agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-02-04 | [This text should be read in romana] |
テ始apoi, la mintea dintテ「i
1. テ始 filmul A Few Good Men (1992) Jack Nicholson, テョn rolul unui colonel sever, experimentat, trecut prin viaネ崙, are la un moment dat un dialog テョn contradictoriu cu mai tテ「nトビul ofiネ嫺r interpretat de Tom Cruise, care este revoltat de o nedreptate gravト comisト テョn interiorul unitトκ嬖i. Tonul conversaネ嬖ei urcト vertiginos ネ冓 pテ「nト la urmト disputa se テョncheie cu replica memorabilト, rostitト (de fapt rトツnitト) cu un amestec de furie ネ冓 disperare de un Nicholson roネ冰 la faネ崙, cu ochii aproape ieネ冓ネ嬖 din orbite: 窶拑OU WANT THE TRUTH? YOU CAN窶儺 HANDLE THE TRUTH!!!窶 Vrei Adevトビul? Nu eネ冲i テョn stare sト gestionezi Adevトビul! De ce テョi spune asta, de ce e atテ「t de furios cテ「nd o spune ネ冓 de ce, chiar dacト iese テョnvingトフor din confruntarea verbalト (pentru cト celトネalt rトノテ「ne fトビト replicト) el, Jack Nicholson, colonelul cu experienネ崙, trecut prin viaネ崙, rトノテ「ne cテ「teva secunde テョncremenit, copleネ冓t de furie ネ冓 de disperare, tremurテ「nd, cu o privire de lup テョmpuネ冂at dar テョncト viu? Poate pentru cト Adevトビul este, テョntr-adevトビ, imposibil de gestionat テョn aceastト viaネ崙, テョn viaネ嫗 realト din Cetate, テョn viaネ嫗 de zi cu zi, a noastrト, a tuturor ... テ始 fond care e adevトビul? Simplu spus: Adevトビul e cト o sト murim. Cu toネ嬖i. ネ亙 eu ネ冓 tu ネ冓 el ネ冓 ea... toネ嬖. Lumea, aネ兮 cum o cunoaネ冲em (sau credem cト o cunoaネ冲em) va continua sト existe fトビト ca niciunul dintre noi sト mai fie pe ea. Sau テョn ea. Sigur, acceptトノ moartea ca idee, dar ca pe ceva テョndepトビtat テョn spaネ嬖u ネ冓 timp, care テョn general se テョntテ「mplト altora, bunicilor, babacilor, expiraネ嬖lor, bolnavilor, tテ「mpiネ嬖lor care apasト la maximum pe pedala de acceleraネ嬖e - sau テョn altト parte, テョn locuri テョndepトビtate, prin rトホboaie, atentate; ネ冓, テョn orice caz, dacト acceptトノ cト ni se va テョntテ「mpla ネ冓 nouト, asta va fi テョntr-un viitor foarte テョndepトビtat, difuz, ascuns undeva dincolo de orizont... ネ亙 totuネ冓, ochiul cu care citeネ冲i acum aceste litere, mテ「na cu care scrii, piciorul cu care alergi, gura cu care vorbeネ冲i , pleoapele pe care le fardezi sau obrazul pe care-l bトビbiereネ冲i de fiecare datト cu atテ「ta atenネ嬖e ネ冓 minuネ嬖ozitate, 窶 la un moment dat vor テョncremeni, apoi vor テョncepe sト emitト un miros suspect, apoi sト se descompunト, apoi sト disparト - cu totul, ca un fum 窶 ca ネ冓 cum n-ar fi existat niciodatト. Nimeni nu poate trトナ gテ「ndindu-se mereu la asta... Ca sト ne putem trトナ vieネ嬖le aネ兮 cum ni le trトナm acum, adicト テョn colectivitate, noi nu putem privi drept テョnainte, pentru cト drept テョnainte nu e decテ「t un singur lucru: Moartea. Iar Moartea ne テョnspトナmテ「ntト. Nu poate fi adevトビatト, nu poate fi 窶拌 noastrト窶, nu face parte din noi, nu ネ冲im ce e ea ネ冓 mai ales ce e dincolo de ea, nu avem cum テョnネ嫺lege, nu テョnネ嫺legem, iar asta ne テョnspトナmテ「ntト... Noi テョnaintトノ テョn viaネ崙, da, mergem pe drum, creネ冲em, 窶抛voluトノ窶, etc, dar nu privim niciodatト テ始ainte, テョn faネ嫗 ochilor minネ嬖i noastre, ci テョn direcネ嬖a opusト... sau テョntr-o parte. Privirea ochilor minネ嬖i noastre ne este, din prima clipト a vieネ嬖i, deviatト cトフre ネ嬖ntele colorate, zornトナtoare pe care colectivitatea ni le pune la テョndemテ「nト: 窶拔ite! Asta vreau... ba nu, asta窶 etc etc... ca sト putem continua. Mergem, de fapt, fトビト sト vedem unde ネ冓 pe unde mergem... Tot ce facem, facem pentru a uita cト murim. Toate activitトκ嬖le pe care le imaginトノ, cトビora ne dedicトノ trup ネ冓 suflet ca ネ冓 cum ele ar fi totul 窶 de fapt chiar aネ兮 le ネ冓 numim: casa, familia, servicul etc sunt 窶抃iaネ嫗 mea窶, nu? 窶 tot zgomotul infernal care decurge de aici - nu au decテ「t acest scop: de a ne face sト uitトノ cト, nu peste multト vreme, vom muri, nu vom mai fi aici, pe lumea asta... cト vテ「ntul va continua sト batト, copacii sト foネ冢eascト, maネ冓nile sト circule, claxoanele sト rトピune, televizorul sト meargト ... テョn faネ嫗 unui fotoliu gol. Noi nu trトナm テョn Adevトビ nu pentru cト nu am vrea, ci pentru cト nu-l putem gestiona: 窶拑ou can窶冲 handle the truth窶 - e o piatrト prea fierbinte, prea mare ネ冓 prea grea ca sト poatト fi purtatト テョntr-un mod rezonabil... 2. Fiecare dintre noi, luat separat, este, mai mult sau mai puネ嬖n, o fiinネ崙 rezonabilト, acceptabilト, justificabilト... Puネ冓 sト trトナm テョmpreunト テョn Cetate, interconectaネ嬖, conectaネ嬖 la 窶抒ealitate窶, alcトフuim o colectivitate, o societate care de fapt este un Infern irespirabil, dominat de Nesiguranネ崙, Urト, Agresivitate, Violenネ崙, Spaimト, Ipocrizie, Frustrトビi etc. ネ亙 care devine ネ冓 mai irespirabil cu fiecare zi, aproape cu fiecare orト care trece. O mlaネ冲inト din care simネ嬖m, cu fiecare zi care trece, cト nu mai putem ieネ冓... Dupト pトビerea mea asta se テョntテ「mplト, テョn principiu, pentru cト: 1. pe de o parte, fiecare dintre noi simte/presimte cト テョn el se aflト ceva minunat, unic, nepreネ孛it, cu mult deasupra acestei lumi ネ冓 a mizeriei テョn care se zbate; ネ冓 2. pe de altト parte, nevoit sト intre ネ冓 sト trトナascト テョn colectivitate, テョn 窶挈ume窶, intrト テョn contact, se ciocneネ冲e inevitabil cu celトネalt, cu aproapele, cu テョnveliネ冰l lui, cu urテ「ネ嫺nia lui, cu transpiraネ嬖a lui, cu respiraネ嬖a lui rトブ mirositoare, cu prostia lui, cu materialismul lui etc 窶 ネ冓 se revoltト mai ales pentru cト el, aproapele, nu vede partea aia frumoasト pe care eu simt cト o am テョn mine. Din ciocnirea frontalト ネ冓 violentト a acestor douト percepネ嬖i, asupra sinelui ネ冓 asupra celuilalt, ia naネ冲ere, cred eu, ura faネ崙 de semeni, din care rezultト tot restul Infernului. Crezi ネ冓 te laネ冓 convins cト lumea e urテ「tト din cauza lui, a aproapelui tトブ ネ冓 a celor ca el ネ冓 atunci, instinctiv, intri テョn defensivト, sau ieネ冓 la atac, simネ嬖 cト trebuie sト te aperi cumva, sト fii mai rトブ ca el, ca sト sufere el, nu tu... ネ亙 窶拌pトビテ「ndu-te窶 devii ca el! Mai exact la fel de mizerabil ca el 窶 dar de fapt nu ca el 窶 ci ca imaginea pe care ネ嬖-o creezi despre el - ネ冓 astfel suferiネ嬖 amテ「ndoi ネ冓 astfel suferim cu toネ嬖i... Nu te mai recunoネ冲i pe tine テョnsuネ嬖 decテ「t uneori, poate seara tテ「rziu, cテ「nd ajungi acasト, cテ「nd rトノテ「i singur ネ冓 テョncepi (poate) sト regreネ嬖. ネ亙 atunci vezi cantitトκ嬖le enorme de urト, de frustrare ネ冓 de scテ「rbト pe care le acumulezi ネ冓 peste care, テョn colectivitate fiind, reuネ册ネ冲i de multe ori sト aネ冲erni voalul unui zテ「mbet, adesea reuネ冓t... 3. Mト trezesc dimineaネ嫗, mト spトネ pe dinネ嬖, テョmi beau cafeaua, mト テョmbrac, ies din casト, merg pe stradト, iau metroul, muncesc, rテ「d, mト テョnfurii, visez, fac cumpトビトフuri - fトビト sト mト テョntreb vreodatト care e motorul, 窶掎nitatea centralト窶, entitatea care テョmi comandト sト fac toate aceste acネ嬖uni 窶 luat de iureネ冰l cotidian, 窶拵u am timp窶 sト-mi imaginez corpul meu fトビト 窶拯ine窶, adicト fトビト acest 窶抛u窶 imaterial care gテ「ndeネ冲e acum aceastト idee, care comandト mテ「inii mele sト ia telefonul ca sト afle ultimele ネ冲iri, care poate transmite, de undeva din spatele ochilor parcト, aceste idei ネ冓 aceste gテ「nduri semenilor sトナ, din faネ嫗 unui laptop cu ecran luminos, fトビト sト aibト nevoie de prezenネ嫗 fizicト etc etc. テ士i privesc mテ「na ネ冓 spun cト e 窶拌 mea窶 窶 convins cト e a mea pentru cト o vトヅ cト e legatト de corpul meu, cト este o prelungire a lui ネ冓 cト rトピpunde la comenzile pe care i le dau... degetele ei aleargト pe taste, se テョntinde dupト telefon ca sト afle noutトκ嬖le - 窶拵u am timp窶 sト-mi dau seama cト テョn absenネ嫗 acelei entitトκ嬖, a acelui eu, a acelui nucleu central care テョネ冓 pune acum aceste テョntrebトビi, care gテ「ndeネ冲e, care transmite comenzile, aceastト mテ「nト ネ冓 acest corp ar テョncremeni, ar テョncepe sト putrezeascト ネ冓 pテ「nト la urmト s-ar risipi, aネ兮 cum dispare un fum, sau o iluzie... Pentru fiecare dintre noi este atテ「t de evidentト existenネ嫗 acestui 窶抛u窶 din spatele ochilor, a acestui nucleu imperceptibil, dar gテ「nditor ネ冓 simネ嬖tor, テョncテ「t ni se pare inutil sト reflectトノ asupra lui, sト-l identificトノ, sト-l chestionトノ... 窶戲l este pentru cト eu sunt ネ冓 cu asta basta窶, テョネ冓 spune, テョn mod inconネ冲ient, fiecare dintre noi... Acest nucleu, acest 窶拂eva窶 minunat, imaterial, pe care テョl simネ嬖m テョn noi ネ冓 care totodatト ne テョnvトネuie parcト, care este テョn noi ネ冓 pe care テョl simネ嬖m ca fiind cu mult deasupra lumii murdare テョn care trトナm, dar care rトノテ「ne mereu imperceptibil pentru ceilalネ嬖, este, dupト pトビerea mea, partea noastrト divinト. Divinul din noi. Motorul, motoraネ冰l care face sト funcネ嬖oneze fiinネ嫗 noastrト, din prima ネ冓 pテ「nト テョn ultima clipト a vieネ嬖i. Acel 窶戮eva窶, acel 窶戮razy little thing窶, acel element esenネ嬖al care le lipseネ冲e savanネ嬖lor pentru a crea, de la Zero, viaネ嫗 テョn laborator. Hinduネ冓i l-au numit Hiranya Gharba 窶 Nucleul de aur sau Embrionul de Aur. Alネ嬖i l-au numit テョn alte feluri. Dar el este acelaネ冓 lucru, pentru toネ嬖 oamenii, indiferent de religie, naネ嬖onalitate etc. 窶戰umnezeu窶, dacト 窶抛xistト窶, nu este, nu poate fi, doar 窶敕ョn cer窶, aネ兮 cum am fost テョnvトκ嫗ネ嬖 sト gテ「ndim, ci este Peste Tot 窶 deci inclusiv (ネ冓 inevitabil) テョn noi テョnネ冓ne, テョn fiecare dintre noi テョn parte, aネ兮 cum 窶抛ste窶 テョn fiecare fir de iarbト, テョn fiecare miel, テョn fiecare lup, テョn fiecare purice, acarian, peネ冲e etc. Sigur cト la o primト lecturト toate aceste lucruri ar putea pトビea o nebunie. Orice om de bun simネ ar putea pune テョntrebarea: 窶戰acト toate lucrurile astea sunt adevトビate, dacト eu, Ion, Ioana, Mircea, Radu, Andreea, Mihai, Sebastian, am テョn mine ceva divin (aネ兮 cum, de altfel nu o datト am bトハuit ネ冓 eu, bunトバarト cテ「nd m-am テョndrトトostit prima oarト, sau cテ「nd am vトホut pentru prima oarト marea, etc...), de ce nu mi s-a spus de la bun テョnceput, テョn familie, la ネ歪oalト, la Bisericト, faptul cト trebuie sト-l caut pe Dumnezeu テョn primul rテ「nd テョn mine テョnsumi? De ce am fost ネ冓 sunt mereu テョndemnat, prin educaネ嬖e, sト privesc mereu テョn afarト ネ冓 nu テョn mine テョnsumi? ネ亙 de ce sunt lトピat sト descopトビ de unul singur ネ冓 doar din テョntテ「mplare cト trebuie sト privesc テョn mine テョnsumi, bunトバarト urmトビind cu atenネ嬖e un apus de soare, sau marea, sau descoperind, tot din テョntテ「mplare, niネ冲e cトビネ嬖 din alte timpuri despre care aproape cト nu mi s-a suflat o vorbト de-a lungul テョntregului proces de 窶抛ducaネ嬖e窶 ネ冓 la care ajung atテ「t de puネ嬖ni din semenii mei テョncテ「t, dupト ce テョnネ嫺leg, mト simt atテ「t, atテ「t de singur?窶 Simplu spus: pentru cト trトナm テョntr-o lume テョn care Ideea de Politicト i-a luat locul lui Dumnezeu. Adicト: pentru cト de la bun テョnceput, テョncト din vremurile imemoriale cテ「nd am ieネ冓t din peネ冲eri ネ冓 pトヅuri ネ冓 ne-am construit cetトκ嬖 ネ冓 ne-am instalat テョn ele - ネ冓 pテ「nト テョn ziua de astトホi - viaネ嫗 noastrト nu se mai desfトκ冩arト テョn conformitate cu legile Naturii (ale lui Dumnezeu 窶 窶拂um o vrea Dumnezeu窶) ci テョn conformitate cu regulile Politicii, cu regulile impuse de aceia care au gテ「ndit pentru prima datト Ideea de Politicト 窶 care constト, テョn fond, テョn a muta total ネ冓 definitiv Omul (ネ冓 viaネ嫗 lui) din Naturト テョn Cetate (Polis). O idee, trebuie sト recunoaネ冲em, genialト 窶 dacト luトノ テョn considerare efectele asupra siguranネ嫺i fizice ネ冓 materiale ale oamenilor テョn general -, dar care i-a determinat pe cei care au avut-o iniネ嬖al (ネ冓 mai ales pe urmaネ冓i urmaネ冓lor lor) sト-ネ冓 piardト pur ネ冓 simplu minネ嬖le: observテ「nd efectele colosale asupra siguranネ嫺i fizice ネ冓 calitトκ嬖i vieネ嬖i materiale a oamenilor pe care Ideea lor le-a avut, ei au テョnceput sト se simtト un fel de semizei, de supraoameni 窶 au conネ冲ientizat ネ冓 au simネ嬖t gustul Puterii 窶 pe care de atunci ネ冓 pテ「nト テョn zilele noastre o percep ca pe o calitate a lor, proprie, nu ca pe una de provenienネ崙 divinト. Sub impactul colosal al acestei percepネ嬖i deformate, oamenii Politicii au devenit ネ冓 au rトノas convinネ冓 cト ei sunt Totul, cト ei fac Istoria 窶 deci, nu-i aネ兮? - Lumea, Lumea cu toate ale ei, cト ei dicteazト toate regulile, cト Divinitatea e o bazaconie, o poveste de adormit copiii, cト dincolo de Moarte nu mai e nimic, cト aici, テョn lumea asta e Totul, cト acel nucleu divin din orice individ de fapt nu existト, iar preocuparea lor a fost ネ冓 a rトノas una singurト: menネ嬖nerea coeziunii sociale, a comunitトκ嬖lor, a cetトκ嬖lor, nu numai pentru a asigura siguranネ嫗 materialト ネ冓 fizicト a cetトκ嫺nilor (aネ兮 cum a fost gテ「nditト ideea de Politicト iniネ嬖al), ci ネ冓 (mai ales) pentru a-ネ冓 menネ嬖ne iluzia, gustul hipnotizant al Puterii, iluzia cト sunt un fel de semizei care dicteazト toate regulile vieネ嬖i etc. o iluzie care le umple, pテ「nト la explozie, inimile ネ冓 fトビト de care, de fapt, nu pot trトナ. Dar Ideea de Politicト, ネ冓 implicit cei care au inventat-o ネ冓 cei care au continuat-o ネ冓 perfecネ嬖onat-o pテ「nト テョn zilele noastre, pentru a-ネ冓 atinge scopul (bunトピtarea materialト ネ冓 siguranネ嫗 テョmpotriva cataclismelor naturii, animalelor sトネbatice etc) au trebuit (ネ冓 trebuie テョn continuare, cu orice preネ) sト facト un lucru esenネ嬖al pentru a reuネ冓: sト devieze atenネ嬖a, imaginaネ嬖a individului, cu orice mijloace, dinspre Divinitate 窶 aネ兮 cum era ea orientatト テョn mod firesc テョn Naturト - cトフre aspectul material, concret (hranト, adトパost, cトネdurト etc), predominant テョn Cetate - sト taie deci legトフura directト, fireascト pe care omul, テョn Naturト, ca orice animal, o avea cu Divinitatea, pentru a-l conecta total la legile Cetトκ嬖i, stabilite de ea, de doamna Politicト ネ冓 de oamenii ei. Noi nu mai trトナm demult 窶拂um o vrea Dumnezeu窶 (de observat nuanネ嫗 peiorativト impusト 窶 ネ冓 asta tot prin devierea imaginaネ嬖ei -, ca ネ冓 cum a trトナ cum vrea Dumnezeu ar fi o ruネ冓ne), aネ兮 cum trトナam テョn peネ冲eri ネ冓 pトヅuri - ci trトナm dupト cum ne spun cei care ne-au convins cト pentru bunトピtarea ネ冓 siguranネ嫗 noastrト este mult mai bine sト ne テョnchidem テョn cetトκ嬖 ネ冓 sト formトノ comunitトκ嬖 cテ「t mai mari. Sト devenim astfel mai puternici テョn confruntarea cu Natura. Sト ne luptトノ cu ea. Sト o distrugem dacト e nevoie. Cトツi noi, oamenii, nu-i aネ兮, suntem 窶拉iinネ嫗 supremト窶 blablablabla.... Dacト imaginaネ嬖a nu i-ar fi deviatト, dacト individul ar fi lトピat sト priveascト cu atenネ嬖e テョn sine テョnsuネ冓, ar descoperi acolo, inevitabil, ceea ce acum numim 窶戰umnezeu窶. Adicト pe cel pe care acum ne chinuim (テョncト) sト-l definim pe criteriile de gテ「ndire care ne-au fost impuse prin regulile Politicii, dar pe care テョn Naturト テョl percepeam ca pe cel mai firesc aspect al vieネ嬖i, care era un bineテョnネ嫺les. Iar dacト individul ar テョnネ嫺lege cト Divinitatea este (ネ冓) テョn el, atunci ideea de Politicト s-ar prトッuネ冓 de la sine, ca ネ冓 cum n-ar fi fost vreodatト. De aceea Politica ネ冓 oamenii ei au inventat metode din ce テョn ce mai perfecネ嬖onate de deviere a atenネ嬖ei individului, de deviere a imaginaネ嬖ei individuale, ceea ce doamna Blavatski numeネ冲e undeva 窶扨isguided imagination窶 (ceea ce テョnseamnト de fapt mai mult decテ「t deviere - mai exact ar fi 窶挌hidare intenネ嬖onatト cトフre prトパastie - dar nu este poate locul aici sト detaliem nuanネ嫗 asta) 窶 ネ冓 foloseネ冲e acest termen テョntr-un context religios, テョn care vorbeネ冲e despre Bisericト, despre metodele preoネ嬖lor etc. ネ亙 asta nu テョntテ「mplトフor. 窶扨isguided imagination窶 este o ネ冲iinネ崙, o artト テョn care oamenii Politicii s-au perfecネ嬖onat continuu, de la generaネ嬖e la generaネ嬖e. De aceea, oamenii luminaネ嬖 care au テョncercat de-a lungul istoriei sト テョmpiedice aceastト deviere a imaginaネ嬖ei individului, aceastト manipulare instituネ嬖onalト a sufletului individual, au fost masacraネ嬖, rトピtigniネ嬖 etc tocmai de oamenii Politicii, iar dacト impactul la nivel social al acelor iluminaネ嬖 a fost atテ「t de mare テョncテ「t imaginea lor nu mai putea fi ネ冲earsト din memoria colectivト, oamenii Politicii s-au folosit de acea imagine テョn interes propriu, pentru a crea ritualuri, dogme, culte bazate pe idolatrie, pe テョngenunchere, pe falsa smerenie, pe umilinネ崙 ネ冓 pe umilire a individului 窶 cu scopul evident de a menネ嬖ne, ca sト zicem aネ兮, 窶捐rdinea テョn stat窶. ネ亙 cred cト exact asta observト Giordano Bruno atunci cテ「nd, la 1585, spunea: 窶霸roネ冲ii lumii au fost cei care au テョntemeiat Religia, ritualurile, legea, credinネ嫗 ネ冓 rテ「nduiala vieネ嬖i窶 (citat din Giordano Bruno 窶 Cabala calului Pegas, cu adトブgirea Mトトarului Cilenic 1585) ネ亙 テョi numeネ冲e 窶挾roネ冲i窶 nu pentru cト n-ar fi fost inteligenネ嬖 (doar au inventat reguli care funcネ嬖oneazト ネ冓 acum, dupト mii de ani, nu?) ci pentru cト nu au vトホut, sau au refuzat sト vadト divinitatea care existト テョn fiecare individ 窶 ネ冓 implicit au fトツut ネ冓 au fトツut dintotdeauna tot ce le-a stat テョn putinネ崙 pentru a テョmpiedica toate sufletele individuale care constituie comunitトκ嬖le pe care le conduc ei sト vadト divinitatea care existト テョn ele テョnsele. (Sigur cト nu de 窶挾roネ冲i窶 e vorba. Dar, la 1585, se mai considera テョncト, probabil, cト un om incapabil sト perceapト partea abstractト, spiritualト a vieネ嬖i, un om imoral deci, este un prost. Suntem departe de acele vremuri: acum aproape nimeni nu se mai sinchiseネ冲e de componenta abstractト a vieネ嬖i, iar lichelele nu mai sunt considerate 窶挾roネ冲i窶, ci, dimpotrivト, lideri, modele, formatori de opinie etc) テ始 zilele noastre ideea formulatト de Giordano Bruno s-ar traduce cam aネ兮: regulile, principiile de funcネ嬖onare ale acestei Societトκ嬖, ale acestei Civilizaネ嬖i テョn care trトナm acum, au fost create de la bun テョnceput, cu mii de ani テョn urmト, au fost puse テョn operト ネ冓 sunt duse mai departe prin veacuri de oameni care nu mai cred テョn propriul nucleu divin, care nu テョnネ嫺leg cト acel nucleu divin din orice om este o entitate imaterialト, I-MATERIALト care, prin urmare, AR PUTEA CONTINUA Sト EXISTE, Sト-ネ露 PUNト テ晒TREBト3I, Sト AIBト SENZAネ唔I, SENTIMENTE ETC CHIAR ネ露 DUPト MOARTEA FIZICト A CORPULUI 窶 o entitate deci care, テョn orice caz, NU ARE CUM Sト FIE DISTRUSト テ晒 ACELAネ露 FEL テ晒 CARE CORPUL, CARE テ晒CREMENEネ狼E, SE テ皿PUTE ネ露 APOI DISPARE, CA ネ露 CUM NU AR FI FOST NICIODATト, ESTE DISTRUS. Oameni care, deci, nu vトヅ dincolo de Moarte NIMIC, care窶 テョネ冓 controleazト pulsul din 5 テョn 5 minute窶 cum spune undeva Cioran, care se lasト copleネ冓ネ嬖 de frica de moarte, de spaima cト テョn urma lor ar putea sト nu rトノテ「nト 窶拵imic窶 ネ冓 atunci fac tot ce le stト テョn putinネ崙 pentru a lトピa, cu orice preネ, URME, REALIZト3I, EDIFICII etc aici, テョn aceastト lume, prin care sト arate generaネ嬖ilor cテ「t de importanネ嬖 sunt テョn 窶扞storia umanitトκ嬖i窶 etc. Parantezト mare: (Dacト existト o Conspiraネ嬖e Mondialト, ea nu este acum ネ冓 aici, identificabilト, formatト din oameni care ar putea fi luaネ嬖 de guler ネ冓 luaネ嬖 la テョntrebトビi, ci este un principiu al Civilizaネ嬖ei noastre テョn sine, puse pe picioare prin IDEEA de Politicト ネ冓 care are ca unic scop transformarea sufletului individual テョntr-un simplu pion, テョntr-o simplト piesト de puzzle, prin devierea imaginaネ嬖ei cu care ai fost テョnzestrat de la Naturト. De la Dumnezeu de fapt. Cea cu care vedeai テョntテ「mplトビile din poveネ冲ile pe care ネ嬖 le citea bunica etc. Pe oamenii care acum, テョn zilele noastre, reprezintト Ideea de Politicト nu ai cum sト-i iei de guler ca sト dea socotealト, pentru cト ei nu ネ冲iu ce fac, sunt total inconネ冲ienネ嬖. Ei テョndeplinesc doar Ritualul, menネ嬖n テョn stare de funcネ嬖onare Mecanismul conceput de indivizi precum (Sfテ「ntul) Pavel, Augustin, Irineu din Lyon, Chiril din Alexandria ネ冓 cei asemenea lor. Aceネ冲ia ar trebui luaネ嬖 de guler, numai cト... numai cト.) 4. Exemple de deviere a imaginaネ嬖ei: A - dacト existト cu adevトビat un Pトツat originar pe care specia noastrト l-a comis, acela a fost, dupト pトビerea mea, tocmai Ieネ冓rea din Naturト, lepトヅarea de legile Naturii, lトピate de la Dumnezeu - ネ冓 Intrarea, pentru totdeauna, テョn Cetate ネ冓 テョn legile ei, concepute de oamenii Politicii (ネ冓 implicit ai Bisericii) 窶 Nu am fost ALUNGAネ唔 din Paradis, NU DUMNEZEU NE-A ALUNGAT DIN PARADIS, ci am fost ISPITIネ唔 de ei, de oamenii Politicii (ネ冓 implicit ai Bisericii) sト IEネ露M din acel Paradis, adicト sト ne LEPトDトM de legile Naturii, sト lトピトノ nesiguranネ嫗 peネ冲erii ネ冓 a pトヅurilor, pentru siguranネ嫗 zidurilor Cetトκ嬖i ネ冓 ulterior pentru confort, siguranネ崙 materialト, prosperitate etc. Pentru a ne DEVIA imaginaネ嬖a テョnsト de la acest Pトツat fundamental, oamenii Politicii ネ冓 ai Bisericii au legat mitul pトツatului originar de... de ce altceva decテ「t de Sex? Ce putea fi mai la テョndemテ「nト, mai de impact la nivel instinctual al individului? (totul a fost gテ「ndit テョncト de la テョnceput pe principii pe care azi le-am numi 窶拇e marketing窶. Cu efecte, de altfel, foarte benefice pentru ei privind creネ冲erea natalitトκ嬖i テョn cadru instituネ嬖onal, deci a numトビului de supuネ冓, a bazei electorale cum am spune azi, etc) B. - discreditarea ideii de singurトフate (suntem forネ嫗ネ嬖 sト credem, din fragedト copilトビie, de-a lungul テョntregii vieネ嬖, pe toate cトナle posibile ネ冓 din toate direcネ嬖ile imaginabile, cト singurトフatea este o ruネ冓ne, o 窶搜atare窶 etc 窶 ネ冓 asta pentru cト singurトフatea este singura adevトビatト cale de acces la Divinitate 窶 de care Politica ネ冓 oamenii ei se tem ca de dracu): テョn timp ce Isus spune cテ「t se poate de clar 窶戮i tu, cテ「nd te rogi, intrト テョn odトナナ」a ta, テョncuie-ナ」i uネ兮 ネ冓 roagト-te Tatトネui tトブ, care este テョn ascuns; ネ冓 Tatトネ tトブ, care vede テョn ascuns, テョナ」i va rトピplトフi...窶 (Matei 6,6) 窶渡imeni din jurul nostru, pトビinネ嬖, apropiaネ嬖, profesori, preoネ嬖, nimeni nu spune aネ兮 ceva, ci exact opusul: du-te la Bisericト, ascultト slujba, aprinde lumテ「nトビi, テョngenuncheazト, pupト mテ「na cui trebuie etc (Ritual) C. - tinerele femei sunt lトピate ネ冓 chiar テョncurajate sト nascト, sト aducト copii pe lume テ晒AINTE DE A テ晒ネ哘LEGE LUMEA, テョnainte de a テョnネ嫺lege ele テョnsele mai テョntテ「i pe ce lume sunt. Cui i-ar trece prin minte, de exemplu, ca, テョn timpul lecネ嬖ilor de dirigenネ嬖e, tinerele adolescente sト fie duse テョn vizitト de documentare la o maternitate, pentru a vedea, pe viu, chinurile naネ冲erii, sテ「ngele, urletele, etc? テ始 lumea guvernatト de Politicト (lume テョn care - prin Organizare, adicト prin ciclicitate ネ冓 persistenネ崙 - suferinネ嫗 umanト a atins cote inimaginabile ale Absurdului) mama dト naネ冲ere unei noi vieネ嬖 nu pentru cト テョnネ嫺lege lumea テョn care trトナeネ冲e, ci mai degrabト pentru cト テョネ冓 imagineazト cト, prin intermediul maternitトκ嬖i (consideratト drept テョmplinire, realizare etc), o va putea cunoaネ冲e cu adevトビat. Prin urmare copilul nu este, de fapt, o テョmplinire, o realizare etc ci devine un instrument, un instrument al unei presupuse cunoaネ冲eri. Un instrument de sacrificiu, consumabil ネ冓, ceea ce este ネ冓 mai jalnic, absolut inutil, pentru cト NICIODATト un suflet nu va テョnネ嫺lege cu adevトビat lumea sau divinitatea prin intermediul unui alt suflet ci doar prin sine テョnsuネ冓, prin intermediul divinitトκ嬖i care テョl lumineazト din interior ネ冓 care trebuie lトピatト sト respire... Iar mama, atunci cテ「nd テョnネ嫺lege, テョnネ嫺lege prea tテ「rziu. ネ亙 abia la bトフrテ「neネ嫺 plテ「nge. I se face milト. ネ亙 ne mテ「ngテ「ie, cu lacrimi テョn ochi, pe cap. Pe capetele noastre plecate. Resemnate. Golite de sensuri. D. - Isus lasト sト se テョnネ嫺leagト, este adevトビat, cト este Fiul lui Dumnezeu, vorbeネ冲e despre Dumnezeu ca despre un Tatト, i se adreseazト direct cu 窶抖atト窶 etc, dar, atenネ嬖e, nu spune ネ冓 nici nu lasト sト se テョnネ嫺leagト vreodatト cト el ar fi SINGURUL fiu al lui Dumnezeu, aネ兮 cum au impus ulterior, DIN MOTIVE POLITICE, oamenii Bisericii ネ冓 ai Politicii 窶 pentru cト dacト am テョnネ嫺lege cu toネ嬖i cト TOネ唔 suntem fii lui Dumnezeu, EXACT テョn sensul テョn care Isus spunea despre el cト este Fiul lui Dumnezeu, atunci Ideea de Politicト ar deveni caducト, irelevantト, s-ar prトッuネ冓 テョn sine, ar face implozie, s-ar nトビui, odatト cu toate cetトκ嬖le create de ea. E. - niciodatト lecネ嬖ile pe care, copii fiind, le primim despre marii oameni din istorie (scriitori, filozofi, lideri politici, etc) nu テョncep cu copilトビia acelor personalitトκ嬖, cu テョntテ「mplトビile din copilトビie care le-au marcat viaネ嫗, cu jucトビiile pe care le iubeau atunci cテ「nd erau de vテ「rsta noastrト, cu prima iubire etc, ci direct cu cele mai mari 窶搜ealizトビi窶 ale lor, cu operele lor, cu faptele lor de glorie etc 窶 educaネ嬖e pentru Idolatrie. F. G. H. I. J. K. L...... Bref: Politica a transformat tot ce ネ嬖ne de Ideea de Divinitate ネ冓 de relaネ嬖a individului cu Divinitatea テョn Ritual. Filmul テョn care trトナm a fost transformat dintr-unul artistic テョntr-unul comercial. Asta este テョn fond opera Creネ冲inismului. Au fトツut dintr-un film artistic (conceput de minネ嬖le strトネucite ale anticilor) unul comercial. ネ亙 este unul din motivele esenネ嬖ale pentru care civilizaネ嬖a occidentalト (exclusiv creネ冲inト) a ajuns cea mai 窶拇ezvoltatト窶 din punct de vedere material 窶 Creネ冲inismul este religia care a creat cea mai materialistト dintre lumile posibile 窶 ネ冓 care, tocmai din cauzト cト a pierdut contactul cu Divinitatea (窶戰umnezeu a murit窶) se aflト acum テョn acest declin din care este foarte greu de crezut cト va reuネ冓 sト iasト テョn mod onorabil. Pentru mine テョnsト a fi credincios テョnseamnト (continuト sト テョnsemne) a crede pテ「nト la capトフ テョn valorile copilトビiei, テョn modul テョn care テョl vedeam pe Dumnezeu ATUNCI, nu aネ兮 cum mi l-au テョnfトκ嬖ネ兮t ulterior adulネ嬖i... Refuz sト cred テョn marionetele テョnvトネuite テョn fum parfumat pe care adulネ嬖i mi le plimbト pe la nas... Pentru cト (sunt sigur ネ冓 acum) atunci, テョn copilトビie 窶掀edeam窶 mereu ceva. 窶抓imネ嫺am窶 ceva. Mト simネ嫺am テョnvトネuit de Ceva. Ceva care nu avea nici cea mai micト legトフurト cu lumea adulネ嬖lor, ba dimpotrivト, se temea, テョncerca sト se ネ嬖nト la distanネ崙 (窶扼u fii timid, dト-ネ嬖 drumul la gurト! Spune poezia!窶) de lumea adulネ嬖lor. Nu ネ冲iu sト definesc acel 窶戮eva窶. I-aネ putea spune luminト. Sau senzaネ嬖e. Senzaネ嬖e de Fericire continuト, o Euforie calmト, inexprimabilト, de nedescris, a inimilor noastre (cum ar spune Nichita)... Iar dacト acum, la maturitate, mai vrem sト salvトノ ceva din asta, nu avem altト ネ兮nsト decテ「t テョncercテ「nd sト revenim la starea de atunci. La starea de copilトビie, la テョntrebトビile de atunci pe care 窶 atenネ嬖e 窶 ni le puneam cu mintea de atunci, neinfectatト, nepoluatト, nedeviatト, ne-窶敕ョndrumatト窶 de 窶敕ョnvトκ崙フurile窶 adulネ嬖lor: gテ「ndeam cu mintea noastrト proprie, (nu aveam alta) - adicト exact テョn modul テョn care cei mai buni filozofi, gテ「nditori din toate timpurile テョncearcト acum, la 窶拯aturitate窶, sト ne determine sト gテ「ndim: cu propria noastrト minte. Dacト テョn colectivitate adulネ嬖i reuネ册sc テョn asemenea mトピurト ネ冓 de atテ「tea ori ネ冓 テョn atテ「tea moduri sト 窶拯ト scoatト din minネ嬖窶, zi de zi, eu, ca individ, mト vトヅ obligat sト reacネ嬖onez, sト テョncerc, mトツar atunci cテ「nd revin テョn intimitate, cu toate resursele de care dispun, sト refac traseul invers, sト revin deci, cu toate eforturile de care sunt capabil, la 窶拯inネ嬖le mele窶, oricテ「t ar fi de epuizant acest efort repetat 窶 ネ冓 nu sト rトノテ「n テョn starea aceea テョn care am fost adus de nebunia lumii, sト mト complac, sト mト resemnez, spunテ「ndu-mi cト 窶拌sta e viaネ嫗窶, cト uite ce viaネ崙 dinamicト, activト am, cト ネ嬖n pasul cu ritmul vieネ嬖i moderne etc etc etc 窶 pentru cト... (窶戮ause let me tell you something, little britches If you act like that bee acts 窶 uh-uh窶) ...toatト aceastト 窶拇inamicト窶, toatト aceastト 窶拌ctivitate窶, tot acest 窶搜itm窶 ネ冓 toatト aceastト 窶拯odernitate窶 ネ冓 toate zorzoanele zgomotoase care ni se fluturト prin faネ嫗 ochilor ネ冓 a minネ嬖i toatト viaネ嫗 テョnseamnト moarte sufleteascト. ネ亙 sunt atテ「ネ嬖a ネ冓 atテ「ネ嬖a morネ嬖 sufleteネ冲e printre noi. Opreネ冲e-te テョntr-o zi ネ冓 priveネ冲e cu atenネ嬖e privirile cトネトフorilor dintr-un metrou sau de pe o stradト din Bucureネ冲i. Sト revenim aネ兮dar la minネ嬖le noastre, la 窶拇e ce窶-urile copilトビiei... ネ亙 aネ propune aici o テョntrebare care mi-a venit recent テョn minte: De ce animalele nu privesc niciodatト cerul? Nici mトツar cテ「nd テョncepe sト plouト. ネ亙 nici la schimbarea luminozitトκ嬖i, atunci cテ「nd soarele intrト sau iese din nori. Instinctiv, atunci cテ「nd o oaie, sau un cerb, sau un lup, sau oricare alt animal simte prima picトフurト de ploaie, ar trebui sト priveascト テョn sus, sト vadト de unde vine, nu? De ce, テョn 54 de ani de viaネ崙, nu am vトホut nici un animal privind cerul? Oare nu pentru cト ele sunt deja, テョncト din timpul vieネ嬖i, acolo, テョn Cer? Nu sunt ele oare una cu Cerul, aネ兮 cum eram ネ冓 noi pe vremea cテ「nd trトナam テョn legile Naturii? Deunトホi mi s-a relatat cum un copil care mergea pe stradト de mテ「nト cu mama lui s-a oprit brusc ネ冓 a テョntrebat-o, din senin, privind-o テョn ochi: 窶扨ami, de ce toate pisicile pe care le vトヅ pe stradト テョmi fac cu mテ「na?窶 Acesta, exact acesta este modul テョn care trebuie perceputト Divinitatea, テョn care trebuie tratatト ideea de Divinitate, explicatト, predatト dacト vreネ嬖 neapトビat etc etc. Se poate dezvolta, chiar ネ冓 din punct de vedere didactic, ideea: sigur cト pisicile nu pot face cu mテ「na, cト doar pisica nu are mテ「ini, dar poate cト acel copil a vrut sト spunト altceva, cト a vトホut, cu ochii minネ嬖i, SENZAネ唔A, SENTIMENTUL, pe care ネ嬖-l creazト un om sau un copil care テョネ嬖 face, prieteneネ冲e, cu mテ「na 窶 senzaネ嬖e sau sentiment pe care pisica aceea テョl poate transmite cu alte mijloace, extrasenzoriale poate 窶 ネ冓 pe care acel copil, tocmai pentru cト are mintea テョncト NEDEVIATト de cトフre adulネ嬖 le poate percepe. テ始tr-o searト, テョn timp ce mト テョntorceam din parc テョmpreunト cu nepoネ嫺lul meu Tudorel, care avea atunci 5 ani, la un moment dat acesta se opreネ冲e brusc テョn mijlocul trotuarului ナ殃 spune, pe un ton aproape neinteligibil, ca pentru el (redau textual pentru cト mi-am notat chiar atunci totul): 窶朦oaptea窶ヲ cテ「ntト un cテ「nteナ」el窶ヲ窶. 窶曚ine cテ「ntト, mト?窶, テョntreb eu nedumerit. 窶朦oaptea asta窶, zice el, de data asta mult mai tare ナ殃 arトフテョnd spre cer, 窶枋テ「ntト un cテ「nteナ」el pentru oameni, nu vezi?窶 Asta, doar asta, テョnseamnト pentru mine Divinitate ネ冓 relaネ嬖e fireascト cu Divinitatea. Altトヅatト, テョntr-o varト, テョntr-un tren, am asistat la o discuナ」ie foarte animatト テョntre doi copii, テョn vテ「rstト de 7-8 ani, care-ネ冓 povesteau performanネ嫺le: cテ「t de sus a sトビit unul, ce curajos a fost cト nu a plテ「ns cテ「nd a fost faultat la fotbal etc. Deodatト unul dintre ei se opreネ冲e brusc din ネ冓rul povestirii ネ冓 spune, privind undeva テョn depトビtare, pe geam: 窶曠acト te urci pテョnト la Dumnezeu ナ殃-ナ」i dai drumul de-acolo nu pトη」eナ殳i nimic窶. Nimeni, nici pトビinネ嬖i nici cトネトフorii din vecinトフate, nu vorbise テョn prealabil despre Dumnezeu sau Divinitate, era doar o discuネ嬖e copilトビeascト.... Atunci... de unde ? Acesta, exact acesta este modul テョn care trebuie perceputト Divinitatea, テョn care trebuie tratatト ideea de Divinitate, explicatト poate, predatト poate .... Iar copiii ar trebui sト ne-o predea nouト, nu noi lor! Deocamdatト, cum ar spune dansテ「nd nemuritorul (sper) Buggs Bunny, 窶抖hat窶冱 all folks!窶
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy