mă simt Doamne la marginea Pământului
în jungla amazoniană
liane îmi simt gândurile
copacii piedice
din când în când un animal de pradă
mă pândește-propria-mi conștiință

caut resurse pentru a rezista
apa nu e bună de băut
umbrele mi se desprind de trup
o răceală mă ține de spate
se întunecă în curînd
nu pot să mă înalț
nu pot să mă așez
de merg mai departe
mă dau de mine

să mă strâng în propria-mi piele
să mă bătătoresc
să dispar dacă pot
să mă fac rădăcină