agonia _THISDOMAIN v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay _SPECIAL | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-02-13 | [This text should be read in romana] |
Nu ネ冲iu cテ「t i-ar fi plトツut lui Vasile Porojan, cu demnitatea lui de ネ嬖gan neaoネ, sト afle cト acum este rrom. ネ亙 nici nu cred cト rromindu-ne la europeni, prin ospトκ孛ri festive ori arestトビi de operetト la frontiere, vom fi mai repede ツォ schengenizaネ嬖 ツサ. Cum la fel consider cト nu e drept sト ne deculpabilizトノ pentru slトッiciunile noastre, vizibile ネ冓 de pe lunト, dテ「nd vina pe ネ嬖gani cum se mai テョncearcト uneori. Altele sunt テョnaltele raネ嬖uni ale ezitトビilor partenerilor noネ冲ri. Sト ne amintim cト aderarea Romaniei a devenit posibilト numai dupト ce ne-am 窶徘rivatizat窶 economia, テョn cea mai mare parte a ei, companiilor strトナne. Acum suntem nevoiネ嬖, cu salarii romテ「neネ冲i, sト acceptトノ preネ孛ri de monopol impuse de cトフre acestea. Nu sufトビ de scenaritト dar probabil deplina integrare va deveni posibilト numai dupト ce ne vom 窶徘rivatiza窶 ネ冓 conネ冲iinネ嫗 naネ嬖onalト. テ士potriva cトビeia, de multト vreme, se desfトκ冩arト o perseverentト ネ冓 subtilト manipulare pe multiple planuri.
Nu cunosc alte neamuri テョn legトフurト cu etnogeneza ネ冓 trecutul cトビora sト se fi iscat, テョntreネ嬖nut ネ冓 dezvoltat atテ「tea patimi ネ冓 controverse ca テョn cazul romテ「nilor. テ始treaga tevaturト istoriograficト a creat テョn jurul genezei noastre o atmosferト de fabulos ネ冓 テョndoialト astfel テョncテ「t, テョn ciuda existenネ嫺i manifeste de peste douト milenii, persistト ネ冓 astトホi mitul cト noi continuトノ sト reprezentトノ "un mister ネ冓 o enigmト". Motivaネ嬖a acestei diversiuni istorice, aureolate cu elemente din spaネ嬖ul ネ冲iinネ嬖fic, este una singurト: punerea テョn discuネ嬖e a legitimitトκ嬖i ネ冓 dreptului nostru istoric asupra propriei patrii. De aceea, suntem aproape forネ嫗ネ嬖 ca, mai de fiecare datト テョn contactele cu cei care nu ne cunosc, atunci cテ「nd spunem: "Sunt romテ「n !" sト adトブgトノ ネ冓 un succint C.V. istoric colectiv, adicト sト spunem ネ冓 de unde venim. Probabil pentru cト, din pトツate, nu am fトツut-o la timp, destul de rトピpicat cu perseverenネ嫗, consistenネ嫗 ネ冓 inteligenネ嫗 necesare. De aceea s-a ajuns ca unii sト confunde, poate nu tocmai neintenネ嬖onat, 窶柮omテ「n窶 cu 窶徨rom窶 Noi venim de la テョnceputurile etnogenezei pトノテ「ntene. Dacト luトノ テョn calcul numai simplul fapt cト la Peネ冲era Muierii s-a descoperit un craniu feminin, avテ「nd vechimea de peste 15 mii de ani sunt motive テョntemeiate sト credem cト rトヅトツinile noastre se leagト de apariネ嬖a omului pe pトノテ「nt テョn aria indo-europeanト. Numeroase atestトビi arheologice integreazト acest spaネ嬖u テョn aria de antropogenezト, popularea lui fiind identificatト テョncト din paleolitic; テョn perioada neoliticului (cu circa 5000 de ani テョ.Ch.) se cultiva grテ「ul ネ冓 se domesticeau animalele, iar テョn epoca metalelor este atestatト o strトネucitト civilizaネ嬖e a bronzului. Cercetトフoarea letonト Maria Ghimbutas ne situeazト テョn centrul civilizaネ嬖ei primordiale, iar Papa denumea Romテ「nia "Grトヅina Maicii Domnului". Scrierea arhaicト, veche de ネ兮pte-nouト mii de ani, descoperitト la Cetトκ孛ia (jud. Argeネ), ca ネ冓 atestarea mai recentト a faptului cト Sarmisegetusa se テョntindea pe cテ「teva sute de kilometrii pトフraネ嬖 constituie argumente credibile テョn favoarea fabuloasei ipoteze cト Polul Getic (cum テョi numeau romanii pe daci) a reprezentat centrul spiritual al lui Zamolxes - テ士pトビatul Alb al unuia dintre cele mai テョntinse imperii. Astトホi ne este practic imposibil sト aflトノ cum s-au perindat, miネ冂at sau amestecat pe la noi seminネ嬖ile de-a lungul vremurilor. Arborele nostru etnogenetic e テョnfipt adテ「nc テョn solul romテ「nesc astfel テョncテ「t noi reuネ冓m sト descoperim doar cテ「te ceva despre テョnaintaネ冓i noネ冲ri apropiaネ嬖, de acum circa douト milenii ネ冓 jumトフate. Herodot este primul care ne oferト date, e drept tテ「rzii, dar relativ certe, despre existenネ嫗 noastrト atunci cテ「nd afirmト cト tracii, primii noネ冲ri strトノoネ冓 cunoscuネ嬖, reprezentau "cel mai numeros neam dupト cel al inzilor". Nu dispunem テョncト, pe baza izvoarelor istoriografice, de date certe テョn legトフurト cu テョntinderea ariilor de rトピpテ「ndire. S-a confirmat テョnsト cト aceネ冲ia erau risipiネ嬖, cel puネ嬖n, din Balcani pテ「nト テョn centrul, iar dupト unele opinii chiar nordul Europei. Mai cunoaネ冲em cト acest numeros neam al nostru era relativ neomogen; dupト spusele aceluiaネ冓 "pトビinte al istoriei", ramura sa nord-dunトビeanト, geto-dacii, diferenネ嬖indu-se prin faptul cト erau "cei mai viteji ネ冓 mai drepネ嬖". Strトッunul Burebista reuネ冓se sト-i adune pe aceネ冲ia テョn cadrul celui mai mare stat centralizat dac cunoscut pテ「nト atunci care se テョntindea pテ「nト テョn inima actualei Europe occidentale ネ冓 se sprijinea pe Bug. テ始tr-un studiu publicat imediat dupト primul rトホboi mondial, viitorul mareネ兮l al Romテ「niei, Ion Antonescu, sintetiza: "Poporul romテ「n se aflト, din timpuri foarte テョndepトビtate, aネ册zat テョn mase compacte テョn tot teritoriul cuprins テョntre Tisa, Nistru, Dunトビe ネ冓 Mare ネ冓 テョn blocuri destul de considerabile, de-a lungul malului drept ネ冓 dincolo de Nistru pテ「nト la Don". Aceastト primト departajare istoriograficト alimenteazト ネ冓 cea mai profundト disputト テョntre douト interpretトビi legate de procesul de formare a romテ「nilor: prima afirmト cト romテ「nii sunt doar urmaネ冓 ai geto-dacilor ネ冓 s-au constituit numai la nord de Dunトビe テョn strトプechea Dacie; a doua, cト romテ「nii s-au format テョn lumea tracilor sudici de unde au migrat テョn spaネ嬖ul carpato-danubiano-pontic. Aceastト primト dihotomie se rezolvト, relativ simplu, prin afirmaネ嬖a: "Noi suntem tracii" (I.C. Drトトan) ネ冓 ne-am format de ambele pトビネ嬖 ale fluviului aネ兮 cum susネ嬖ne ネ冓 Dimitrie Onciul テョn a sa "teorie a admigraネ嬖ei". Marele savant Nicolae Iorga lega テョnceputurile romテ「nitトκ嬖i de prezenネ嫗 traco-ilirilor テョn Balcani ネ冓 bazinul carpato-danubiano-pontic, susネ嬖nテ「nd descendenネ嫗 ネ冓 apartenenネ嫗 noastrト, cu preponderenネ崙, la ramura nordicト a tracilor. Prezenネ嫗, テョn ciuda vitregiilor istorice a unui puternic filon de romテ「nitate de-a lungul malului drept al Dunトビii, din apropiere de Belgrad, de pe Morava ネ冓 pテ「nト la Vidin ネ冓 Silistra ori a unor puternice vetre romテ「neネ冲i テョn Tesalia, Munネ嬖i Pindului ネ冓 ai Macedoniei etc. confirmト acest mare adevトビ. Referindu-se la Valea Timocului (romテ「nii timoceni) G. Vテ「lsan scria cト "Este o vatrト de cトパetenie テョn care s-a plトノトヅit neamul romテ「nesc la originea sa ネ冓 テョn care vigoarea romテ「neascト ネ冓-a pトピtrat テョn mod autentic atテ「tea din caracterele ei cele mai profunde". Al doilea motiv de disputト テョl reprezintト テョnネ嫺legerea ネ冓 interpretarea diferitト a procesului de romanizare. Multト vreme s-a afirmat cト etapa urmトフoare a devenirii noastre a reprezentat-o romanizarea Daciei, proces テョn urma cトビuia s-au nトピcut daco-romanii, cei mai apropiaネ嬖 strトノoネ冓 ai noネ冲ri. テ始tre daco-romanitate ネ冓 romanitatea balcanicト se face o separaネ嬖e strictト, omiネ崚「ndu-se テョn multe cazuri fondul tracic comun cu influenネ嫺le sale iliricト, greacト ネ冓 de la alte neamuri. Acest lucru a oferit, prin prezenネ嫗 テョn limbト a cuvintelor albaneze ネ冓 greceネ冲i, pretextul susネ嬖nerii tezei migraネ嬖oniste ce テョncearcト sト acrediteze formarea romテ「nilor la sud de Dunトビe. Dacト acceptトノ, pe deplin テョntemeiat, sト-i numim romテ「ni pe daco-romani ネ冓 traco-romanii sud-dunトビeni atunci suntem obligaネ嬖 sト acceptトノ diferenネ嬖eri テョntre romテ「nii nord-dunトビeni ネ冓 romテ「nii balcanici. La acest nivel relativele deosebiri ar rezulta din influenネ嫗 greacト, テョn principal, mai pregnantト la sud de Dunトビe ネ冓 din posibila existenネ崙 a mai multor curente de romanizare, aネ兮 cum susネ嬖ne lingvistul de renume mondial Eugen Coネ册riu. Romanizarea a avut culori aparte テョn Galia, Peninsula Ibericト ネ冓 Balcani. テ始 aria noastrト, de o parte ネ冓 de alta a fluviului, au existat mトツar diferenネ嫺 de nuanネ崙 dacト nu de culoare. テ始tre cele douト romテ「nitトκ嬖 de pe ambele pトビネ嬖 ale Dunトビii s-au menネ嬖nut permanente legトフuri ネ冓 schimburi de populaネ嬖e, fトビト ca aceasta sト afecteze caracterul preponderent agrar ネ冓 sedentar al ei. Lテ「ngト numeroasele ネ冓 pertinentele argumente prin care sunt combトフute tezele legate de "retragerea aurelianト" ar mai putea fi adトブgat ネ冓 faptul cト abandonarea totalト a Daciei romane ar presupune acceptarea deplasトビii テョntregului proces de transhumanネ崙 din Carpaネ嬖 テョn Balcani, ceea ce reprezintト o aberaネ嬖e echivalatト doar de afirmaネ嬖a cト Dunトビea ネ冓-ar fi putut schimba sensul de curgere. Al treilea element fundamental de gテ「lceavト ネ冓 de provocare a テョndoielii テョn jurul romテ「nitトκ嬖i este legat de ponderea diferitト a elementului slav テョn conネ嬖nutul ei. Similar procedurii din cazul "puritanismului roman" (Cantemir, ネ歪oala Ardeleanト) se respinge total prezenネ嫗 acestuia; i se acordト o pondere de pテ「nト la 50 la sutト ; ori se afirmト, pur ネ冓 simplu, cト romテ「nii sunt slavo-romani. Nivelul de "slavizare" explicト テョn mare mトピurト accentuarea diferenネ嫺lor dintre romテ「nitatea nordicト ネ冓 cea sud-dunトビeanト. Se considerト cト, dacト テョntre Carpaネ嬖, Dunトビe ネ冓 Pont, daco-romanii i-au asimilat pe slavi, la sud de fluviu slavii au fost cei care i-au asimilat テョn cea mai mare parte pe traco-romani. Mトピura acestui proces poate fi evaluatト ネ冓 テョn raport de ponderea valahilor テョn cadrul ネ嫗ratelor romテ「no-bulgare. La aceasta se vor adトブga celelalte seminネ嬖i migratoare, iar mai tテ「rziu influenネ嫗 ネ冓 politica exercitate テョn principal de greci ネ冓 otomani. Dincolo de pトビerile strトナnトフトκ嬖i, oscilaネ嬖i importante テョn acceptarea diferitelor proporネ嬖i ale celor trei elemente fundamentale constitutive (dacic, roman, slav) テョn substanネ嫗 noastrト etnicト a cunoscut inclusiv istoriografia romテ「neascト. テ始 funcネ嬖e de presiunile din afarト, de influenネ嫺le diferitelor ネ冂oli istoriografice ネ冓 de interesele interne de moment s-a accentuat ori s-a negat, テョn diferite grade sau total, unul sau altul dintre ele. Aceastト inconsecvenネ崙 a provocat un veritabil haos, amplificテ「nd deruta cercetトフorului obiectiv ネ冓 oferind un teren proprice denigratorilor ネ冓 inamicilor neamului romテ「nesc テョmpotriva cトビuia, テョn timp, s-a cristalizat o veritabilト conjuraネ嬖e ce a alimentat un rトホboi, nu doar teoretic, care nu s-a テョncheiat nici acum la テョnceputul unui nou mileniu. Istoria rトノテ「ne relativ datoare テョn consemnトビi ネ冓 izvoare pe baza cトビora sト putem afla, cu suficientト certitudine, ce s-a ales de acest mare neam al tracilor ネ冓 cum a fost posibilト restrテ「ngerea lui ネ冓 supravieネ孛irea compactト テョn aria romテ「nitトκ嬖i. S-ar putea specula cト, pテ「nト la un punct, ei ネ冓 evreii au avut destine oarecum similare. Dacト o fi adevトビat cト Pilat din Pont, cel care s-a spトネat pe mテ「ini dupト rトピtignirea lui Christos de cトフre evrei, se trトトea din mamト tracト poate cト un blestem i-a risipit ネ冓 テョmpuネ嬖nat mereu, de douト mii de ani, neamul. Romテ「nii, acest embrion supravieネ孛itor, au テョntテ「mpinat o mie de ani de nトプトネiri barbare, au rezistat テョncト o jumトフate de mileniu dominaネ嬖ei otomane ネ冓 au gトピit tトビia sト mai facト faネ崙 altor douト secole テョn calea oネ冲ilor ネ嫗riste テョn drumul lor cトフre Constantinopole. Aceastト durト realitate テョl determina pe Alexandru Vlahuネ崙 sト scrie plin de mテ「hnire asociatト cu mテ「ndrie: "テ四 urmトビesc cu gテ「ndul de-a lungul veacurilor, テョl vトヅ cu pieptul dezvelit テョn zloatト ネ冓-n bトフトネii, muncind sト plトフeascト dトビile ネ崙ビii, luptテ「nd ca sト-ネ冓 apere pトノテ「ntul, cトホテ「nd ネ冓 ridicテ「ndu-se iar, murind テョn ネ册s ネ冓 renトピcテ「nd テョn munネ嬖, pururea mテ「ndru, cu toate nevoile ce-au dat sト-l rトパuie ネ冓 mト-ntreb: ce popor a avut o soartト mai aprigト ネ冓 mai zbuciumatト, ce neam de oameni a stat mai viteaz ネ冓 mai テョntreg テョn faネ嫗 atテ「tor dureri! Unde-ar fi ajuns el astトホi dac-ar fi fost lトピat テョn pace!窶ヲ"
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy