agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-23 | [This text should be read in romana] |
Povestea baloanelor de sトパun
Somnul adテ「nc din timpul dimineネ嬖lor テョn care mama ne obliga sト ne cufundトノ , pentru ca astfel sト テョネ冓 poatト rezolva treburile impuse de rutina zilnicト, fトビト grijile supravegherii noastre, ne ajuta sト テョnmagazinトノ テョn cotloanele memoriei informaネ嬖ile , impresiile, experienネ嫺le trトナte テョn bucuria jocului intensト ネ冓 nevinovatト. Frテ「nturile de discuネ嬖i, pe care le purta cu cei ce treceau prin faネ嫗 ferestrei deschise, cu voce scトホutト, pentru cト, テョn casト, copiii trebuiau sト se odihneascト, dトヅeau adesea tonul unor visuri ce continuau realitatea テョn dimensiuni ireale. Cu vocea ei cristalinト テョngテ「na frテ「nturi de romanネ崙, sau arii テョncトビcate de suavitate legトハテ「ndu-ne parcト. Un loc aparte テョntre amintirile copilトビiei テョndepトビtate テョl ocupト cテ「ntecelele despre copii sトビaci, mai sトビaci decテ「t noi, sau orfanii oropsiネ嬖 ai soartei, pe care aveam ocazia sト テョi remarcトノ destul de des テョn jur, mergテ「nd la bisericト, sau la cumpトビトフuri, depトκ冓nd astfel teritoriul protejat de poarta metalicト de la stradト. Adormeam, prizonieri ai visului ネ冓 numai paネ冓i celor ce se テョntorceau acasト, trecテ「nd prin dreptul ferestrei, adトブgau prin cadenネ嫗 lor personaje cunoscute din realitatea exterioarト. ネtiam dupト intensitatea, viteza, sau lungimea zgomotului produs, a cui prezenネ崙 テョnsoネ嫺au. Era un alt element de siguranネ崙 ce ne lega de lumea de afarト. Revenirea la realitate , reacomodarea cu clipa ネ冓 locul se petreceau テョn acea baie de sunete ネ冓 lumini ce defineau bucuria copilトビeascト. Dormi? Era テョntrebarea care alunga ネ冓 ultima テョnvelitoare de incertitudine de pe realitate, adresatト テョn ネ冩aptト celui aflat lテ「ngト mine. Nu odatト constatam cu surprizト cト fratele meu mai mic, trezit de ceva timp, a rトノas sト contemple nemiネ冂at dansul umbrelor de pe tavan, sau strトネucirea cテ「te unei raze rトフトツite prin dantelele de cristal ale paharelor, a modelului din carne de curcubeu al ochilor vitrinei de la ネ冓fonier, sau a 窶枌izotului窶 oglinzi. Nemiネ冂at, privea spectacolul de umbre ネ冓 lumini pe ecranul alb al pereネ嬖lor. Acele irizaネ嬖i multicolore ne vrトニeau hipnotizator. Le priveam テョndelung dorind ca prezenネ嫗 lor sト devinト ネ冓 sト rトノテ「nト materialト. Dezamトトirea ce mト テョncerca テョn clipa dispariネ嬖ei era asemトハトフoare despトビネ嬖rii pentru un an de parfumului florilor de liliac, sau al lトツrトノioarelor, a florilor de salcテ「m sau de tei, ca de altfel a tuturor celorlalte arome ネ冓 contururi materiale cu efemerト prezenネ崙 sezonierト. Am テョnvトκ嫗t sト iubim ネ冓 sト dorim, trトナnd prezenネ嫗 aromelor, culorilor, formelor ネ冓 sunetelor ce ne umpleau cu prezenネ嫗 lor viaネ嫗. Ele aparネ嬖neau minunilor naturii cu care fusesem テョmproprietトビiネ嬖 la naネ冲ere, devenind astfel comori ale copilトビiei cu care ネ冓 de la care am テョnvトκ嫗t aproape tot abecedarul existenネ嫺i pトノテ「ntene. Speranネ嫗, dorul, bucuria, aネ冲eptarea, rトッdarea, delicateネ嫺a, atenネ嬖a , posibilul ネ冓 imposibilul, dezamトトirea, テョncrederea, suspiciunea, siguranネ嫗 , incertitudinea, テョn acele timpuri de テョnceput au dat substanネ崙 definiネ嬖ilor pentru vremurile ce au urmat. Ai visat vreodatト, copil fiind, sト poネ嬖 ネ嬖ne prizonier balonul de sトパun, pe care un crテ「mpei de macaroanト, sau un tubul unei frunze de ceapト verde テョl fトツeau sト aparト miraculos din apa tulbure a savonierei? Ai fトツut baloane, cテ「nd テョネ嬖 spトネai faネ嫗, suflテ「nd テョn inelul rezultat din unirea degetului mare cu arトフトフorul ? Cine テョl face pe cel mai mare? Al cui rezistト mai mult? Acestea erau problemele cu importanネ崙 majorト pe care clipa le arbitra zテ「mbind テョnネ嫺legトフoare テョn trecerea ei grトッitト. Jocuri nevinovate cu aer de competiネ嬖e din care nu rezultau niciodatト campioni cu notorietate. Competiネ嬖i ad-hoc テョn care copii obiネ冢uiネ嬖 deveneau importanネ嬖 pentru o secundト. Orgoliul テョncolネ嫺a テョn sufletele neprihトハite ネ冓 se ofilea odatト cu テョncheierea jocului. Ai テョncercat mila pe care テョnvingトフorul nevinovat o nutrea atunci, demult, テョntro altト lume parcト, pentru lacrimile テョnvinsului? Ai simネ嬖t tremurul sufleネ嫺lului cuprins de amトビトツiunea eネ册cului sub torentul pornit din izvoarele ochilor? Ai lトツrimat ネ冓 tu, テョnvingトフorul, alトフuri de cel テョnvins oferindu-i victoria pentru al liniネ冲i? Dacト da, este semnul sigur al prezenネ嫺i formei de iubire pe care numai cei ce au crescut テョnconjuraネ嬖 de fraネ嬖 ネ冓 surori o pot simネ嬖 ネ冓 care este germenul din care se naネ冲e altruismul de mai tテ「rziu. O formト de iubire ce poate fi explicatト cu greu テョn cuvinte. Pe care numai gesturile de mai tテ「rziu, テョncトビcate de compasiune cトフre toネ嬖 cei ce suferト ネ冓 lトツrimeazト o devoaleazト, ca peticele de senin pe cerul apトピトフor テョncトビcat de norii de nepトフruns ai vieネ嬖i. Am avut norocul sト am un frate a cトビui construcネ嬖e sufleteascト nu a fost atinsト niciodatト de toxinele invidiei, rトブtトκ嬖i, sau a altor forme de agresivitate. Meticulos, consecvent ネ冓 perseverent, テョn sensul bun al cuvintelor, sensibil ネ冓 preocupat de rolul aparentelor テョn relaネ嬖a cu cei din afarト, a arborat mereu steagul onorabilitトκ嬖i, pe altarul cトビeia a depus jertfト viaネ嫗 lui. Am cトネトフorit prin imperiul copilトビiei, unul alトフuri de celトネalt, trトナnd intens etapele, cu bune ネ冓 cu rele, テョmpトビネ嬖nd frトκ嫺ネ冲e recompensele, sau temerile ネ冓 pedepsele. Aflaネ嬖 mereu sub reflectorul cu care eram scanaネ嬖 de tata, am テョnvトκ嫗t sト navigトノ spre ochiurile de luminト ネ冓 liniネ冲e ale mトビilor テョnvolburate, prin care acesta , テョn calitate de comandant, purta corabia familiei. Debarcaネ嬖 din cテ「nd テョn cテ「nd, テョmpreunト, pe cテ「te o insulト a plトツerilor nevinovate, degustam crテ「mpeie de fericire ネ冓 independenネ崙, re テョmbarcテ「ndu - ne grトッiネ嬖, cテ「nd statura impunトフoare a tatei se prezトビea din mulネ嬖me. Grija cea mai mare era sト re fabricトノ febril normalitatea acceptatト de acesta, テョn cele cテ「teva clipe care ne stトフeau la テョndemテ「nト, constatテ「nd mereu cト sunt insuficiente. Cu grabト disperatト, improvizam pentru construirea aparenネ嫺lor. Mereu, テョnainte sト ne ducem la bun sfテ「rネ冓t truda, tata intra pe uネ卞 interogテ「ndu-ne despre tot ce era evident cト se petrecea. Numai pentru noi, cei ce テョncercam sト facem minuni, テョncercarea se dovedea a fi dramaticト imposibilitate. De unde ネ冲ie? Ne テョntrebam テョn naivitatea noastrト, fトビト a realiza cト antagonismele realitトκ嬖i pluteau テョn praful ridicat ca un nor, テョn sudoarea de pe frunネ嬖, sau in cearネ兮ful boネ嬖t de sub pトフura テョntinsト. Tトナeturi din reviste ネ冓 ziare dispトビeau sub pat, deoarece, acネ嬖unea テョn sine putea fi pedepsitト sub motiv cト am umblat cu foarfeca, sau lama de ras, iar acestea ne-ar fi putut accidenta. Chibriturile folosite cu neatenネ嬖e puteau produce catastrofe ireparabile, precum alte o mie de motive reale sau ipotetice. Morala テョncepea cu fulgerele verbale aruncate din norii imaginaネ嬖ei lui, テョn care noi eram victimele acネ嬖unilor necugetate テョn care ne complトツusem. Se テョncheia adesea cu invitaネ嬖a de a face cunoネ冲inネ崙 cu temuta lui curea de la pantaloni. Clipele cele mai dramatice nu erau cele テョn care cureaua muネ冂a palmele retrase cu teamト din raza ei de acネ嬖une,ci pregトフirea pentru a テョncasa pedeapsa. Scosul curelei テョnsoネ嬖tト de descrierea a ce urma sト ni se テョntテ「mple, se petrecea dupト un ritual pe care テョl cunoネ冲eam, repetテ「ndu-l de multe ori テョn glumト, cテ「nd se テョntテ「mpla, ca テョn joacト, sト ne amintim de tata ネ冓 de atitudinea lui la supトビare. Pedepsele suportate anterior ne fトツeau sト ne privim テョn complicitatea noastrト cu sentimentul de groazト テョntipトビit pe figurト. Aceasta テョl demobiliza de multe ori, satisfトツテ「ndu-i orgoliul afectat, fトツテ「ndu-l sト transforme pedeapsa テョn distracネ嬖e. テ四 bufnea rテ「sul constatテ「nd panica ce ne stトパテ「nea , sau pur ネ冓 simplu, atitudinea noastrト テョi transmitea o reflexie a situaネ嬖ei penibile テョn care se afla prin disproporネ嬖a dintre faptト minorト ネ冓 pedeapsト supradimensionatト. Scトパam atunci numai cu morala, uitテ「nd de necazul pe lテ「ngト care trecusem. Asta cテ「nd scトパam. Cテ「nd nu, ne priveam aネ冲eptテ「nd sト citim pe figura celuilalt intensitatea durerii resimネ嬖te テョn momentul テョn care, cureaua atingea palma. Lacrimile, se prelingeau pe obraji picurテ「nd pe picioarele goale, colorau cu transparenネ嫗 lor pielea, テョncropind desene cu contur de floare sau de stea. Ne susネ嬖neam din priviri unul pe celトネalt テョn acele momente, gテ「ndind fiecare, printre suspine, la durerea suferitト . Laitmotivul moralei era mereu acela, cト teama ネ冓 grija lui pentru ce ar fi putut sト se テョntテ「mple trebuiau sト fie テョnネ嫺lese ネ冓 respectate necondiネ嬖onat. Aspectele de viaネ崙 aflate sub spectrul necondiネ嬖onalitトκ嬖i trezesc pentru copii ネ冓 nu numai pentru ei, un interes fatal, expunテ「ndu-i riscurilor, care altfel, prin lipsa acestui atribut, ar trece neobservate. Considerate inexplorabile, pericolele trec fトビト urmトビi. Clasificate ca axiomatice, dorinネ嫗 de explorare transformト テョn periculoase orice banalitトκ嬖. Curiozitatea a ucis pisica spune un proverb テョn care cred. Tata considera cト experienネ嫗 lui de viaネ崙 este cheia supravieネ孛irii, cu care oricare dintre noi poate deschide ,fトビト nici un risc, lacトフele uネ冓lor din labirintul plin de pericole al vieネ嬖i. Uita テョn analiza fトツutト cト destinul a prevトホut pentru fiecare dintre noi un alt scenariu. Din el lipsesc pasaje ce fuseserト cruciale pentru traseul vieネ嬖i lui. Apele prin care navigheazト corトッiile noastre sunt pline cu altfel de pericole, cu care el nu s-a テョntテ「lnit ネ冓 pentru care exisト alte soluネ嬖i de rezolvare. Mトビile prin care tata ネ冓-a purtat corabia sunt deネ册rturile de astトホi din care monネ冲rii care テョl pテ「ndeau au dispトビut, sau s-au transformat evoluテ「nd テョn fiarele junglelor da astトホi. Ne explica riscurile la care ne expuneam, テョncトビcテ「ndu-se テョn acelaネ冓 timp cu starea necesarト aplicトビii pedepsei. Acceptarea necondiネ嬖onatト a spuselor lui era materializatト テョn teama de pedeapsト atunci cテ「nd, nu nトホbテ「tiile nevinovate pe care le fトツeam din inconネ冲ienネ崙 copilトビeascト, de cele mai multe ori, acopereau neajunsurile ネ冓 influenネ嫗 societトκ嬖i テョn care trトナa, ca prizonier abandonat de armata idealurilor sale. Deziluziile テョl copleネ册au cテ「nd テョi transformau テョn ruine castelele visate. Se descトビca de acumulトビile negative aruncテ「nd o nトデramト de teroare, motivatト printr-un exces de grijト . Am テョnネ嫺les tテ「rziu aceste stトビi de fapt, descトビcテ「nd amintirile despre el de multe din tuネ册le テョntunecate ce pトビeau absurde. 窶ヲ Am devenit omul liber de astトホi refuzテ「nd constant caracterul necondiネ嬖onat al regulilor impuse, formalismului ネ冓 gregarismului de orice fel. Astfel am pトピtrat posibilitatea sト visez ネ冓 sト mト bucur de tot ce mト テョnconjoarト ca dar suprem al destinului. Trトナesc respectテ「nd forネ嫗 vieネ嬖i ネ冓 a morネ嬖i ca pe parantezele logice ale existenネ嫺i テョmbogトκ嬖ndu-mi continuu spiritul. Respect pentru a fi respectat, テョncercテ「nd sト nu lezez pe cテ「t se poate echilibrele テョn care se aflト lumea テョnconjurトフoare. 窶ヲ Asupra profilului autoritar al tatei am sト revin de fiecare datト cテ「nd voi avea ocazia. El a テョnsemnat pentru mine suma tuturor bunelor ネ冓 relelor pe care o persoanト le-a テョnmagazinat ネ冓 expus pe taraba existenネ嫺i. Fiecare clipト a vieネ嬖i lui a fost テョncトビcatト de sublim ネ冓 ridicol, de forネ崙 ネ冓 neputinネ崙, de duritate ネ冓 sensibilitate, テョntr-un amestec unic ネ冓 irepetabil, sau cel puネ嬖n imitabil. La fel ca un curcubeu dupト ploaie, sau un miraj テョn deネ册rt, apトビea pentru a se volatiliza atunci cテ「nd ai fi dorit mai puネ嬖n. Atrトトea ネ冓 respingea simultan ca un magnet cu polaritate alternativト ネ冓 frecvenネ嫗 acordatト cu frecvenネ嫗 grトッitト a inimii lui uriaネ册. 窶ヲ Ai trトナt bucuria ridicトビii primului zmeu din hテ「rtie ruptト din caietul de ネ冂oalト ( detaネ兮tト cu mare grijト de la mijloc pentru a fi mai mare ネ冓 care prin repetarea operaネ嬖unii anemia peste poate 窶 rechzita窶 scumpト ネ冓 テョn acele vremuri), sau victoria primei sトトeネ嬖 trase din arcul fabricat de mテ「na ta? Pierderea unicei sトトeネ嬖 Produsト cu mare efort din tulpini su lトピtari de copaci gトピitト dupト テョndelungi cトブtトビi, care a ales libertatea ネ冓 liniネ冲ea zborului peste acoperiネ冰rile acoperite de ネ嬖glト roネ冓e, de pe care a mai revenit alunecテ「nd de vreo cテ「teva ori テョnainte ネ冓 care se ridicase pテ「nト la etajul al ネ兮ptelea al singurului bloc de locuinネ嫺 de pe stradト ? Ce acネ嬖une care a lトピat sト iasト din mテ「na te nesigurト de copil, o improvizaネ嬖e dedicatト jocului, nu te-a umplut de satisfacネ嬖a pe care cred cト o テョncearcト ネ冓 cei mai mari inventatori? Aネ兮 テョncepeau ネ冓 se テョncheiau zilele copilトビiei noastre. Depトκ冓nd punネ嬖le presトビate テョn calea noastrト pe harta destinului. Ne-am cトκ崙ビat pe vrejul vrトニit al imaginaネ嬖ei spre maturitate, protejaネ嬖 de grija ネ冓 dragostea prea puネ嬖n declaratト テョn vorbe, dar acoperitoare ca un nimb de luminト, a celor care trudeau pentru noi. Aネ兮 a fost atunci ネ冓 ar mai fi fost ネ冓 acum dacト lista de prioritトκ嬖 a soartei nu ar fi programat pentru cトネトフorie テョn necunoscutele tトビテ「muri de dincolo de raネ嬖une, a multora dintre cei ce テョnsemnau, atunci cテ「nd existau, テョnネ嫺lesul deplin al cuvテ「ntului noi. Cテ「nd sensul de テョntreg, considerat indestructibil de cトフre mintea noastrト de copii a fost spulberat prin dispariネ嬖a dramaticト a celei care era sora mai micト, s-au aplecat asuprト-ne umbrele テョn spatele cトビora nu era posibil sト pトフrundem cu テョnネ嫺legerea. Am rトノas aici sト ne aネ冲eptトノ plecarea, cu bagajele mai mult sau mai puネ嬖n fトツute, sト テョnsemnトノ pentru cei care ne テョnconjoarト ネ冓 pentru care folosim mereu prea puネ嬖ne cuvinte care exprimト dragostea, nimbul ネ冓 aripa protectoare. Le-o arトフトノ discret prin lumina pe care o rトピpテ「ndim deasupra lor speranネ嫗 cト odatト, cテ「ndva , la ceas de adunare sau scトヅere aceasta va fi vトホuネ嬖. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy