Intre un dor si altul distanta dintre noi o masor in raze lumina ce imi pulverizeaza pretutindeni durerea de a nu te simti aproape.

Stigatul meu ar fi ca o picatura de apa intr-un ocean si totusi in aceasta distanta dintre noi, cand am tipat ai simtit si mi-a placut imaginea umarului tau ce mi-l ofereai sa imi vars lacrimile, si te-am iubit mai mult ca ai fost langa mine atunci..., chiar daca atat de departe, am simtit mai mult fiorul ala frumos ce ma lega de tine.

Astazi cumva in asteptarea revederii gandurile mi s-au linistit ca imaginea unui lac dupa o furtuna, stiu ca am sa pot simti fiecare atingere, fiecare sarut dureros la inceput pana ma voi invata cu fericirea.

Astazi mi-am spus ca nu voi mai suferi niciodata fara ca tu sa stii asta, am sa imi trimit mesagerii la ferestrele tale sa trambiteze fiecare incruntare a fruntii mele, fiecare inegurare a privirii, fiecare lacrima smulsa ploapelor mele.

Astazi stiu ca putem sa construim castele de nisip pe malul marii daca adaugam un liant numit incredere. Castelele stii nu-s facute sa dureze ci sa fie ruine, sa scrie istorii necitite de nimeni. Castelele pot fi cladite in noi, trainice si indestructibile de timp, trebuie doar sa vrem.

Apoteotic spun: ne vom iubi ca chiorii prin locuri neimaginate de nimeni, voi calatori cu palma strans lipita de palma ta si te voi smuci de fiecare data cand ma vor durea buzele de dorul unui sarut.

Ne vom iubi, simti asta?, dincolo de toate distantele ce au fost, de toate zidurile si barajele pe care le-ai facut in timp, eu mi-am luat aripile lui Icar si am adaugat ceva la ele, frumusetea inegalabila a zborului pasari Phoenix.
Ne vom iubi precum copacii, cu soapte si atingeri cuvantatoare...

Ne vom iubi precum marea si tarmul, te voi lasa sa imi musti malurile si eu am sa te fac sa cresti....

Ne vom iubi poate simplu, pe zi ce trece mai mult, pe an ce trece mai profund, un singur lucru stiu, ne vom iubi!...Tu stii?...