agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 2018 .



テ始demn la regトピirea de... noi!
essay [ ]
(13)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Dafinul ]

2011-05-10  | [This text should be read in romana]    | 



Vestea despre decizia Romテ「niei de a trece la amplasarea pe teritoriul sトブ a unei componente a scutului antirachetト occidental a relansat polemica テョn mass media ネ冓 unele cercuri politice interne. Deネ冓 se recunoaネ冲e ネ冓 se declarト oficial cト aceastト acネ嬖une nu este テョndreptatト テョmpotriva Rusiei, テョn mentalul public autohton rトノテ「ne テョnsト sedimentatト convingerea cト marea putere rトピトビiteanト reprezintト ネ冓 テョn continuare principala ameninネ嫗re realト pentru noi. Memoria noastrト istoricト ネ冓 urmele arheologice pトピtreazト amintirea strトノoネ冓lor noネ冲ri traco-daci ce se テョntindeau pテ「nト dincolo de Nipru ネ冓 cト, テョn principal, ruネ冓i au fost cei care au tot 窶枸uネ冂at窶 din acest imens spaネ嬖u, テョnghesuindu-ne statal dincoace de Prut. Deネ冓 pactul Ribbentrop - Molotov a fost denunネ嫗t, datoritト intereselor ネ冓 amestecului lor, Basarabia continuト sト rトノテ「nト ruptト de trupul patriei. Tot Rusia a fost poate cea care la Malta a impus 窶枹oluネ嬖a postdecembristト窶 pentru Romania ネ冓 prin 窶徼uriネ冲ii窶 ネ冓 窶彳manaネ嬖i窶 ei au ajutat-o sト se materializeze.
Demonstraネ嬖a de forネ崙 fトツutト la recenta paradト militarト, de 9 mai, de la Moscova avertizeazト cト, deネ冓 pe hartト denumirea statului e 窶曦ederaネ嬖e窶, テョn conネ冲iinネ嫗 actualei elite politice ネ冓 a urmaネ冓lor mujicului numele ネ崙ビii e 窶弖elikaia Rasia窶. Chiar dacト a fost alipitト fostei URSS, imaginea vulcanului stins テョネ冓 pトピtrazi expresivitatea ネ冓 pentru actuala Rusie, stテ「rnind neliniネ冲eネ冲e テョn continuare. Moネ冲enitoare a colosului sovietic ea rトノテ「ne a doua putere militarト a lumii stトパテ「nitト テョn strトデunduri テョncト de spiritul imperialist, alimentat secole de aspiraネ嬖ile panslavismului, ce poate sト erupト テョn forme imprevizibile. Dupト eネ册cul proiectului de slavizare a marxismului (leninismul sovietic), noua Rusie se poate regenera テョn cadrul unui alt proiect cu genezト arhaicト 窶 rusificarea (slavizarea) ortodoxiei. テ始 timp ce Occidentul, prin integrare, テョネ冓 dilueazト substanネ嫗 identitトκ嬖i, transgresテ「nd cトフre o altト spiritualitate, Rusia テョネ冓 redescoperト identitatea テョnトッuネ冓tト o vreme テョn cadrele fostei URSS ネ冓 probabil, pe mトピurト ce-ネ冓 va normaliza ネ冓 stabiliza situaネ嬖a internト, va reテョncepe sト ネ冓-o reafirme la exterior, テョn crizト de alte mijloace, chiar テョn forme violente. Se poate spune, analizテ「nd aceste temeri, cト deja, inconネ冲ient, vestul european graviteazト テョn jurul Rusiei, fie ネ冓 numai pentru cト o plaseazト テョn centrul preocupトビilor sale nトピcute din neliniネ冲ea ce o provoacト evoluネ嬖ile, potenネ嬖al テョncト imprevizibile, din acest imens spaネ嬖u euroasiatic. テ始 ciuda tuturor estimトビilor ネ冓 a prognozelor, ce se テョntind de la extrema pesimistト la optimismul moderat, Rusia continuト sト rトノテ「nト probabil cea mai mare necunoscutト, spaネ嬖ul unde se poate テョntテ「mpla orice. Nu ar fi exclus ca vest-europenii, care テョネ冓 savureazト テョn prezent テョnaltul lor grad de civilizaネ嬖e la care i-a adus istoria ネ冓 テョndelungatul lor exerciネ嬖u democratic, sト se descopere, nu peste mult timp, epuizaネ嬖 de atテ「ta libertate ネ冓 sト acuze deschis cunoscuta angoasト existenネ嬖alistト (Sartre). Rusia, aflatト permanent sub ocテ「rmurie autocratト ネ冓 abia テョncepテ「nd sト deguste libertatea (Doamne fereネ冲e de anarhism!), s-ar putea afla テョntr-o zi テョn postura unui alergトフor, drogat de aroma libertトκ嬖i, care vine lansat din urmト, exploatテ「nd テョn cadrul sprintului final al unei テョndelungate curse oboseala concurenネ嫺i. Nu ar fi exclus ca atテ「t de misterioasa, テョncト, geostrategie a Rusiei sト fie tocmai aceasta. テ始 fond visul ei imperial, テョncastrat テョn memoria urmaネ冓lor de cトフre テョmpトビatul Petru, テョncepea prin テョncorporarea Europei. Nu ネ冲im dacト ultimul Romanov l-o fi actualizat la scarト planetarト dar Lenin ネ冓 Stalin, promotori ai revoluネ嬖ei mondiale, prefigurau perspectiva imperialト. Discutテ「nd strict, pe bazト de documente, cテ「teva dimensiuni ale geostrategiei ruseネ冲i nu mai pot fi privite doar ca relative la scarト spaネ嬖o-temporalト atunci cテ「nd sunt testamentare (Testamentul テョmpトビatului Petru cel Mare e depus テョn arhivele Palatului Petrhof de lテ「ngト Petersburg ):
窶「 poporul rus este propulsat ネ冓 animat de o chemare providenネ嬖alト sト stトパテ「neascト Europa. Ilustrul patter al Rusiei considera, テョncト de pe atunci, cト naネ嬖unile europene au atins vテ「rsta neputinネ嫺i care le face vulnerabile テョn faネ嫗 tinerei naネ嬖uni ruse. Invadarea Estului ネ冓 Vestului de cトフre Nord este o miネ冂are naturalト, perfect legitimト, ce corespunde scopurilor providenネ嫺i, avテ「nd rol regenerator pentru acestea; la fel cum Nilul テョngraネ卞 solul peste care se revarsト ネ冓 invazia barbarト a regenerat romanitatea;
窶「 nu ネ冲im dacト visul marelui テョnaintaネ, parネ嬖al テョmplinit テョn cadrul Imperiului Roネ冰, s-a consumat pテ「nト la epuizare ori テョネ冓 cautト desトプテ「rネ冓rea テョntr-o altト configuraネ嬖a geograficト . Nu poate fi omis cト el primise Rusia ca un rテ「u, o lトピase un fluviu ネ冓 テョi proorocise sト ajungト o mare care va fertiliza Europa;
窶「 dト テョncト serios de gテ「ndit テョndemnul ca naネ嬖unea rusト sト profite de avantajele altor ネ崙ビi fトビト sト piardト niciunul din cele proprii, テョn condiネ嬖ile テョn care actuala Rusie democraticト se テョncトパトκ崚「neazト totuネ冓 sト conserve, chiar ネ冓 テョn condiネ嬖i total neprielnice, cテ「t mai mult din zestrea geopoliticト de odinioarト moネ冲enitト; sト nu uitトノ cト, probabil, arhitectura viitoare a Europei, cel puネ嬖n dintr-o perspectivト (esticト), rトノテ「ne deja proiectatト. Rusia este predestinatト, aネ兮 cum i s-a prezis, sト participe, cu orice ocazie, la orice cauzト テョn care Germania este direct interesatト, テョn scopul realizトビii テョncercuirii ei. Acesta a reprezentat ネ冓 motivul principal pentru care a acceptat reunificarea Germaniei ネ冓 rトノテ「nerea ei テョn cadrul NATO, precum ネ冓 menネ嬖nerea Alianネ嫺i. Ea rトノテ「ne aliatul SUA, mai sigur chiar decテ「t ツォ perfidul Albion ツサ. Este greu de spus astトホi dacト nord-americanii, cu regimul lor democratic, ar sprijini o Marea Britanie comunistト, cum au fトツut cu fosta Rusie Sovieticト. Probabil cト da, avテ「nd テョn vedere cト rebela colonie, ajunsト republicト, a salvat de douト ori (rトホboaiele mondiale) regatul テョmpotriva cトビuia se revoltase. Oricum, テョn Europa,deocamdatト, mai sigurト decテ「t alianネ嫗 anglo-americanト rトノテ「ne cea americano-rusト. Rusia reprezintト cel mai solid punct de sprijin テョn care SUA テョネ冓 pot fixa ancora. テ士preunト pot controla, dinspre Atlantic, Europa iar dinspre Pacific Asia; cele douト uniuni de state sunt predestinate sト se susネ嬖nト reciproc, dinspre Est ネ冓 dinspre Vest, aネ兮 cum Polul Nord ネ冓 Polul Sud susネ嬖n globul pトノテ「ntesc. Indici valoroネ冓, privind テョnネ嫺legerea comportamentului viitor al Rusiei, oferト ネ冓 テョndemnurile din testament privind:
窶「 テョmpトビネ嬖rea Poloniei prin exploatarea rivalitトκ嬖lor ネ冓 tulburトビilor interne; provocarea permanentト a Suediei pentru a o determina sト-i fie ostilト Rusiei (eventual exploatarea rivalitトκ嬖i cu Danemarca) ネ冓 a-i oferi acesteia motivaネ嬖a de a-i lua cテ「t mai mult din teritoriu; dezvoltarea relaネ嬖ilor comerciale ネ冓 cトブtarea prieteniei ネ冓 alianネ嫺i cu Anglia (strategie aplicatト cu succes テョn cel puネ嬖n douト ocazii cruciale); expansiunea fトビト rトトaz cトフre Nord, de-a lungul Balticii ネ冓 spre Sud, de-a lungul Mトビii Negre; provocarea テョn permanenネ崙 de rトホboaie cu Turcia ネ冓 pトフrunderea prin Mediteranト pテ「nト テョn Golful Persic; menネ嬖nerea relaネ嬖ilor privilegiate cu India etc.;
窶「 oricテ「t s-ar crede cト maica Rusia s-a "debarbarizat", momentul apoteotic al existenネ嫺i sale ar putea deveni cel prefigurat. Adicト campania ofensivト pe uscat テョmpotriva Germaniei ネ冓 Franネ嫺i, susネ嬖nutト de o operaネ嬖e de テョnvトネuire, efectuatト cu douト flote, "echipate cu hoarde asiatice", una pornind din Marea Neagrト prin Mediterana ネ冓 alta din Baltica pテ「nト la Ocean, テョn urma cトビeia ar putea deveni singura stトパテ「nト a Europei;
窶「 chiar dacト momentan Moscova テョネ冓 refuleazト puseurile expansioniste, ea rトノテ「ne foarte sensibilト la evoluネ嬖ile internaネ嬖onale, plasテ「ndu-se テョn imediata apropiere a oricトビui eveniment ce s-ar putea dovedi explorabil テョn avantaj propriu. Vechile practici, precum: "coruperea dietelor pentru a influenネ嫗 alegerea regilor"; plasarea de partizani テョn ネ崙ビile de interes; trimiterea de trupe ネ冓 menネ嬖nerea lor テョn zonele unde le-ar putea fi periclitate poziネ嬖ile; dezmembrarea statelor inamice vecine, pentru a le テョmpiedica sト devinト puteri locale, prin stimularea unor tulburトビi interne etc. rトノテ「n de mare actualitate. Multe dintre acestea au fost deja テョndelung exersate ネ冓 adaptate noilor condiネ嬖i テョn cadrul fostului regim sovietic, fiind aduse pテ「nト la valoare de artト a expansiunii ネ冓 dominaネ嬖ei. Acestea continuト sト reprezinte o preネ嬖oasト moネ冲enire la care nu se va renunネ嫗 probabil niciodatト. Toate, テョmpreunト cu テョncト uriaネ兮 armatト, rトノテ「n テョn serviciul unui grandios proiect panslavist, exersat probabil, deocamdatト, pe calculator. Marele adormit (ursul siberian) se poate trezi oricテ「nd din aparenta hibernare; s-ar putea sト aネ冲epte doar condiネ嬖ile prielnice pentru a transforma amorネ嬖rea de astトホi テョntr-o primトプarト a renaネ冲erii ruse. Intervenネ嬖ile sale cu trupe テョn numele unor misiuni pacificatoare テョn spaネ嬖ul conflictual ex-sovietic, pe care are tot interesul sト-l menネ嬖nト activ ネ冓 テョn Balcani reprezintト o confirmare a permanentei racordトビi la porunca venitト de peste timp. Oricテ「t s-ar amトトi unii, aceasta rトノテ「ne o permanenネ崙 a conduitei sale politice. Este edificator テョndemnul: "テ枴neネ嬖 naネ嬖unea Rusト テョntr-o permanentト stare de rトホboi テョn aネ兮 fel テョncテ「t soldatul sト fie adaptat la rトホboi ネ冓 テョntotdeauna テョn stare de alarmト; lトピaネ嬖-l sト se odihneascト numai pentru a テョmbunトフトκ嬖 finanネ嫺le statului, pentru a テョntトビi armatele ネ冓 a alege momentele oportune de atac. Astfel faceネ嬖 ca pacea sト serveascト rトホboiului, iar rトホboiul sト slujeascト pトツii テョn interesul mトビirii ネ冓 creネ冲erii prosperitトκ嬖i Rusiei".
Actualmente se poate discuta numai despre potenネ嬖alul cu care viitoarea Rusie テョネ冓 va putea alimenta visul imperial la care, cu certitudine, nu va renunネ嫗 pentru cト ネ冓 l-a convertit テョn destin. Promovarea geopoliticii sale, prin mijloace preponderent militare nu va mai fi posibilト ネ冓 nici profitabilト dupト experimentul ネ冓 eネ册cul sovietic. Aceastト geostrategie fundamentatト pe forネ嫗 militarト s-a dovedit istoric falimentarト, exemplificテ「nd fie ネ冓 numai prin eネ册cul mongolilor, care absorbiserト militar imensa Chinト, al otomanilor テョn cazul Bizanネ孛lui ori mai apropiat de noi prin blitzkrieg-ul german. Elanurile sale expansioniste vor fi stimulate mai ales de complexul de inferioritate, temporar obligatト sト-l trトナascト ネ冓 ar putea avea ca suport etnicitatea, テョn cadrul unui proiect panslavist ネ冓 ortodoxia, テョn cadrul unei tentative de reunificare a creネ冲inismului.
Actualele opネ嬖uni テョn domeniul securitトκ嬖i ar trebui considerate ca fiind numai relative ネ冓 provizorii, rトピpunzテ「nd unei perioade trecトフoare, de temporarト crizト din istoria sa ネ冓 avテ「nd drept scop stabilizarea situaネ嬖ei interne ネ冓 limitarea la minimum a pierderilor テョntr-un moment neprielnic (manifestarea proceselor dezintegratorii ネ冓 a tendinネ嫺lor centrifuge). テ始 actualul stadiu Rusia nu poate fi preocupatト decテ「t de identificarea ameninネ崙ビilor ネ冓 de stabilirea strategiilor adecvate de rトピpuns, fiind obligatト la un comportament defensiv. テ始tr-un document al Institutului pentru Studii de Apトビare (1995) se evidenネ嬖a cト SUA, テョmpreunト cu Occidentul, Israelul ネ冓 Japonia, reprezintト principala ameninネ嫗re deoarece: este テョmpiedicatト afirmarea Rusiei ca forネ崙 politicト, economicト ネ冓 militarト influentト; se テョncearcト transformarea spaネ嬖ului ex-sovieitc テョn colonie; sunt テョncurajate, prin intermediul Fondului Monetar Internaネ嬖onal ネ冓 Bトハcii Mondiale, scurgerile de capital. Se vorbea despre o conjuraネ嬖e occidentalト care: テョncurajeazト Turcia テョn Azerbaidjan ネ冓 Caucaz pentru a controla petrolul din Marea Caspicト ネ冓 a-ネ冓 reface influenネ嫗; militeazト pentru extinderea NATO cトフre Est テョn scopul izolトビii Rusiei ネ冓 transformトビii ei テョn putere nuclearト de gradul doi; susネ嬖ne expansionismul german cトフre rトピトビit etc. Erau propuse cinci directive strategice pentru contracararea tentativelor de marginalizare a Rusiei:
窶「 renunネ嫗rea la colaborarea cu F.M.I. ネ冓 Banca Mondialト, revizuirea rezultatelor privatizトビii, ordine テョn sistemul financiar ネ冓 comerネ孛l exterior, exproprierea averilor ilicite ネ冓 accentuarea integrトビii テョn Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.);
窶「 テョmpiedicarea accesului Occidentului la platoul petrolier al Mトビii Caspice, la nevoie, chiar prin forネ崙 ネ冓 prin blocarea relaネ嬖ilor Turciei cu Azerbaidjanul;
窶「 contracararea expansiunii cトフre Est a NATO prin acネ嬖uni テョmpotriva balticilor, テョncetarea livrトビilor de gaze spre Occident, vテ「nzarea de tehnologie nuclearト unor state arabe, alianネ崙 cu Iranul ネ冓 pトフrundere テョn Golf etc.;
窶「 reluarea programului naネ嬖onal de dezvoltare a forネ嫺i nucleare ネ冓 colaborarea テョn acest domeniu cu Iranul, Irakul, Coreea de Nord, China ネ冓 India;
窶「 anihilarea tentativei occidentalilor de subminare a procesului de integrare a fostelor state sovietice テョn cadrul Comunitトκ嬖i Statelor Independente.
Dacト aceste elemente sunt coroborate cu concluziile unui raport al Serviciului de Informaネ嬖i Externe, de pe vremea cテ「nd ネ册ful acestuia era chiar fosta eminenネ崙 a statului pentru o vreme, Evgheni Primakov, dilema rusト テョncepe sト se desluネ册ascト. Astfel, se afirmト cト: renunネ嫗rea la rトホboiul rece nu a fトツut lumea mai puネ嬖n complicatト ネ冓 nu a eliminat divergenネ嫺le ネ冓 conflictele interstatale; creネ冲e influenネ嫗 Turciei ネ冓 Iranului テョn zonト, creテ「ndu-se ameninネ嫗rea ca acestea sト se manifeste ca superputeri regionale; Rusia este singura aptト sト garanteze evoluネ嬖ile テョn spaネ嬖ul ex-sovietic; soluネ嬖a stabilizトビii regionale este integrarea テョn C.S.I. prin unificarea economicト, limitarea suveranitトκ嬖i, creネ冲erea rolului structurilor supranaネ嬖oanle, constituirea spaネ嬖ului defensiv comun sub conducere unicト. Acest proiect deschide perspectiva unei alte organizトビi politice de tip confederativ.
Preネ册dintele nostru ne explicト la televiziune cテ「t de benefice sunt pentru noi NATO ネ冓 parteneriatul strategic cu SUA, dar trece sub tトツere importanta prezenネ崙 ネ冓 influienネ崙 rusト テョn mediile politic ネ冓 mediatic ori economicト ネ冓 poate informativト pe テョntregul teritoriu naネ嬖onal. Nu ネ冲iu cテ「ネ嬖 se gテ「ndesc azi cト poate marネ冰l, pe calea armelor cトフre Balcani, visat de cトフre Petru cel Mare este reluat prin mijloace "paネ冢ice" atipice ネ冓 invizibile celor mulネ嬖 ce continuト implicarea テョn evenimentele din decembrie 窶89. Drumul lor 窶徼ranseuropean 窶 pe uscat trecea obligatoriu peste Romテ「nia. De aceea, statul romテ「n rトノテ「ne "o problemト majorト" pe agenda de lucru ネ冓 pe planネ册tele strategilor Kremlinului. Sト ne reamintim cト aici au テョnceput sト se urzeascト cele mai periculoase conspiraネ嬖i テョmpotriva Romテ「niei Mari imediat dupト constituirea ei. Marele Cartier General テョl reprezenta Kominternul, creat テョn martie 1919 de cトフre Lenin ネ冓 Troネ嫐i, avテ「nd ca obiectiv strategic extinderea bolネ册vismului テョn Europa ネ冓 Asia prin "revoluネ嬖i comuniste naネ嬖onale". "Armatele" care urmau sト ducト la テョndeplinire acest proiect erau partidele comuniste din ネ崙ビile vizate. Afiliate la Komintern, care era structurト テョn Ministerul de Externe al Rusiei Sovietice, acestea erau テョn fapt anexe, agenturi ale guvernului sovietic, servind cauze strトナne de ネ崙ビile テョn care acネ嬖onau.
Tテ「nトビul stat naネ嬖onal unitar romテ「n, テョn curs de consolidare, devenea un obstacol serios テョn calea expansionismului sovietic cトフre vestul continentului ネ冓 de aceea el trebuia subminat, slトッit ネ冓 dezmembrat. Soluネ嬖a adoptatト de Moscova s-a chemat Partidul Comunist din Romテ「nia (PCdR), conceput drept o secネ嬖une a Internaネ嬖onalei Comuniste, avテ「nd aceleaネ冓 scopuri cu aceasta. Aネ兮 cum rezulta din statutul sトブ de organizare: "Tezele ネ冓 hotトビテ「rile de orice fel ale Internaネ嬖onalei a III-a Comuniste sunt obligatorii pentru toネ嬖 membrii ネ冓 toate comitetele, comisiunile ネ冓 grupele etc窶ヲ". Ca "detaネ兮ment de avangardト", veritabilト coloanト a cincea, deci eネ兮lon テョnaintat テョn teritoriul inamic テョn timp de pace al "glorioasei" Armate Roネ冓i, テョn componenネ嫗 sa intrau テョn principal neromテ「ni, iar conducerea, formatト din strトナni, a fost impusト de Moscova. Astfel a devenit posibil ca la Conferinネ嫗 a VI-a a Federaネ嬖ei Comuniste Balcanice de la Berlin el sト adere la atテ「t de eronata ネ冓 ostila rezoluネ嬖e asupra problemei naネ嬖onale din Romテ「nia. Sarcina principalト a P.C.d.R devenea aceea "de a lupta pentru autodeterminare, pテ「nト la despトビネ嬖rea unor provincii de statul existent". Minoritトκ嬖le naネ嬖onale deveneau calul troian al strategiei sovietice de dezmembrare a Romテ「niei Mari. Forma explicitト a acesteia avea sト transparト テョn rezoluネ嬖a Congresului al III-lea al P.C.d.R. (august 1924), potrivit cトビeia: "Partidul Comunist trebuie sト lupte cu hotトビテ「re テョmpotriva anexトビii violente a Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei ネ冓 Dobrogei ネ冓 sト sprijine テョn chip practic lupta pentru eliberarea ネ冓 independenネ嫗 lor naネ嬖onalト". Deci atenネ嬖e la ce se テョntテ「mplト テョn spectrul politic romテ「nesc actual, statul naネ嬖onal unitar romテ「n テョネ冓 avea cel mai periculos inamic chiar テョn interior.
Forma expresト a antiromテ「nismului sovietic era negarea caracterului naネ嬖onal unitar al statului romテ「n, consacrat prin Constituネ嬖a din 1923, ネ冓 acreditarea tezei cト Romテ「nia era stat multinaネ嬖onal ネ冓 imperialist. Acesta a reprezentat fundamentul teoretic menit sト legitimeze Planul Comitetului Executiv al Kominternului, din 8 august 1924, ce urma sト fie aplicat テョncepテ「nd cu luna septembrie. El a fost elaborat de cトフre un grup condus de bulgarul Vasil Kolarov, avea caracter secret ネ冓 semトハa foarte mult cu un veritabil plan de operaネ嬖i militare. Potrivit acestuia Romテ「nia era テョmpトビネ嬖tト テョn cinci zone din care urma sト porneascト "revoluネ嬖a":
窶「 zona de nord cuprindea Bucovina, avテ「nd drept centre active Cernトブネ嬖, Comeanca, Bertina, Pテ「rcani ネ冓 direcネ嬖e principalト cトフre Iaネ冓. Mai テョntテ「i, regiunea era izolatト de ネ嫗rト prin テョntreruperea cトナi ferate Cernトブネ嬖-Paネ冂ani テョn urma aruncトビii テョn aer a unor poduri. Forネ嫺le "revoluネ嬖onare" urmau sト afluiascト cトフre Iaネ冓 unde trebuiau sト facト joncネ嬖unea cu un detaネ兮ment ce venea de pe teritoriul sovietic, traversテ「nd Nistrul pe la sud de Raネ冂ola;
窶「 Basarabia ネ冓 judeネ嫺le din sud cuprinse テョntre vトビsarea Nistrului ネ冓 gurile Dunトビii reprezentau a doua zonト de operaネ嬖i. Aici urmau sト se desfトκ冩are acネ嬖unile cele mai intense ネ冓 mai ample. Tusla, Tatar-Bunar, Vテ「lcov ネ冓 Catol configurau spaネ嬖al nucleul central al insurgenネ嫺i. Principalele forネ嫺 erau concentrate テョn Ismail - Chilia - Reni ネ冓, dupト ce primeau sprijinul unui detaネ兮ment de pe teritoriul sovietic ce trecea graniネ嫗 pe la Olトハeネ冲i - Budaki - Tusla, urmau sト ocupe Brトナla ネ冓 Galaネ嬖ul;
窶「 zona sud-rトピトビiteanト, cuprinzテ「nd Dobrogea ネ冓 Silistra, avea ca centru al revoluネ嬖ei Cトネトビaネ冓, Mテ「nトピtirea ネ冓 Olteniネ嫗. La Budeネ冲i trebuia sト se facト o demonstraネ嬖e de forネ崙 (detaネ兮mentele lui Terente) menitト sト ameninネ嫺 Bucureネ冲iul, acネ嬖unea principalト fiind preconizatト la sud de Feteネ冲i. テ始 sprijinul insurgenネ嬖lor urmau sト soseascト cテ「teva detaネ兮mente din Rusia pe uscat (Kotovski) ネ冓 pe mare (Godlevski). Dupト distrugerea podului de peste Dunトビe, Dobrogea era izolatト de ネ嫗rト;
窶「 Banatul ネ冓 Ungaria de Rトピトビit formau テョmpreunト o altト zonト ce avea ca principale centre de insurgenネ崙 Lugoj, Simeria, Caransebeネ. Acネ嬖unile de aici urmau sト テョmbrace forma unei subversiuni sprijinite pe iredentismul maghiar ce テョネ冓 urmトビea propriile interese naネ嬖onale.
窶「 a cincea zonト se referea la Transilvania ネ冓 Ungaria Rトピトビiteanト ネ冓 avea ca centre principale Cluj, Dej ネ冓 Oradea. Aici se preconizau acネ嬖uni de mai micト amploare ce aveau caracter demonstrativ.
Conducerea generalト a "revoluネ嬖ei" revenea unui triumvirat format din Bトヅulescu, Goldstein ネ冓 Kalifarski. Dar semnificative sunt ネ冓 numele celor care conduceau operaネ嬖ile テョn fiecare regiune: Sicinski, Rareninc, Karl Koz, Gremnecevski, Kotovski, Grutemberg, Rankevici, Weissenbrog etc. Esenネ嬖alト era insurecネ嬖a din Bucovina sprijinitト pe instabilitatea din Banat ネ冓 Transilvania, care trebuiau sト reprezinte detonatorul ネ冓 suportul moral ネ冓 material pentru rトピcoala din テョntreaga Galiネ嬖e, unde totul era pregトフit. Fermitatea guvernului romテ「n ca ネ冓 scoaterea P.C.d.R テョn afara legii, au dat lovitura de graネ嬖e planului Kolarov; テョn septembrie 1924 rトピcoala s-a declanネ兮t numai テョn sudul Basarabiei, la Tatar-Bunar, dar a fost テョnトッuネ冓tト rapid de cトフre armatト.
Drept rトピpuns la riposta fermト a statului romテ「n, テョn octombrie 1924, Moscova constituie, dincolo de Nistru, Republica Autonomト Socialistト Moldoveneascト cu capitala la Bトネネ嬖 ネ冓 ulterior la Tiraspol. Importanネ嫗 acordatト de sovietici spaネ嬖ului romテ「nesc rezultト ネ冓 dintr-o scrisoare adresatト de M.V. Frunze (comandantul Armatei Roネ冓i ネ冓 creierul scenariului militar de la Tatar-Bunar) lui Stalin, テョn care se aprecia cト noua republicト sovieticト "ar creea pretexte evidente テョn pretenネ嬖ile alipirii, la Republica Moldoveneascト, a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine imperioasト necesitatea de a crea anume o republicト socialistト ネ冓 nu o regiune autonomト テョn compunerea URSS. Unirea teritoriilor de pe ambele pトビネ嬖 ale Nistrului ar servi drept breネ卞 strategicト a URSS faネ崙 de Balcani (prin Dobrogea) ネ冓 faネ崙 de Europa Centralト (prin Bucovina ネ冓 Galiネ嬖a) pe care URSS le-ar putea folosi drept cap de pod テョn scopuri militare ネ冓 politice." O lunト mai tテ「rziu, テョntr-o rezoluネ嬖e cトフre Comisariatul Afacerilor Externe ネ冓 Armata Roネ冓e (24 noiembrie 1924), Stalin テョネ冓 exprima optimismul cト: "Dacト Basarabia va fi propagandistic pregトフitト pentru unirea cu Republica Sovieticト Socialistト Moldoveneascト Autonomト ネ冓 dacト se va depune efortul necesar, ocuparea acestei provincii de cトフre Armata Roネ冓e poate fi realizatト cu rapiditate".
ネ亙 aネ兮 precum e prezentat ネ冓 テョn filmul din episodul anterior al "テ始demnului窶ヲ" テョntocmai s-au ネ冓 テョntテ「mplat lucrurile. Dacト nu vom fi atenネ嬖 nu ar fi exclus ca generaネ嬖a care va suporta consecinネ嫺le nocive ale seminネ嫺i plantate poate テョn 窶89 sト se fi nトピcut deja...


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!