agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 3462 .



Să nu uităm nicicând
essay [ ]
Din ciclul "România, te iubesc!"

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Raza de soare ]

2008-03-27  | [This text should be read in romana]    | 



Să nu uităm nicicând

„Pe-un picior de plai,
pe-o gură de rai…”
Așa începe una dintre cele mai frumoase balade populare ale noastre, ale românilor, Miorița, culeasă de Alecu Russo! El spunea că, la înmormântare, dacă mortul nu avea pe nimeni, se cânta Miorița din bucium ca să audă izvoarele, munții, și să-l jelească. O țară cu oameni buni și plini de har, necertăreți și iubitori de pace, care se încolăcește ca o felină în jurul arcului carpatic. „La noi sunt codri verzi de brazi, și câmpuri de mătase” (spunea poetul Octavian Goga) în care mai trăiesc și astăzi urșii și cerbii carpatini, în care viețuitoarele pădurilor încă n-au dispărut așa cum s-a întâmplat mai peste tot în Europa.
Nordul țării, cu Bucovina și Þara Oașului, și-a conservat în timp atât natura cât și tradițiile, fiind de o neasemuita frumusețe, cu oameni primitori și cu pensiuni turistice de neuitat. Nicăieri în lume nu mai există un cimitir vesel cum este acela de la Săpânța!
În rest, România fiind o țară aflată la răscruce de drumuri, a fost deseori lovită de romani, de popoarele migratoare, de turci, de tătari, cotropită de imperiul austro-ungar. Am fost loviți, dar nu îngenunchiați. De fiecare dată ne-am ridicat mai puternici, mai buni! Dragostea de glie l-a făcut pe badea Cârțan , țăran roman autodidact, să plece la 75 de ani pe jos la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian, unul dintre actele de naștere ale poporului român!
Tot aici s-a născut și inventatorul Justin Capră, autodidact, care a fost autorul a numeroase invenții, câteva dintre acestea fiind: prima varianta a rachetonautului în 1958; cel mai mic autoturism din lume, Soleta cu consum de 0,5 l/100km și multe altele pentru care a primit numeroase premii la saloanele internaționale de la Roma, Geneva, Bruxelles.
România este țara a cărei universitate bucureșteană a fost plasată între primele 500 de universități ale lumii într-un clasament realizat de Times Higher Education Supplement.
Este țara care i-a creat pe Eminescu, cel mai mare pot național și pe Enescu, un geniu al muzicii; pe pictorul Nicolae Grigorescu cu sugestivele sale care cu boi sau țărăncuțe; pe Maria Lătărețu și Maria Callas, mesagere ale cântecului românesc… pe Brâncuși cu Coloana Infinitului și cu Masa Tăcerii; cu Pasărea Măiastră expusă pe meleaguri străine care a prefigurat parcă apariția unor gimnaste de excepție precum Nadia Comăneci care, într-un zbor lin și sigur, a dat peste cap tabelele de scor ale olimpiadelor internaționale nepregătite să înregistreze note de 10; Nadia Comăneci care a deschis drumul unei școli de păsări măiestre la Onești, apoi la Deva…Þara uimitorului tenismen Ilie Năstase, a fotblistului Gică Hagi, a cântareței de jazz Aura Urziceanu și a caiac-canoistului de excepție Ivan Patzaichin, a recent lansatului pe meleaguri străine, Costel Busuioc, etc.! Ei ne-au luminat dintotdeauna chipurile, chiar și în momentele în care ne era mai greu, concretizând harul, credința și tenacitatea noastră. Þară cu un popor iubitor și iubit de Dumnezeu, care i-a dat multe încercări dar și puterea de a le face față, de a ieși mai puternic din încleștările soartei.
Castelul Bran al principelui Dracula, regăsit în Castelul din Carpați a lui Jules Verne, a rezistat timpurilor și, alături de castelul Peleș al regilor României și de Casa Poporului, acum Palatul Parlamentului, coexistă și dau culoare timpurilor și locurilor.
Locuri în care trăiesc împreună, în armonie, români, sași, lipoveni, cehi, bulgari, armeni și mai puțin adaptații maghiari. Într-o țară dăruită de Dumnezeu cu munți, dealuri și câmpii, cu zăcăminte de aur, argint, fier, uraniu, cu numeroase urme ale perenității noastre în spațiul carpato-dunărean, cu numeroase construcții noi care dovedesc hărnicia celor ce trăiesc pe aceste meleaguri. Care au fost, sunt și vor fi! Oameni toleranți dar mândri, harnici dar modești, prea modești!
Oameni cărora li se potrivește perfect bancul următor: un grup de cercetători descoperă toată fizica și scriu o carte de 300 de pagini. Se hotărăsc să facă un sondaj pentru a afla în cât timp îl vor învăța studenții! Merg mai întâi la francezi și aceștia răspund că o învață în 4 luni! Apoi merg în Germania și nemții le spun că o învață în 2 luni! Și în final ajung în România într-un cămin studențesc unde toți erau beți morți! Îl trezesc pe unul și îl întreabă:
- În cât timp reușești să înveți toată cartea asta?
Studentul nostru:
- Bueeyy, scularea! Mâine avem examen!!
Și care simt și gândesc precum marele nostru poet, Mihai Eminescu:
„Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,
Þara mea de glorii, țara mea de dor?
Brațele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ți mare, mare viitor!”


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!