Pe vremea Guvernului lui CONSTANTIN DÃSCÃLESCU (29.03.1985 – 22.12.1989), Președintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste era “O” Suzana Gâdea (29.03.1985 – 22.12.1989) – singura hipopotamă ce s-a salvat din misterioasa poveste a “Meditației transcendentale” a cărei practicantă de vază era (îmi cer scuze că n-am ortografiat PREȘEDINTA, așa cum cer acum “regulele” impuse prin și de către nenumărate mișcări feministe de amploare universală – după mine, titulatura de PREȘEDINTE tre' să fie trecută la... fără gen și număr, așa cum e Soarele, care are o funcție neutră bine definită, printre altele!).

...
Apoi, prin puterea Guvernului “PREVIZORIU” Petre Roman (26.12.1989 – 28.06.1990), fură-nființate “mistere noi”, prin reorganizarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste, ce fu dezorganizat printr-un Decret al CFSN, înregistrat cu “nr. 12”; așadar, fură instalați: Ministrul Culturii: Andrei PLEȘU (28.12.1989 – 28.06.1990); și Ministrul Cultelor: Nicolae STOICESCU (18.01. – 28.05.1990).
Lucrurile stătură limpezi până ce Guvernul PETRE ROMAN (28.06.1990 – 26.09.1991), cade-n Guvernul THEODOR STOLOJAN (01.10 – 16.10.1991); Ministrul Culturii fiind, de asemenea, Andrei PLEȘU (28.06.1990 – 16.10.1991), iar Șef al Departamentului Cultelor – Secretar de Stat – Gheorghe VLÃDUÞESCU (06.07.1990 – 16.10.1991).
[Îi stimez pe cei doi, cu precădere pe Gheorghe Vlăduțescu, care mi-a predat, nu numai istoria filosofiei grecești, ci și modul/felul în care trebuie să scriu textul unei lucrări de admitere în facultate; adică, dacă subiectul este NAÞIUNEA, nu trebuie să spui, ca un “bou”, că acesta-i un “concept burghez”,... asta se-ntâmpla-n anul 1978, contestând eu, nota “4”, domnia sa spunându-mi că-i incontestabil ce spun, numai că nu trebuia să încep într-un asemenea “hal” o lucrare scrisă pentru admiterea-n facultate; am ținut cont de asta, astfel am intrat, în anul următor, în facultate, și-am avut parte de ce-mi lipsea.]

Prin Guvernul lui Theodor Stolojan (16.10 1991 – 19.11.1992) Ministru-al Culturii fu Ludovic SPIESS (17.10.1991 - 19.11. 1992); Dumnezeu să-l primească!; cu care am și schimbat … amicale și aventuriste discuții culinare, cum ar fi aceea a “prazului umplut cu-n mic”; nu mai țin minte dacă ședea pe Dorobanți, ori pe Căderea Bastiliei, însă i-am arătat cum se bagă micu-n praz și ce bună haleală iese.

Pe “timpurerile” Guvernului VÃCÃROIU (20.11.1992 – 11.12.1996), din anumite motive absolute, au tot fost perindați/periați prin șefia Ministerului Culturii, conform unui algoritm, impus, desigur!: Mihail GOLU (19.11.1992 – 28.08.1993); Petre SÃLCUDEANU (28.08 – 05.11.1993); Liviu MAIOR (ad-interim 05.11. - 25.11.1993); Marin SORESCU (25.11.1993 – 05.05.1995); Viorel MÃRGINEAN (05.1995 – 23.08.1996); Grigore ZANC (23.08.1996 – 11.12.1996).
În ciorbea Guvernului VICTOR (12.12.1996 – 17.04.1989) a intervenit Ministrul Culturilon CARAMITRU (12.12. 1996 – 17.04.1998), care a rămas și-n Guvernul VASILE (17.04.1998 – 13.12.1999), tot Ministru-al Culturii CARAMITRU (17.04.1998 – 22.12.1999) fiind în Guvernul MUGUR ISÃRESCU (22.12.1999 – 28.12.2000) adoptând acesta “caramitră” de: “Ministru al Culturii e Ion CARAMITRU, sau nimic!” (22.12.1999-28.12.2000).

Generalul ADRIAN NÃSTASE (28.12.2000 – 28.12.2004) dictase, anterior, Ministrului Culturii și Cultelor Răzvan-Emil THEODORESCU (28.12.2000 – 28.12.2004), să bage-n ceață lumea când au dat minorii foc Palatului Victoria … nu vă spun cum am fost evacuați de acolo, pe vremea ceții dispuse de Chăchădemicianul THEODORESCU, din postura sa de șef al televiziunii, eu fiind atunci funcționar al statului care-și putea permite luxul să se urce pe capacul clădirii Guvernului, astfel încât să vadă cum erau manevrate mulțimile de către câțiva... unii dinte ei fiind acum “mareșali sindicali”.

Că CÃLIN și POPESCU și TÃRICEANU (29.12.2004 – 24.12.2008) o pune Ministru al Culturii și Cultelor pe Monica-Octavia MUSCÃ (29.12.2004 – 22.08.2005), rămâne de discutat, numai că Adrian IORGULESCU (22.08.2005 – 24.12.2008) fu tare ca ministru – vreau să spun că futu tot ce-i pică lui mai bine la icre; așa cum spune povestea “Punguța cu doi bani”.
[Nu vă vine să credeți? Păi să decriptăm puțin povestea: e vorba de un “cocoșel” și de o “punguță cu doi bani”... cocoșelul și punguța sa alergând după o birjă în care era o puicuță cu unul care nu prea mai avea “cocoșel și punguță”; cu alte cuvinte: Punguța cu doi bani – Ion Creangă!; și, vă rog, să nu vă mai mirați!]

Theodor PALEOLOGU (25.12.2008 – 22.12.2009) de prin Guvernul BOC (25.12.2008 – 22.12.2009), nu prea contează. Bine-i că avem în fruntea Ministerului Culturii, acum, pe unul care-i în stare să castreze porci și să-și bage mâna-n pizda vacii pentru o fecundare artificială, Kelemen Hunor, dacă nu mă-nșeală memoria, se numește.
[Vedeți că are, în momentul de față: “Ordinul Crucea Mijlocie al Republicii Ungare, 2008”, iar din anul 2000 chiar și Ordinul Steaua României în grad de Comandor.]

Prefer băieții lui Molnar Ferenc din strada Pall.

Vă salut brutal!