mai departe テョn lucrarea sa, ordina bトフrテ「ni, care sト supravegheze evenimentele din fiecare comunitate. 窶霸rintr-o evoluネ嬖e treptatト, s-a format o structurト administrativト, cu trei structuri de administrare. Diaconii erau cei care ネ嬖neau slujbele comunitトκ嬖i, prezbiterii sau bトフrテ「nii, care sト asiste administrarea comunitトκ嬖i ネ冓 テョnchinarea acesteia, episcopii, supraveghetorii sau arhiereii, care sト supravegheze biserica テョn fiecare oraネ. Pテ「nト テョn secolul al doilea, o astfel de structurト fusese deja clar stabilitト. Fiecare oraネ avea un episcop ordinat, episcopos, care era un urmaネ al apostolilor. Pテ「nト azi, nenumトビate poziネ嬖i de episcopi din familia ortodoxト susネ嬖n o astfel de tradiネ嬖e neテョntreruptト テョn ceea ce priveネ冲e succesiunea apostolicト. Prin punerea mテ「inilor la ordinarea unui episcop, autoritatea trece direct de la apostol la episcop ネ冓 la fiecare dintre succesorii care-i urmeazト. (Rev. Dr. Milton B. Efthimiou, Ecumenical Officer 窶 Greek Orthodox Archdiocese of North and Sous America)
Marea persecuネ嬖e テョntreprinsト de テョmpトビatul Diocleネ嬖an la テョnceputul secolului al IV-lea, a decis distrugerea tuturor clトヅirilor bisericilor, confiscarea cトビネ嬖lor creネ冲ine, テョnlトフurarea creネ冲inilor din funcネ嬖ile guvernamentale sau militare ネ冓 arestarea テョntregului cler. テ始 asemenea conjuncturト, creネ冲inii nu mai aveau unde sト se テョntruneascト. Aネ兮 cト, s-au mutat cu Biserica sub pトノテ「nt, テョn catacombe obscure, locul unde テョn mod normal テョネ冓 テョngropau morネ嬖i. Aceste peネ冲eri au fost primele biserici, care au ajutat creネ冲inii sト-ネ冓 susネ嬖nト credinネ嫗, menネ嬖nテ「nd flacトビa aprinsト.
Tradiネ嬖a spune cト テョmpトビatul Constantin a avut o viziune cu crucea lui Hristos, care avea inscripネ嬖a: 窶枡n tuto nica窶, 窶枹ub acest semn, vei birui窶. テ始 timp ce se pregトフea de luptト pentru a-ネ冓 consolida poziネ嬖a pe tronul roman テョn anul 312, Constantin a folosit crucea pentru a conduce armata sa, ネ冓 prin urmare, a schimbat atテ「t cursul creネ冲inismului, cテ「t ネ冓 al civilizaネ嬖ei umane. Inspirat de aceastト viziune, dupト ce a fost victorios テョn luptト, テョmpトビatul a devenit protectorul creネ冲inismului, drept pentru care a fost numit Constantin cel Mare; iar テョmpreunト cu mama sa, Elena, a fost recunoscut de creネ冲inトフatea ortodoxト ca fiind unul dintre cei mai mari sfinネ嬖 ネ冓 binefトツトフori.
Edictul de la Milano, un decret care a apトビut imediat dupト convertirea lui Constantin, a pus capトフ marii persecuネ嬖i din timpul lui Diocleネ嬖an. Astfel, Biserica peネ冲erilor s-a transformat テョn Biserica Imperiului Roman, Constantin creテ「nd テョn cadrul imperiului 窶柆n stat, o societate, o ideologie窶, vトホテ「nd テョn unitatea creネ冲inismului o oportunitate de a imita pe Pトノテ「nt テ士pトビトκ嬖a Cerurilor. テ始 anul 324, recunoscテ「nd faptul cト Roma era prea mult adテ「ncitト テョn テョnchinarea pトトテ「nト ネ冓 テョn idolatrie, Constantin ネ冓-a mutat capitala imperialト テョn Est, la Bizanネ, numind acest loc 窶朦oua Romト窶. テ始 onoarea sa apoi a devenit Constantinopol. Dupト jumトフate de secol de la moartea lui Constantin cel Mare, prin decretul テョmpトビatului Theodosius cel Mare テョn Est ネ冓 a テョmpトビatului Graネ嬖an テョn Vest, テョnchinarea pトトテ「nト a fost scoasト テョn afara legii, iar creネ冲inismul a fost declarat religia de stat a Imperiului Roman. テ士preunト, Biserica ネ冓 Statul au prosperat, pentru a deveni gloriosul Imperiu Creネ冲in Bizantin. Constantinopol, leagトハul puterii ネ冓 culturii bizantine, a prosperat ネ冓 a ajuns cel mai civilizat oraネ din istoria creネ冲inismului. Acesta a amestecat elemente elene cu elemente creネ冲ine, cu rafinamentul exprimat cu elocvenネ崙 テョn filozofie, teologie, societate, テョn lege ネ冓 テョn guvern, テョn ネ冂oalト ネ冓 テョn artト.
Integrarea bizantinト a elenismului ネ冓 creネ冲inismului, a Bisericii ネ冓 a statului, a condus la ridicarea celei mai trainice dinastii din istoria omenirii. Vreme de o mie de ani fトビト precedent, civilizaネ嬖a bizantinト a predominat istoria lumii, iar impactul sトブ mai persistト ネ冓 astトホi, Biserica creネ冲inト ortodoxト regトピindu-se pe テョntreg mapamondul unde sunt creネ冲ini de confesiune ortodoxト. Tradiネ嬖a, chiar dacト a fost テョnvトネuitト de realitトκ嬖le seculare, a rトノas pトピtratト intactト テョn case, fiindcト relaネ嬖a credinciosului cu Dumnezeu nu este legalト, ci spiritualト.




.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!