agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-11 | [This text should be read in romana] |
Arta de a oferi si servi vinul
Asta licoare este una dintre primele creatii ale umanitatii, cultura vitei-de-vie si a vinului inter- ferindu-se cu istoria omenirii de aproape 7.000 de ani. Datele arheologice atesta originea vitei-de-vie si a vinului in marile culturi ale Greciei, Romei si Egiptului. Mai mult decit atit, au existat si zei ai vinului si ai vitei-de-vie: Dionysos la greci si Bachus la romani. Dintotdeauna vinul a fost prezent la sarbatori, la ceremonii,ca medicament si/sau antiseptic si ca aliment furnizor de elemente nutritive. Vinurile romanesti in culturi stravechi Cultura vitei-de-vie a fost o preocupare importanta si pentru romani, inca din vremuri stravechi. Podgo- riile de la noi din tara furnizeaza diverse sortimente de vinuri, precum: Grasa, Tamiioasa, Babeasca, Busuioaca, Feteasca alba, Frincusa si altele. Feteasca alba este un soi romanesc bogat in nuante ce-i sint caracteristice: fructuos, fin, catifelat, echilibrat in aciditate si alcool. Cind este tinar, vinul pastreaza gustul strugurelui cules proaspat si bine copt, cu aroma de flori de cimp si miere. Prin invechire, aromele se maturizeaza si capata un buchet placut, savuros si fin. Frincusa este un vin alb cu o identitate usor de recunoscut si de retinut, datorita notei sale inviora- toare, gustului placut si echilibrat, motiv pentru care poate fi recomandat consumatorilor de vinuri seci. Grasa este un vin considerat de specialisti o adevarata bijuterie a viticulturii romanesti, un privilegiu mostenit de secole. Are un gust dulce, licoros, plin, onctuos, catifelat, discret, aroma atractiva care sugereaza gustul mierii culese din flori de vita-de-vie, miros de coaja de piine prajita si gust de miez de nuca. Busuioaca are cel mai renumit sortiment la Bohotin. Este un vin demisec sau dulce, de culoare rosu aprins, cu nuante spre visiniu deschis, aroma si gust placute, caracterizate prin eleganta si finete. Babeasca este un vin rosu, agreabil la gust, cunoscut inca de pe vremea lui Stefan cel Mare, sec, puternic, plin de nerv, dar in acelasi timp lipsit de duritate. Feteasca neagra este un vin rosu-rubiniu, sec, echilibrat la gust, buchetat, puternic. Cum se face prezentarea vinurilor Sticlele cu vinuri de calitate trebuie sa fie inchise cu un dop de pluta, nu numai pentru a-si mentine caracteristicile pe timpul pastrarii, dar si pentru ca acest sistem este cel mai adaptat si cel traditio- nal.Sticla este prezentata intotdeauna de asa maniera astfel incit eticheta sa poata fi citita de cel caruia i se prezinta vinul. Se spune numele vinului, eventual soiul, anul recoltei si numele producato- rului. Vinurile albe si roze sint puse intr-o frapiera continind 2/3 apa si 1/3 gheata. Pe gitul sticlei se pune un servet pentru a stringe condensul. Vinurile rosii, in particular vinurile vechi, se prezinta intr-un cosulet de vin. In timpul servirii, sticla cu vin se lasa in cosulet si se prinde cu mina drea- pta impreuna cu cosuletul peste eticheta. Care este ordinea servirii vinurilor Servirea vinurilor la masa trebuie sa se supuna unei succesiuni progresive determinata de servirea preparatelor si de tipul meniului ales. Numarul vinurilor propuse variaza in functie de impotanta mesei, 2-3 vinuri fiind considerate suficiente la o masa obisnuita. Cantitatea consumata nu trebuie sa depasea- sca limita normalului. Iata citeva recomandari de ordin general: - Fiecare preparat trebuie sa fie insotit de vinul cel mai bine adaptat. - Vinurile pot fi recomandate dupa sezon, in functie de buget sau de gusturi. Vara, de exemplu, se vor prefera vinurile albe, roze, usoare si reci. Vinurile rosii de marca se vor oferi mai ales in sezoanele reci. - Vinurile vor fi servite intr-o ordine crescatoare, la inceput vinurile mai putin personalizate, apoi cele de marca. - Vinurile albe vor fi servite inaintea vinurilor rosii. Totusi, dupa taria lor, sint exceptii, mai ales in cazul vinurilor de desert. - Se va supravaghea respectarea succesiunii in servire, exceptie facind desertul. - Vinurile usoare vor fi servite inaintea vinurilor puternice pentru a nu diminua calitatile vinurilor cu arome delicate si cu gust nuantat, care ar suferi daca ar fi servite dupa vinuri cu caracter mai pronuntat. - De regula, nici un vin rosu de marca nu va fi servit cu peste si fructe de mare. In schimb, va putea fi oferit la pestele pregatit cu sos de vin rosu. - Un vin de calitate nu va fi servit singur la o masa. - Vinul alb de marca, licoros nu va fi servit cu carnuri rosii sau vinat. - Vinurile efervescente se servesc in ordinea impusa de caracterul lor - brut, demisec, extra dry etc. Cum se servesc vinurile Vinul se serveste intotdeauna inaintea preparatelor pe care trebuie sa le insoteasca. Gazda trebuie sa se asigure ca vinul respectiv nu prezinta nici un defect. In restaurante, mai intii se ofera vinul spre degustare persoanei care a comandat masa, dupa care se con tinua servirea avind grija ca intotdeauna eticheta sticlei sa fie bine vazuta de cel servit. Exceptie fac mesele de protocol, unde vinurile se degusta de catre organizatori. Servirea se face in ordinea impusa de ocazie - in cazul meselor cu caracter privat sau fara reguli stabilite: doamnele, domnii, oaspetii care ocupa locul de onoare; - la mesele oficiale: servirea se face in functie de ordinea indicata de persoanele de protocol (organi- zatorii).Ca regula generala, un pahar nu trebuie umplut niciodata mai mult de 2/3. Cind se serveste un vin in pahare clasice foarte mari, cantitatea va fi inferioara. O sticla de vin trebuie sa fie suficien ta pentru 8-10 persoane. Cind sticla este goala, in cazul vinului alb sau efervescent, trebuie neaparat sa se evite rasturnarea in frapiera. Servirea vinului se face pe partea dreapta si se va evita sprijini rea gitului sticlei de marginea paharului. Repetarea serviciului, adica umplerea paharului, se va face numai dupa ce persoana a consumat aproape in intregime cantitatea de vin existenta in pahar, semn ca accepta sa mai fie servit, apoi sticla se reasaza in frapiera. Servirea vinului amestecat cu apa minera la sau sifon, fara acceptul persoanei, constituie o greseala. Paharele de vin alb se debaraseaza dupa servirea vinului rosu. Daca ramine vin in pahar, trebuie sa se ceara discret permisiunea daca il poate debarasa. Paharele cu vin rosu sint debarasate fie dupa vinul care insoteste desertul, fie in momentul servirii cafelei. Ce vin la ce mincare Capacitatea de a alege vinul cel mai potrivit in functie de preparatele alese si de gustul sau personal este unul dintre criteriile cele mai importante la care trebuie sa raspunda gazda. Asocierile cele mai reusite intre vinurile si preparatele servite la o masa se realizeaza pe baza caracteristicilor de gust, savoare si arome ale acestora. Exista traditii si obiceiuri dupa care se asociaza vinurile si preparate le, dar practicile moderne au demonstrat ca sint acceptate si asocierile mai neobisnuite (unele vinuri rosii la preparatele din peste). La servirea gustarilor sau inaintea lor se recomanda bauturile aperitiv , precum si vinurile albe, seci, demiseci, licoroase, inclusiv sampania. La servirea supelor, cremelor, ciorbelor si borsurilor nu se recomanda vinuri. Prin exceptie, la unele ciorbe concentrate din peste si crustacee se poate servi un vin alb sec sau demisec. La servirea preparatelor din peste sau fructe de mare se pot recomanda vinurile albe seci sau demiseci. Cu cit preparatul este mai consistent, cu atit vinul trebuie sa fie mai plin, mai corpolent. La servirea antreurilor se recomanda vinuri albe demiseci si vinuri roze. La servirea preparatelor de baza - mincaruri si fripturi - se recomanda, in general, vinuri rosii: la carnurile albe, vinuri rosii buche- toase, usoare; la carnurile rosii, vinuri rosii pline, generoase si puternice; la vinat, vinuri rosii seci, vechi, de calitate superioara, mai fine la vinatul cu pene si mai tari la vinatul cu par. La servirea dulciurilor se recomanda vinuri semidulci si dulci, licoroase si parfumate. Sampania acopera ce le mai diverse cerinte. La servirea cafelelor se recomanda bauturi digestive, coniacuri, lichioruri si, citeodata, rachiuri fine de fructe. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy